5,864 matches
-
aceste celule pacemaker (canalele rapide de sodiu nici nu sunt exprimate de către aceste celule). Aceasta duce la denumirea de potențial de acțiune de tip lent. Orice alt sediu pentru generarea impulsului se numește pacemaker ectopic, iar depolarizarea consecutivă a sincițiului miocardic se numește "extrasistolă" electrică (ce duce la extrasistola propriu-zisă, mecanică), dacă este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cel apărut prin propagarea potențialului de la nivelul nodului sino-atrial). Perioada refractară absolută, împreună cu cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste modificări de excitabilitate sunt importante pentru posibilitatea de apariție a extrasistolelor; numai înafara perioadei refractare absolute. La nivel de sincițiu miocardic se definește perioada refractară funcțională, care este de 0,15 s pentru atrii și de 0,25 0,30 s pentru ventricule. Existența unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate fi explorată pe baza modificărilor electrice care survin în cursul ciclului cardiac. Această explorare, numită electrocardiografie, se realizează în mod obișnuit cu electrozi plasați la suprafața tegumentului. Distribuția neuniformă a sarcinilor electrice într-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate fi caracterizat prin vectorul câmp electric respectiv, adică vectorul electric global al cordului, mai cunoscut sub denumirea de dipol cardiac (reprezentarea câmpului electric cardiac global cu centre de sarcină și linii de câmp). Dipolul cardiac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi pe minut ce rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului miocardic și a consumului de oxigen, fiind astfel asigurat un debit cardiac și un lucru mecanic crescut. Efectele simpatice sunt mediate de noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1 adrenoceptori post-sinaptici, care cresc cAMP, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în contact direct cu un țesut viu. 7. by-pass-ul coronarian: procedură chirurgicală, care constă în implantarea unui vas de sânge în locul segmentului blocat, pentru a restaura fluxul sanguin în zona respectivă, astfel încât să se asigure aportul de sânge în țesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate, ca grefe, arterele localizate în torace (arterele mamare) sau vene (safene). C 8. cancer: boală care poate afecta orice organ, caracterizată prin evoluție necontrolată a creșterii și diviziunii celulare. 9. celula stem denumită și celulă sușă: celulă
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
de capacitatea unor oameni de a realiza de la distanță simțirea și chiar vizualizarea perceptivă concomitentă (uneori anticipativă) a situației existențiale dramatice a unui semen (de exemplu, suferirea unui grav accident de circulație sau o condiție medicală gravă, de genul: infarct miocardic sau cerebral, blocaj renal, ocluzie intestinală etc.). Explicația este pusă, pe de o parte, pe seama unui fenomen telepatic de transmisie a unor informații (mai ales afective, cum sunt În cazul de față trăirile emoționale de groază sau de disperare, produse
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
intravasculară percutanată a unui cateter într-o cameră a inimii sau într-un vas mare de sânge, în scop diagnostic sau terapeutic. Cateterizarea cardiacă în scop diagnostic se poate asocia, la pacienții stabili, cu o complicație majoră (atac cerebral, infarct miocardic sau deces) care are o rată destul de redusă, 1 la 1000 de pacienți. Rata complicațiilor este mai mare pentru pacienții instabili, care pot face infarct miocardic, și pentru pacienții care au avut o intervenție angioplastică sau cu stent pe arterele
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
diagnostic se poate asocia, la pacienții stabili, cu o complicație majoră (atac cerebral, infarct miocardic sau deces) care are o rată destul de redusă, 1 la 1000 de pacienți. Rata complicațiilor este mai mare pentru pacienții instabili, care pot face infarct miocardic, și pentru pacienții care au avut o intervenție angioplastică sau cu stent pe arterele inimii. Acest studiu a raportat că 3 din 192 pacienți externi cu cateterizare cardiacă (deci unul din 64) a experimentat un infarct miocardic. Pe de altă
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
pot face infarct miocardic, și pentru pacienții care au avut o intervenție angioplastică sau cu stent pe arterele inimii. Acest studiu a raportat că 3 din 192 pacienți externi cu cateterizare cardiacă (deci unul din 64) a experimentat un infarct miocardic. Pe de altă parte, numai un pacient intern (spitalizat) cu cateterizare cardiacă, din 189 considerați în studiu, a avut un atac de cord. Autorii au concluzionat că aceste rezultate demonstrează că procedeul în discuție este sigur, deoarece diferența înregistrată nu
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
indicat, ca sursă a ratei mari a complicațiilor la pacienții externi cu cateterizare, erorile pe care le-au realizat pe parcursul studiului. Ei au afirmat că au numărat de două ori, în mod greșit, fiecare pacient care a suferit un infarct miocardic. Accidental, au neglijat protocolul, incluzând în studiu un pacient care urma să suporte o intervenție de angioplastie, mai degrabă decât de cateterizare cardiacă (acest pacient suferise un infarct miocardic în laboratorul de cateterizare și fusese înregistrat în grupul pacienților externi
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
ori, în mod greșit, fiecare pacient care a suferit un infarct miocardic. Accidental, au neglijat protocolul, incluzând în studiu un pacient care urma să suporte o intervenție de angioplastie, mai degrabă decât de cateterizare cardiacă (acest pacient suferise un infarct miocardic în laboratorul de cateterizare și fusese înregistrat în grupul pacienților externi cu cateterizare cardiacă diagnostică). În acest studiu, autorii au realizat mai multe erori. Au pierdut din vedere scopul primar al cercetării, au inclus în studiu pacienți care nu ar
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
sau cu interesarea tractului respirator pacientul se așează în poziție semișezând și i se administrează oxigen, Atropină (1/2 fiolă) i.v., Hemisuccinat de hidrocortizon 100 mg în bolus, la care se poate asocia un antihistaminic. Angina pectorală și infarctul miocardic sunt manifestări ale ischemiei cardiace și necesită următorul tratament de urgență: întreruperea tratamentului stomatologic; așezarea pacientului în poziție semișezând; administrarea unei tablete de nitroglicerină sublingual sau nifedipin sublingual; se urmărește pulsul și TA; se solicită asistența de specialitate. V.2
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]