943 matches
-
economică, acordul cu FMI, pensii și subvenții - protecția socială și rolul sindicatelor - clauză națiunii celei mai favorizate în relațiile cu SUA - poziții față de relația cu Occidentul, tratatul cu URSS, puciul de la Moscova, lobby-ul românesc în stăinătate - corectitudinea alegerilor, corupția, mineriadele din '90 și '91 1996 Emil Constantinescu (CDR), Ion Ilescu (PDSR) - corupția, adevărul despre revoluția din '89 și mineriade - monarhia și schimbarea formei de guvernământ - autonomia teritorială pe criterii etnice - restructurarea economiei, agricultură și subvențiile - casele naționalizate, restitutio în integrum
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
cu SUA - poziții față de relația cu Occidentul, tratatul cu URSS, puciul de la Moscova, lobby-ul românesc în stăinătate - corectitudinea alegerilor, corupția, mineriadele din '90 și '91 1996 Emil Constantinescu (CDR), Ion Ilescu (PDSR) - corupția, adevărul despre revoluția din '89 și mineriade - monarhia și schimbarea formei de guvernământ - autonomia teritorială pe criterii etnice - restructurarea economiei, agricultură și subvențiile - casele naționalizate, restitutio în integrum, învățământ, sănătate - aderarea la NATO și UE, cooperarea regională, embargoul asupra Iugoslaviei 2000 - - 2004 Traian Băsescu (D.A), Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
complicăm singuri situația, tărăgănând momentul pornirii pe traseul european. Am ratat startul în raport cu alte foste țări socialiste. După prăbușirea comunismului, în alte capitale din apropiere s-a pășit imediat pe acest drum, în timp ce noi eram răvășiți de felurite tensiuni interne (mineriadele, de pildă)70. Poate că ne-am lăsat momiți de faptul că Rusia părea că vrea să urmeze calea democrației. Așa am crezut că puteam să îndulcim cumva soarta amară a românilor din teritoriile cotropite de Uniunea Sovietică. Probabil, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Naționale). A fost președinte al României (vezi președinții României) între 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004). Este o personalitate controversată pe plan național și internațional, datorită formației sale comuniste, a rolului său în Revoluția din 1989, în secretizarea informațiilor despre teroriști și mineriade, a intervenției în favoarea membrilor vechiului regim, a progresului economic lent din perioada 1990-2004, a politicii externe. imnul european - vezi Uniunea Europeană. imnul României - Ideea de imn este veche, din 1840; o încercare de a promova un imn s-a făcut în timpul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Mare, Rusia). A călătorit în China, unde a condus o ambasadă rusă, și a scris un Jurnal de călătorie, prima carte de acest gen din Moldova. A tradus pentru prima dată partea Bibliei (vezi Biblia) numită Vechiul Testament în limba română. mineriade - evenimente declanșate în 1990 și 1991, de venirea minerilor la București în mai multe rânduri, pentru a lichida protestele declanșate de noile partide politice, care cereau instaurarea unei democrații reale în România. Au provocat mari pagube materiale și zeci de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
provocat mari pagube materiale și zeci de personane au fost rănite, datorită violenței cu care minerii au atacat forțele ce se manifestau împotriva Frontului Salvării Naționale (vezi Frontul Salvării Naționale). Minerii au cerut atunci „Moarte intelectualilor”, „Noi muncim, nu gândim!”. Mineriadele au determinat o puternică știrbire a imaginii României pe plan internațional. Mircea cel Bătrân - domn al Țării Românești (1386-1418), a organizat instituțiile statului. Pe plan internațional a luptat pentru neatârnare, împotriva turcilor, a ungurilor și a tătarilor. I-a înfrânt
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
deversau și în Republică (au fost ani buni în care Ulsterul semăna mai degrabă cu Palestina decît cu Franța sau Danemarca...), si România a fost tulburata de o represiune feroce, urmată de o revoluție sîngeroasă și de conflicte civile deschise (mineriadele). Dar există o știință de a ieși din dificultăți majore pe care Irlanda și-a însușit-o, spre deosebire de România, țară care mai are de străbătut un drum lung în această direcție. Irlanda a deținut președinția Uniunii Europene într-unul din
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
decembrie 1989, procesul-mascaradă al cuplului Ceaușescu, pre-mineriadele din ianuarie și februarie 1990, înfruntările româno-maghiare din martie 1990, evacuarea brutală și programatică a ultimilor „golani” din Piața Universității la 13 iunie 1990 și mimarea de către autorități a unei lovituri de stat, mineriada din 14-15 iunie; tensiunile dintre Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică (soldată, în anumite cazuri, cu molestări fizice), mineriada din septembrie 1991, cazul Berevoiești (care concretiza activitatea prestată încă de fosta Securitate și după prăbușirea oficială a comunismului); mineriada din 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
brutală și programatică a ultimilor „golani” din Piața Universității la 13 iunie 1990 și mimarea de către autorități a unei lovituri de stat, mineriada din 14-15 iunie; tensiunile dintre Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică (soldată, în anumite cazuri, cu molestări fizice), mineriada din septembrie 1991, cazul Berevoiești (care concretiza activitatea prestată încă de fosta Securitate și după prăbușirea oficială a comunismului); mineriada din 1999, scandalurile din CNSAS, corupția generalizată la nivelul autorităților și instituțiilor publice, scandalurile din cadrul Bisericii Ortodoxe Române legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de stat, mineriada din 14-15 iunie; tensiunile dintre Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică (soldată, în anumite cazuri, cu molestări fizice), mineriada din septembrie 1991, cazul Berevoiești (care concretiza activitatea prestată încă de fosta Securitate și după prăbușirea oficială a comunismului); mineriada din 1999, scandalurile din CNSAS, corupția generalizată la nivelul autorităților și instituțiilor publice, scandalurile din cadrul Bisericii Ortodoxe Române legate de homosexualitate, tragedia de la Mihăilești, criza ziariștilor ostatici în Irak, cazul călugăriței torturate la Tanacu, afacerea Dosariada. Au existat foarte puține
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
profund amendabile situațiile de deces din și de după 22 decembrie, după fuga lui Ceaușescu, fiind vorba de o cifră mare: 942 de morți și 2.245 de răniți, față de 162 de morți și 1.107 răniți până în 22 decembrie), morții mineriadei din iunie 1990 constituie o pată neagră, necicatrizată, dar aptă de a fi speculată: autoritățile române din 1990 au indicat cifra de 6 morți; ziarul străin care a indicat cel mai mare număr de decese produse de mineriadă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
decembrie), morții mineriadei din iunie 1990 constituie o pată neagră, necicatrizată, dar aptă de a fi speculată: autoritățile române din 1990 au indicat cifra de 6 morți; ziarul străin care a indicat cel mai mare număr de decese produse de mineriadă a fost La Repubblica - 21 de morți (și 650 de răniți). Estimările mele indică însă o cifră și mai mare, dacă sunt puși la socoteală și cei care au decedat în urma maltratării lor de către polițiști, foști membri ai Securității și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
polițiști, foști membri ai Securității și mineri: în jur de 40 de morți (și peste 1.000 de răniți). Societatea românească se află și actualmente în criză morală, atât timp cât, la mai bine de 15 ani de la decembrie 1989 și de la mineriada din iunie 1990, provocatorii și autorii respectivelor decese nu vor fi aduși în fața justiției și pedepsiți (măcar simbolic). Dacă pentru decembrie 1989 lucrurile sunt ceva mai limpezi, căci există ordine scrise și documente pe baza cărora cei vinovați ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Constantinescu a avut, în 1996, o campanie prezidențială destul de competitivă și a fost creditat ca atare de populație, dar prestația sa ulterioară, ca președinte, a fost palidă și pasivă. Nu a făcut, de pildă, nimic pentru inculparea vinovaților în cazul mineriadei din iunie 1990, din pricina coaliției politice în care era angrenat, în perioada 1996-2000, și Petre Roman (unul dintre cei vizați, ca eminență cenușie, în iunie 1990). Spre deosebire de ceilalți doi președinți dinaintea sa, al căror nume se termina în „escu”, Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
la îndemâna noastră, a tuturor, și îl aflăm în chiar prima etapă a tranziției și a postcomunismului românesc. Ce s-a întâmplat în anul 1990 și în anii imediat următori? De ce primul regim Iliescu a funcționat abuziv (amintesc aici doar violentele mineriade din 1990 sau brutala campanie electorală), iar aceste abuzuri flagrante nu au fost pedepsite, ci, dimpotrivă, au fost acceptate tacit de majoritatea populației (chiar dacă a existat o minoritate care s-a opus vehement)? În afara manipulării, a mai funcționat din plin
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
în 1990? Mai întâi macularea Opoziției prin dezinformări ritualice (de pildă, fabricarea unor manifeste legionare puse în cârca PNȚCD și PNL), catalizarea și instrumentarea înfruntărilor sângeroase de la Târgu-Mureș (din martie 1990), ziua de 13 iunie (confecționată ca „rebeliune legionară”) și mineriada aferentă. Anul 1991 este memorabil, apoi, datorită scandalului Berevoiești, SRI procedând intenționat la distrugerea programatică a arhivelor fostei Securități, respectiv a 7 tone de documente secrete. Foarte adecvată este clasificarea moștenitorilor Securității, așa cum o face Marius Oprea, în trei categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
sacrificiu", asociată nu doar tinerilor de vârsta mea ci și celor de până în treizeci de ani. Era epoca experimentelor sociale, politice și economice și a lecțiilor amare ale lumii "de dincolo de gard" la care visasem în copilărie: fenomenul Piața Universității, mineriadele, privatizarea MEBO, inflația galopantă, jocul piramidal Caritas etc. Epoca miriadelor de tonete ce împânzeau fișce colț al orașului, a salariilor compensatorii și a zonelor defavorizate. Școala de fete a avut un impact profund asupra mea, îmi dau seama acum. Observam
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asupra factorilor de decizie externă, ceea ce a dus la reacții politice, la o situație de semi-izolare a României, care s-a resimțit o perioadă îndelungată. Aș menționa, printre altele, înghețarea temporară a relațiilor C.E.E. cu România (decizie luată imediat după "mineriada" din iunie), precum și amânarea de cele 24 state membre ale O.E.C.D. a includerii României în planul de asistență PHARE. În perioada care a urmat, a fost nevoie de eforturi politice și diplomatice extraordinare pentru anularea acestor decizii. Eforturile țării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
întors mi-a spus despre existența acestui film. Pe genericul filmului Revoluției este imaginea în care eu îl lovesc pe Cămărășescu de jos în sus. Este același Cămărășescu despre care se vorbește că a coordonat acțiunile din valea Jiului, de la mineriade 2. S.B.: Cum ați primit vestea împușcării lui Ceaușescu? I.A.: Mi-a părut bine, dar când am început să aflu că în celelalte țări unde au avut loc revoluții nu a murit niciun conducător, m-am gândit că poate
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fost atmosfera instalată după ce s-au mai potolit lucrurile? G.Ș.: Eu începusem să-l înjur pe Iliescu și unii colegi mi-au spus "Șșt!". "Păi, de ce șșt?" Nu eram liberi? Încă eram în sistem când s-a produs celebra mineriadă. Eu am fost în Piață și am văzut cam ce a fost. Mă trimiteau șefii mei prin Piață să iau pulsul, să văd ce e acolo. Noaptea era bordel în corturi. Mai venise un TIR din Constanța să facă baricadă
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
protejați. Da, că cel de pe Olteniței a primit dispoziție și s-au dus până la un loc, până la Piața Sudului. Din Divizie, altcineva n-a mișcat. De ce vă spun? Îmi amintesc că ulterior eram Comandant de Divizie deja, la una din mineriade, când s-au întins minerii, când au dat foc la Ministerul de Interne. S-au întins pe caldarâm și un locotenent-colonel, Anghel, un coleg de-al meu, a ieșit cu un batalion de tancuri atunci. Se primise dispoziție și m-
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nu am dat mâna. Cheler era un om impozant, mare, înalt, solid, și Iliescu a venit și a întrebat: "Ce face tovarășul Cheler?" Pe urmă am mai avut cu Iliescu niște discuții, le pot spune. Am avut niște întâlniri pe timpul mineriadelor. S. B.: Dar atunci, în timpul Revoluției, ați avut discuții? M. M.: În timpul Revoluției numai l-am văzut. Pe urmă ne-am mai întânit, la un moment dat, când eram eu la Interne și ei candidau și le trebuiau informații. Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
vă dau un singur exemplu, cu orice risc. Mă iau pe mine, om care s-a dus de la comandant de pluton, în toată ierarhia militară, până la prim locțiitor al șefului SMG39-ului și Comandantul Universității, inclusiv doi ani la Interne, cu mineriadele. Câte cunoștințe sau câtă experiență am acumulat? Domnule, a doua zi după ce ai ieșit la pensie, nu-ți mai răspund nici la telefoane, dară-mi-te să-ți folosească experiența. Pleacă de la ideea românului: "Ce, bă, acela-i mai deștept
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Boc, un mops uitat de stăpâni în parc, începea să împingă ca prostul la genunchiul blajinului domn Chitaru. Blajin-blajin, dar până la opțiunile politice. Subțirelul domn Chitaru, despre care se vorbea că nu lipsise o zi din Piața Universității când cu mineriadele și chiar o încasase de la un securist cu lămpaș, devenea dintr-odată o fiară, dacă se lega cineva de Boc. De câine sau de președintele democraților, nu conta de care dintre ei. Nu lătra, firește, că doar nu era câine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în 1991,a primit premiul Academiei. După evenimentele din decembrie 1989, la 15 februarie 1990, a fost rechemat în Ministerul de Externe și numit ambasador în Belgia, apoi și la N.A.T.O.. La Bruxelles, activitatea i-a fost umbrită de mineriada din iunie 1990; a reușit, totuși, prin acțiuni organizate perseverent, să influențeze, pozitiv, evoluția relațiilor româno-belgiene, în toate domeniile de activitate; s-a implicat în activitatea Organizației "Sate Românești", prin care peste 400 de comune belgiene au adoptat sate românești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]