2,777 matches
-
să participe la bucuria copiilor, ca la arderea propriei bucurii. Dintre cei puțini, un astfel de matur visător și pururi fascinat de mirajul copilăriei, este artista care deschide și încălzește și piatra, emanând un farmec, o căldură cu totul distinse, Mioara Manea Arvunescu. Ea a trăit alături de copii fiecare clipă de urcare în extazul cântecului, a râs, a cântat, a fost fericită, a intrat în inima copiilor și i-a sorbit pe ei în lumina ochilor și înfiorarea inimii sale! Două
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
și cu zeii glasului muzicii mondiale, a inițiat și sponsorizat bucuria izbucnită din ardoarea fără hotar a copiilor împărțiți în cinci echipaje, iar primadona Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian”, marea și încântătoarea artistă a scenei lirice românești și universale, Mioara Manea Arvunescu și-a făcut timp să ofere copiilor premiile și să fie fericită însăși, alături de ei, la Adjudul care e așezat umăr la umăr cu Focșaniul natal al artistei, după cum și ea e apropiată în drumul muzical și sufletesc
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
fie fericită însăși, alături de ei, la Adjudul care e așezat umăr la umăr cu Focșaniul natal al artistei, după cum și ea e apropiată în drumul muzical și sufletesc, de soprana Angela Gheorghiu. Iată că Adjudul o primește cu dragoste pe Mioara Manea Arvunescu și chiar o revendică, în dragoste și admirație, în același timp în care scena focșăneană încă nu a primit-o să îi simtă pasul înfiorat de amintire, și aceasta-i o mirare, și încă unul dintre biciurile nedreptății
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
primit-o să îi simtă pasul înfiorat de amintire, și aceasta-i o mirare, și încă unul dintre biciurile nedreptății care sfâșie inima artiștilor! „Opereta este un vis de iubire scăldat în izvorul cu lacrimi și bucurii al vieții!”, spune Mioara Manea Arvunescu, iar dacă Focșaniul natal nu împărtășește feeria acestui vis, o fac dominioanele muzicii lirice mondiale și iată, la numai câțiva kilometri de cetatea Vrancei, o adoră Adjudul! Angela Gheorghiu, inundă cu soare, armonie și surâs... Ceea ce e rar
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
și iată, la numai câțiva kilometri de cetatea Vrancei, o adoră Adjudul! Angela Gheorghiu, inundă cu soare, armonie și surâs... Ceea ce e rar în relația sufletească dintre cele două privighetori pe care le leagă și locurile natale, Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu este faptul că nu au una pentru cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o inimă încrețită și striată. Zilele Orașului Adjud au prilejuit pentru cei ce sunt, considerându-se mândri, concitadini cu soprana Angela Gheorghiu
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o inimă încrețită și striată. Zilele Orașului Adjud au prilejuit pentru cei ce sunt, considerându-se mândri, concitadini cu soprana Angela Gheorghiu, o regăsire cu ea, prin mesajul adus de către soprana Mioara Manea Arvunescu dar și prin cuvintele elegiace pe care le-a rostit despre ea. Dacă se prăbușea răceala peste Adjud, dacă susurau lung și vestitor de vânturi răscolitoare la încremenirea anotimpului înfrigurător în pragul primăverii, între cerul plumburiu și orașul
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
acordat. Premiul al II-lea a revenit domnului Dumitru Gherghina din Craiova pentru piesa „UL- TIMII OAMENI“. Premiul al III-lea s-a conferit domnului Ovidiu Ștefan din București pentru piesa „AFA- CEREA”. S-a mai acordat o Mențiune doamnei Mioara Dragnea din Constanța pentru piesa „MEȘTERUL MANOLE”. A urmat un scurt moment artistic susținut de elevii Școlii gimnaziale Țepești - Tetoiu, instructor prof. Virgil Dumitrescu. În încheiere au luat cuvântul domnul Doru Moțoc, doamna Elena Stoica și Lucian An- tonie, primarul
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1431290604.html [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
de pandur, român neaoș, mustăcios și mândru, a cântat încântător. Apoi, interpreta cu finețe de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu a purtat publicul prin și printre peisajele Modovei și moldovenii care rup opincile încinși în joc, alături de Catrina. Tiberiu Ceia a așternut visarea, dorul, romanța, liniștea peste sală, cu vocea lui caldă, lirică. Emilia Dorobanțu e o cântăreață care
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
se exersează în familie, începând din primii ani de viață, nu poate fi suplinită de televizor, de calculator, de telefonul mobil. Socializarea se învață în familie, nu pe Facebook.”... „Profesorul... ca și soldatul, nu are viață personală”, spune doamna profesoară Mioara Niculescu din Constanța, parafrazând un vers al lui Nichita Stănescu. În paginile intitulate „Profesorul... ca și soldatul” autoarea menționează: „Există devotament, dăruire,, pasiune în toate profesiile, dar a fi dscăl este altceva, cu totul altceva... Profesorul este singurul căruia noi
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1404918690.html [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
murit de melancolie - de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurile și îngerii, si întemnițații, si sihaștrii, ar fi murit de melancolie. ELOGIU PATRIARHULUI Sunt patriarhul vieții mele! și, cojoc, pe umăr port, de baci la stele - sunt dragele-mi mioare, si ce bogat mă țin, și-s mândru că tot ceru-i carpatin - sunt patriarhul vieții mele! și cușma port, ca baciul osândit de Iele să-i prade turmă, frații de o seama, să-l plângă brazii-n asfințit de
ELOGIU ZIDURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_zidurilor.html [Corola-blog/BlogPost/340793_a_342122]
-
asupra acestor două mari capodopere ale creației umane, uimiți, fascinați, intrigați, încercând să ajungem la mesajul important, fundamental pe care îl conțin. Teoria noastră este că balada Miorița conține în ea „corpusul filozofic și al Mitului Mioriței, al Mitului jertfei Mioarei”, mit care în neolitic, în spațiul Carpato-danubiano-pontic, leagănul în care s-a născut Europa de azi, era Filozofia și Religia oamenilor, a triburilor acelei perioade istorice. Prin Mit (gândirea mitică, despre care ne vorbește Mircea Eliade,) prin Filozofia și Religia
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
Cum că n-au în cap decât pășunat . -Pentru câinii noștri stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător pe langă Obor , Mustăcioara lui până corbului Pușcă de la brâu (marca nu i-o știu) Să-i spună curat că s-a înșelat , Iepure nu sare din mandre mioare Nici fazanii buni nu cresc prin pășuni. Și s-or înțelege că-i proastă o lege Cine a legiuit-o nici că a citit-o Și-a adus “aportul”că ogarul “mortul”. Vor lăsa sudalma și vor bate palmă Vor
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
Enache Ion (Limba Franceză), Ghena Georgeta (Limba Engleză), Popescu Doina (Limba Germană), + Ciurumelea Niță (Limba Rusă), Murea Ion și + Ștefan Vasile (Educație Fizică), Postolache Ștefan, Bageac Steluța, Prună Mircea, Borozia Liliana (Tehnologie). Elevi: Albu Magdalena-Eugenia, Aldea Paul, Baranga Iulian, Bercan Mioara, Boroș Teodor, Burlacu Cristian, Chelaru Oana, Ciocârlan Margareta, Dinică Dănuț, Dinulescu Florian, Dobrotă Costel, Donea Dănuța, Donescu Roxana, Drăgulin Crenguța, Galbenu Liliana, Gheba Silvia, Ghiuru Simona, Hobae Angelica, Horhogea Mădălina, Ion Monica, Ionescu Daniela, Ioniță Claudia, Manole Raluca, Mătușă Mirela
GENERAŢIA „CAPĂT DE INTERVAL” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1464375255.html [Corola-blog/BlogPost/375111_a_376440]
-
că multe cuvinte din limba strămoșilor noștri se regăsesc în limbile popoarelor vecine, de la care, autorii DEX-ului spun că au fost împrumutate de limba română. Această ipoteză o confirmă alt specialist. În volumul „Limba românilor” (edit. Miracol,1994), autoarea Mioara Călușiță Alecu face unele mențiuni cu exemple: „...cuvântul „văzduh” corespunde lui „vozduh” din limba rusă. În limba română văzduhul definește atmosfera în care se văd duhurile eliberate prin moarte, duhuri care se suie la cer. Cuvântul românesc „țară” pune la
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
toate punctele de vedere. Cum nouă, românilor teoria omului nou, „multilateral dezvoltat” ne sună cunoscut, n-avem motive de îngrijorare. În sine, idealul e naiv și imposibil de pus în practică, lucru dovedit de eșecul monstruos al sistemului socialist. Înțelepciunea Mioarei ne-a învățat însă să ne declarăm de acord, cel puțin deocamdată, iar apoi vom vedea. Preveniți așadar, nu ne mai sperie prea ușor perspectiva „schimbării noastre la față” în anul pe care l-am început. Doar faptul că numita
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_2012_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340621589.html [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului durerea din spatele cărnii, o nouă carte semnată teodor dume cartea are 116 pagini și a prefața Ionuț Caragea redactor, Mioara Băluță desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUME,TEODOR Durerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017 ISBN 978-606-13-3532-9 821.135.1 Drumul către nemurire Durerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/teodor_dume_1484769889.html [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
județul Argeș, România, fiica lui Șerbănescu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 55270 Jugenheim, Rieslingstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, str. Leonardo Da Vinci bl. PB 107, et. 4, ap. 18, județul Bihor. 182. Linzing Mioara, născută la 24 mai 1972 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Suciu Vasile și Lucretia, cu domiciliul actual în Germania, 76593 Gernsbach, Jahnstr. 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, Str. Dorobanților nr. 3, bl. 20, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
actual în Danemarca, 2670 Greve, Holmehaven 38, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Unirii nr. 8, ap. 23, județul Cluj. 266. Becker-Ionita Marian Constantin, născut la 15 august 1970 în București, România, fiul lui Ioniță Marian și Doina Mioara, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Konrad Adenauerstr 28A, cu ultimul domiciliu din România, București, Bd Păcii nr. 35, bl. 4, sectorul 6. 267. Kletschka Magdolna, născută la 2 mai 1974 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
cu Stela și Arșinel este una memorabilă, intervențiile lor vor fi presărate cu scenete, cuplete și... pamflete. Iuliana Tudor ne așteaptă în noaptea dintre ani, în platoul O dată-n viața, alături de multe dintre cele mai mari nume ale folclorului românesc: Mioara Velicu, Angela Buciu, Traian Jurchela, Sofia Vicoveanca, Gheorghe Turda, Irina Loghin, Dumitru Zamfira, Aneta Stan, Maria Butaciu, Steliana Sima, Constantin Enceanu, Floarea Calota, Petrică Mâțu Stoian, Matilda Pascal Cojocarița, Dinu Iancu Sălăjanu, Niculina Stoican, Mariana Deac, Ionuț Fulea, Mariana Ionescu
Program TV REVELION 2017. Ce vedem la televizor de REVELION 2017 () [Corola-website/Journalistic/103707_a_104999]
-
îmi venea să o strâng în brațe. Mama era genială, la astea n-o întrecea nimeni. De-aia s-a descurcat mereu în viață, că nu s-a lăsat călcată în picioare ca mine. I-am zis că vorbesc cu Mioara de avocat, imposibil să nu știe vreunul, la câți bărbați a avut. Și îi arăt eu lui Mircea divorț! Să-i iasă pe nas!". Așa că dacă vreți să aveți parte de o întâlnire sinceră cu dumneavoastră înșivă, citiți cărțile Corinei
Divorțurile amanților. Corina Ozon: Povestea de iubire se află la o răscruce. E timpul alegerilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104335_a_105627]
-
nou, dar și pâine sau lipie. SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA. Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi și celelalte sărbători de peste an. Și ciobanii anticipează vremea în funcție de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea. SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA. Numită „luminătoarea casnică a Moldovei", ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite și pe care
Sfânta Cuvioasă Parascheva: Ce NU trebuie să faci pe 14 octombrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101769_a_103061]
-
Cultural Mihai Eminescu, Bârlad), artiști plastici (Viorica Ghenghea, președinta Asociației Artă, Tradiție, Cultura - a realizat un frumos portret al sărbătoritului dar și un cântec pe versuri proprii), critici, scriitori, poeți bârlădeni: Petruș Andrei (USR), Gheorghe Clapa, George Irava, Petruța Chiriac, Mioara Timofte, Dorina Stoica, Corina Dimitriu, Ifteme Cioriciu, Dorin Ionel, Lăcrămioara Ivan, si, cu bucurie, fiica mea Alice Bălan - toți am a spus, în scris “La mulți ani!” Aruncând o privire peste umăr și numărând realizările, unele demne de Cartea recordurilor
LA ANIVERSARE, 75 DE ANI! DUMITRU V. MARIN, CEL MAI DE SEAMĂ JURNALIST VASLUIAN DIN TOATE TIMPURILE ECOURI DUPĂ SIMPOZIONUL “LIMBA ROMÂNĂ ÎN FORMA EI DE AZI”, VASLUI, APRILIE 2016 de GABRIELA ANA BALA by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1462770720.html [Corola-blog/BlogPost/384891_a_386220]
-
sărmanii sporul Și dreptatea în tribunale. Plânge acuma și pădurea, Ea ne mai dă încă răcoare. Însă s-a năpustit securea Și retează a ei picioare. Și pe islazul ars de soare, Cresc de acuma mărăcinii. Ne plâng turmele de mioare, Ce azi,le cumpără vecinii. Și plânge ziua în amiază Mama ce-ș alăptează pruncul. Dumnezeu nu ne mai veghează, Noi astăzi suntem frați cu turcul. Lacrimile ne curg șiroaie, Țara-ntreagă e în derută. Însă românul nu se-ndoaie
TRĂIM ACUM DOAR DRAME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1490905015.html [Corola-blog/BlogPost/380961_a_382290]
-
ediției revăzute și augmentate din 1999, de I. Necula, C. Trandafir, S. Arjoca, Ion Filipciuc, Constantin Cubleșan, Gh. Lupu ș. a.); (VI) „constelația“ de la Varvarienii (Galați, Editura Porto-Franco, 1998, unde ești întâmpitat de texte referențiale de Simion Bogdănescu, Nicolae Rusu și Mioara Bahna); (VII) „constelația“ de la Eseu despre Cezar Ivănescu (Târgoviște, Editura Macarie, 1998) / Cezar Ivănescu - transmodernul (Iași, Princeps Edit, 2012, care înmănunchează recenziile / cronicile semnate de C. Trandafir, C. Cubleșan, Marcel Crihană, Ion Roșioru ș. a.); (VIII) „constelația“ de la Controverse eminesciene (București
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496030478.html [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]