1,659 matches
-
fals orizont, privirea femeii dictează acest cadru, însă el dobândește un sens tranfigurativ. Dincolo de acest orizont nu se mai află nimic, chiar și în moarte ceva din obstinația gestului vindicativ rămâne. Unul dintre personajele acestui film este tocmai acest spațiu mioritic pe care ne-am obișnuit să-l vedem într-o armonie deplină, armonie care s-a fisurat lăsând loc tragediei care se află profund înrădăcinată în inima matricei noastre stilistice și care rezonează într-un registru de sensibilitate afin.
Pe-un picior de plai... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7139_a_8464]
-
analiză a operațiunii de salvare făcută de autorități, pe care o compară cu cea făcută în Haiti după cutremurul din 2010, unde cadavrele oamenilor au stat și câteva zile pe străzi și trage o concluzie tulburătoare. A fost un heirup mioritic în care toată lumea a vrut să ajute, însă mulți mai mult au încurcat. Sper ca cei în măsură să analizeze ceea ce s-a întâmplat și să rescrie ( sau să scrie dacă nu sunt) procedurile. Mie operațiunea de salvarea mi s-
Adelin Petrișor, verdict tulburător în cazul accidentului aviatic din munții Apuseni () [Corola-journal/Journalistic/49176_a_50501]
-
Tzone e un înger rebel prin superbie, printr-un narcisism grefat pe un sine hipertrofic, ofensiv, gata a sfîsia toate conveniențele, a depăși toate opreliștile. Candoarea prezumată se supralicitează pînă la un spectacol al grandorii. Voind parcă a răzbuna resignarea mioritică, poetul nu șovăie a opera dezinvolt cu noțiunea de geniu, deplîngînd „alergia la genii" a poporului român: „desfid pe oricine crede că poate scrie poezie exponențială în afara competiției cu toți poeții lumii care au existat pînă la el". Inocență, trucaj
Un înger rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6215_a_7540]
-
De ce tocmai lor li s-a întîmplat să fie în calea celor ce i-au prigonit, în calea răutăților?" S-ar putea explica din mai multe puncte de vedere o atare atitudine. Am putea invoca o genă fatalistă a „spațiului mioritic", ca și o resemnare creștinească, un reflex de duhovnicească expiere. Dar nu putem a nu desluși aici și un efect al terorii care încerca ași spăla urmele de sînge spălînd creierele. Spaima face casă bună cu tăcerea, pericolului i se
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
drept copil de Simone Boué (ceea ce o împiedică să mai gândească o progenitură cu românul, din moment ce trebuie să se ocupe de unul, și capricios încă) și de una crepusculară, de esență elegiacă, respectiv exact ceea ce nu suporta la poporul său mioritic. Impulsurile lui de a se identifica, uneori compulsiv, cu entități paradigmatice, cu un slav, un spaniol, sau ungur, sau evreu, ori Tonio Kröger al lui Thomas Mann, ori, variantă, pare-se, preferată, cu un „cetățean târziu al Kakaniei“ (niciodată nu
Gândirea imprevizibilă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4836_a_6161]
-
sa de o princiară noblețe, care-l impunea printre oameni statuar, chiar «măreț», cum s-ar spune în Ardeal”. Dar nici „jocul” nu lipsește din panoplia de mijloace blagiene. Departe de-a se închista într-o poză rigid-autoritară, autorul Spațiului mioritic se dovedea capabil de umor, de un haz care-i împlinea comportamentul. Se exprimă din nou Ovidiu Drimba: „Dacă, așa cum spuneam, Blaga nu era o fire volubil-expansivă, în schimb îi plăcea să facă glume. Nu să repete glume auzite, glume
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
creativitate lingvistică are o motivare ultimă, jocurile de cuvinte nu sunt gratuite: legate cu fire multe de context, fără de care multe n-ar avea mare haz („ce mai dealul-valea” nu poate să apară altundeva decât într-o discuție despre spațiul mioritic!), ele chiar condensează o opinie (și, eventual, contrariul ei). Iar prin această țesătură deasă de limbaj se întrezăresc condensări de povești plauzibile și emoționante.
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]
-
au bătut din palme și au chemat pe maneliști, lăutarii lor de la Bosfor, iar aceștia au adus tot felul de țitere să le cînte de dorul cadînelor și semilunii lăsate la vatră, la Istanbul. O jale mare a cuprins spațiul mioritic; lăutarii și ciobanii băștinași cîntau/ ziceau prin păduri, prin munți și văi, "Miorița", "Meșterul Manole", "Baba Novac", "Miu haiducul", tot felul de doine și balade, folosind, mai ales, buciumul, să se audă jalea românului, în vreme ce, în cele două capitale, la
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
nețărmurit al spiritului românesc. Piesa lui Caragiale, ca de altfel întreaga lui operă, se afirmă în eseul lui N. Steinhardt, conține «un secret», anume că «lumea românească e altă lume decît lumea Occidentului și lumea Orientului; e altceva, e spațiu mioritic și creștin, spațiu al blîndeții, dulcii împăcări, iertării, echilibrului și relativității». Amîndouă interpretările, în sfîrșit, recurg din nevoi de coerență la energice remodelări ale acțiunii piesei și ale profilului personajelor. Pentru N. Steinhardt, principalul adulter din O scrisoare pierdută nu
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
Investiția în inteligență este cea mai rentabilă investiție. 7. Gândirea KAIZEN este inepuizabilă, ca și Viața însăși. Calea KAIZEN înseamnă evoluție, prin schimbare și învățare continuă. În plus, Institutul KAIZEN® România a adăugat încă trei principii, special pentru schimbarea “mentalității mioritice” - de resemnare în fața pericolului - care sunt “puse în ramă” în secțiile de producție din companiile care aplică cu succes KAIZEN. Mă întreb: Companiile din România care au aplicat Managementul KAIZEN au reușit: - creșterea cifrei de afaceri cu 30%, într-un
Rețeta utilizată de companiile de succes din România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50162_a_51487]
-
atît de jenant incompatibil cu prezentul context geopolitic, în care UE, NATO, presantul pragmatism, prevalența valorilor anglo-saxone etc. impun un soi de aggiornamento. N-ar putea fi privit cu mai multă benevolență nici Blaga. Ce să facem acum cu spațiul mioritic, cu „veșnicia” de sorginte scandalos rurală, cu folclorul decît să le găsim rapid un loc mai puțin frecventat în incinta unui muzeu? Dar creația populară încă se îndărătnicește a supraviețui și chiar a insufla stihurile unor barzi. Cîteva cincinale cu
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
unui celebru hit rock and roll: „Should I stay or should I go”. Unchiul Giani întors din Occident, buhăit și acru, predică parcă cu propria urâțenie lehamitea față de o Românie analfabetă și murdară. Maria însă evadează în spațiul unei Românii mioritice, o Românie pe care dragostea ei dorește să o salveze și pe care tocmai sentimentele sale o păstrează pură, ideală. Deși conceput maniheist, copilăresc, filmul iese în evidență tocmai prin această prospețime și inocentare a viziunii. Poate că uneori lucrurile
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
singurul care îi îngăduie și stingerii personale să-l accepte pe «dincolo» luând de «aici» un mugur de metaforă - lumina devenită întunericul ei. Este învățătura orfică eminesciană a morții, prezentă deja în misticismul solar grec dar și în solilocviul ciobanului mioritic - fără ca o asemenea observație să ne plonjeze automat în tropismele gândirii mitice, care mai mult limitează libertatea emoției. Limbajul este un proces monologic și autocreator nutrit din misterul emoției. Dar rămâne o trezire adresată «nimănui», căci în primul rând propriului
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
cosmopolitele noastre cinematografe. Te uiți la film și ți se strică limba. Dar nu numai atât: ți se strică și «identitatea națională». Îți pierzi chipul, nevoile și neamul, lăsându- te manipulat de «neologisme». Pe când așa, prin dublarea coloanei sonore, rămâi mioritic, scăldat în sunetele dulci ale discursurilor noastre parlamentare, ale distinselor noastre emisiuni de divertisment, ale răcnetelor neaoșe de pe stradă” („Patriotismul ca aflare în treabă”, Adevărul, 11.05.2011).
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
responsabilul pierderilor suferite de acționarii cu somn liniștit - „Dormi liniștit, Sorinele! Justiția lucrează și pentru mine” (thinkagain.ro); „Vântu nu doarme liniștit” (cursdeguvernare. ro), fie prin extindere glumeață asupra altor mesaje publicitare: „Dormi liniștit, FAP Turbo lucrează pentru tine...” (milionarul mioritic. com). Parafrazările pot fi chiar mai îndrăznețe, schimbând și verbul - „Socializează liniștit, GoGoStat veghează” (urbankid.ro) - sau aplicându-se altor situații tratate ironic: „Dormi liniștit, partidul lucrează pentru tine” (Ziua de Cluj, 30.10. 2008). Am prezentat mai sus situațiile
Liniștit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5560_a_6885]
-
în România. Și Germania a adoptat acest model. Mă enervează la culme când văd că naratorul știrii vine cu o opinie personală. Nu sunt chiar așa de prost încât să nu fac singur o judecată pe informație. : Noi am adăugat mioritic, furajare intelectuală. Furaj intelectual pentru marea masă. : Aceste comentarii au o direcție politică gravă, cel puțin în Germania așa este. Provoacă sentimente anti sau le amplifică. Și nu e în interesul nimănui. ( freelancher): Problema, din punctul meu de vedere, stă
Dezabatere pe tema libertății presei. Care presă, care libertate? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33109_a_34434]
-
N-are rost să insist, dar tot ceea ce se petrece de aproape doi ani încoace (și e, de fapt, o prelungire explozivă a ceva ce a fost!) arată și mai bine cât de fantasmagorice sunt toate teoriile despre „blândul”, „pașnicul”, „mioriticul” popor român. Are dreptate Goma (nu știu dacă i-ai văzut interviul din Familia 4, nr. 8, cred). Cât despre băieții de la Literatorul 5, i-am „salutat” la B.B.C.6, la primul număr, pe care, inspirat, mi l-a trimis
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
pretextul a fost o provocare din viața publică: ce chip feminin ar merita să fie imprimat pe bancnote? Tot astfel, în Două balade, T.C. se oprește asupra semnificațiilor destinale pe care Miorița și Meșterul Manole le sugerează. Observând că spațiul mioritic e o matrice geografică, dar și spirituală - „Noi, românii, nu ne fixăm nici în piscul dealului, cu orgoliu și dispreț (ca unele popoare), dar nici nu ne pierdem în golul văii (ca alte popoare). Sau, altfel spus, de riscul vârfului
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
eu în câteva rânduri) degradarea pe care a suferit-o conceptul de maximă profunzime definit de Lucian Blaga. Una dintre încheieri e sarcastic-ironică: „este foarte probabil ca această abordare persiflantă să fie legată și de o degradare efectivă a «spațiului mioritic», redefinit ca «spațiu social», respectiv «socio-politic»”. De la transhumanță s-a ajuns la traseism. O degradare a suferit și legenda mânăstirii lui Negru Vodă: nu mai e vorba despre a clădi durabil și a sacrifica în numele unicității operei, ci de alternanța
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
ci sunt stăpîniții acestuia. Sunt «botezații cu pămînt», cum le zice Blaga, și anume cu pămîntul acesta, cu terra nostra, adică cu «țara lor țărănească», cu țarina lor”. E cu putință să acceptăm drept unică marcă stilistică a românilor spațiul mioritic blagian? Vasile Băncilă are în vedere însă și spațiul Bărăganului, precum și spațiile lacustre și dunărene, care au o altă factură decît cea ondulatorie a zonei carpatice. Să amintesc în treacăt faptul că, la întrebarea pe care i-am pus-o
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
însă și spațiul Bărăganului, precum și spațiile lacustre și dunărene, care au o altă factură decît cea ondulatorie a zonei carpatice. Să amintesc în treacăt faptul că, la întrebarea pe care i-am pus-o la un moment dat, dacă spațiul mioritic este exclusiv românesc, Blaga mia răspuns că acesta ar putea fi atribuit și unor popoare vecine, mai cu seamă balcanice... O altă chestiune abordată de Alexandru Surdu e cea a sărbătorii în spiritualitatea noastră: „Sărbătoarea, în ciuda interdicțiilor sau a nepăsării
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
Oltchim, ce făcea Ceaușescu, ce cântărete îi plăceau, cum a trădat Pacepa. Picanterii, multe stenograme, subiecte „incendiare”, „explozive”, tipe importate care sparg cărămizi cu sânii, două zile pe săptămână Suleyman, în rest seriale coreene". În tot acest vălmășag de teme mioritice, "Europa își devorează băncile" în contextul alegerilor parlamentare, care vor crea comisii ce vor hotărî cui "să-i întocmească MCV-uri". În plus, scrie Adrian Năstase, "economia merge prost", "Europa se împarte în grupuri de interese", de stânga sau de
Adrian Năstase: Pentru mine, ieșirea din hibernare se face foarte greu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38209_a_39534]
-
care milițienii, securiștii etc., Într-un cuvânt ai de sulică frânaru, din regimul comunist, Își făceau de cap și, a doua, cea de după `89, despre care, deocamdată... Așa că, toate din cele ce sunt și stăpânesc, astăzi, sub soare, pe plaiuri mioritice, stau crăcănate când cu un picior pe tărâmul cretinismului uman (fără a generaliza, omul, contextual, devine bestie. Când are puterea, În special!), când și cu altul pe tărâmul decadenței omului. De aci și pendularea asta, iar din ea și brambureala
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc: jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a istoricului religiilor pentru problematica morții rituale. Prin transfer în alt spațiu cultural, schema uzuală a tragediei eline capătă valențe noi
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
interpretare a operei, iar părțile irecuperabile... pur și simplu dispăreau. Blaga n-a fost recuperat în chip special pentru a fi folosit de �politica culturală oficială" pentru că opera lui ar fi sprijinit în chip direct teza �culturii române ca spațiu mioritic" sau �o personalitate specifică a literaturii române" în direcția autohtonistă, cum pare să conchidă autoarea (p. 174), ci pentru că era un mare scriitor a că rui operă nu mai putea fi ignorată în condițiile în care regimul, care-și consolidase
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]