409 matches
-
cenușă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterității. Populația acestor ținuturi era un amestec de pelasgi(arimini sau armâni cum își spun azi) ca vechi locuitori ai Greciei, ioni, din neamul ilirilor și al tracilor, misii, hitiți. mai tîrziu ahei și alte seminții. Poziția geografică îi permitea să controleze comerțul dintre nord și sud iar în jur avea un ținut foarte roditor, renumit pentru creșterea oilor și cailor. Opulența și luxul acestei cetăți a atras poftele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la încăierare, atît sub zidurile cetății Troia cît și pe malul mării cînd troienii contraatacă vijelios pe ahei și aliații lor. Pe de o parte spre mare sînt carii, peonii arcașii, Divinii pelasgi, cauconii precum și lelegii; Iar spre Timbra sînt misii tari de virtute, licienii Și strunitorii de cai frigienii precum și meonii.... Tracii, veniți de curînd, se află la marginea oastei; Resos li-i Domnul, odrasla lui Eioneu, și-i acolo.... Merg mai departe, și-ndată-s la cetele tracilor, care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
acest adevăr. Platon mai amintește de legile sciților care conțineau prevederi cu privire la pregătirea militară iar Clearch din Solos spu-ne că sciții au fost cei dintîi care s-au folosit de legi comune. După Homer sciții păstori(regali) erau vecini cu misii din nordul Tarciei iar Eschyl spune că locuințele sciților se aflau în regiunile din nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru, în Sciția numită ,,mama fierului” și în apropierea rîului cel violent și greu de trecut ce curge din munții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au aciuat pe coasta de est, sud-est și sud-vest a Iberiei. Poate că ainu și incașii au plecat ceva mai din sud de pe alte meleaguri dar cu puternice legături cu ținutul carpatic. Poseidonios pomenidu-l pe Homer cu Iliada, amintește de misii care locuiau pe un mal și pe celălalt al Istrului. O parte dintre ei, firi zburdalnice și năvalnice, și-au părăsit țara și s-au statornicit ,,printre lidieni, frigieni și troieni” iar ținutul a fost numit tot Misia. Despre aceste
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
amintește de misii care locuiau pe un mal și pe celălalt al Istrului. O parte dintre ei, firi zburdalnice și năvalnice, și-au părăsit țara și s-au statornicit ,,printre lidieni, frigieni și troieni” iar ținutul a fost numit tot Misia. Despre aceste două Misii amintesc și alte izvoare antice. Dion Crysostomos în discursul său din anul 97 e.n. ținut la Olimpia, spune că: ,,am făcut o călătorie lungă drept la Istru și în țara geților sau a misilor așa cum îi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
locuiau pe un mal și pe celălalt al Istrului. O parte dintre ei, firi zburdalnice și năvalnice, și-au părăsit țara și s-au statornicit ,,printre lidieni, frigieni și troieni” iar ținutul a fost numit tot Misia. Despre aceste două Misii amintesc și alte izvoare antice. Dion Crysostomos în discursul său din anul 97 e.n. ținut la Olimpia, spune că: ,,am făcut o călătorie lungă drept la Istru și în țara geților sau a misilor așa cum îi numește Homer și cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
numit tot Misia. Despre aceste două Misii amintesc și alte izvoare antice. Dion Crysostomos în discursul său din anul 97 e.n. ținut la Olimpia, spune că: ,,am făcut o călătorie lungă drept la Istru și în țara geților sau a misilor așa cum îi numește Homer și cum e numită astăzi populația”. Claudius Aelianus în cartea sa Despre animale arată: ,,Nu este vorba despre misii care locuiesc în Pergamul lui Telephos, ci mă gîndesc la aceia din Pont, din partea de miazăzi care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Olimpia, spune că: ,,am făcut o călătorie lungă drept la Istru și în țara geților sau a misilor așa cum îi numește Homer și cum e numită astăzi populația”. Claudius Aelianus în cartea sa Despre animale arată: ,,Nu este vorba despre misii care locuiesc în Pergamul lui Telephos, ci mă gîndesc la aceia din Pont, din partea de miazăzi care își au așezările lîngă pă-mîntul scitic”. Același nărav l-au avut și europenii cînd au colonizat Americile, și-au luat cu ei denumirile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Că statul era puternic o dovedesc relațiile atît cu sciții în est dar și cu popoarele de același sînge din sud și sud-vest. În această toriște a neamului geților din prima parte a secolului lV î.e.n. erau cuprinse ținuturile Dobrogei, Misia(Bulgaria de astăzi), Moldova istorică și ți-nuturile de pînă la Nipru, Muntenia, Ardealul, Banatul, ținuturile din cîmpia Pano-niei pînă către Austria, ținuturile Slovaciei și mare parte din Serbia contemporană nouă. Neam mîndru, geții țineau mult la demnitate lor față de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Conducătorul”. Vrednici bărbați și la trup dar și la minte, să luam aminte cei de azi cu minte! Biseto l -mato , îl urmează pe Dromichete în strălucitoarea cetate a geților pe la anul 285 î.e.n. Cum moșia străbună cuprindea și Mesia(Misia) unde s-au așezat în urmă cu 300 de ani o parte din gali(tăblița 12) conduși de un rege care dădea ascul- tare conducătorului geților, Biseto l se vede nevoit să facă ordine în toriștea lui. De la geți au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și, în cele din urmă, îl salvează de la moarte. Când bolnavul deschide ochii și observă cine este salvatorul său (nu altul decât un evreu), îi șuieră printre dinți o injurie de o maximă vulgaritate. S., netulburat, își duce mai departe misia, îngrijindu-l pe dușmanul care îl insultase. Scena a fost preluată de Marin Preda în romanul Cel mai iubit dintre pământeni. Pentru faptele lui este ținut în carceră, injuriat de paznicii patibulari, bătut, înfometat. Nimic nu îl face să renunțe
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
sfârșit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine! Pristanda: Curat ca un câine! Tipătescu: Începuseși să-mi spui istoria de aseară. (șade.) Pristanda: Cum vă spuneam coane Fănică (se apropie), aseară, ațipisem nițel după masă, precum e misia noastră, că acuma dumneavoastră știți că bietul polițai n-are și el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de sculare, ca tot creștinul... Tipătescu: Firește... Pristanda: Și la mine, coane Fănică, să trăiți! Greu de tot... Ce să zici
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
apoi să-l lucrăm pe onorabilul! Pristanda: Curat să-l lucrăm! Tipătescu: Stăi un minut până să-mi schimb haina; ieșim împreună; am să-ți mai spun ceva. Pristanda: Stau, coane Fănică. (Tipătescu iese în stânga.) SCENA II Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să-l lucrăm pe onorabilul! Pristanda: Curat să-l lucrăm! Tipătescu: Stăi un minut până să-mi schimb haina; ieșim împreună; am să-ți mai spun ceva. Pristanda: Stau, coane Fănică. (Tipătescu iese în stânga.) SCENA II Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-o) Zoe! Zoe! (iese după ea. O clipă scena goală.) SCENA VII Ghiță Pristanda și Cațavencu Pristanda: (apărând în fund și făcând loc cu respect lui Cațavencu să treacă) Poftiți, cocoane Nicule, poftiți... (umilit) și zău, să pardonați, în considerația misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloși la datorie. D-voastră știți mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie -trebuie să-l ridici? Îl ridici! N-ai ce-i face: e misie. De aiai (foarte rugător
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să pardonați, în considerația misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloși la datorie. D-voastră știți mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie -trebuie să-l ridici? Îl ridici! N-ai ce-i face: e misie. De aiai (foarte rugător) mă rog să pardonați... Cațavencu: Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele tale... Adică noi nu știm cum merge poliția? (sentențios.) Întrun stat constituțional un polițai nu e nici mai mult nici mai puțin
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vină... Eu chiar am scris un articol în privința asta. Nu știu dacă l-ați citit? Pristanda: Trebuie să-l fi citit, coane Nicule; eu gazeta dvoastră o citesc ca Evanghelia totdauna; că să nu vă uitați la mine... adică pentru misie... (misterios) altele am eu în sufletul meu, dar de! N-ai ce-i face: famelie mare, renumerație după buget mică... Cațavencu: Și în sfârșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar exista călăul? Pristanda: Curat, coane Nicule! Cațavencu: (schimbând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de interes obștesc. - Șefii militari de detașamente sunt răspunzători de disciplina și prezența evreilor, față de inginerii conducători ai lucrărilor, care și ei au răspunderile lor. Comandanții C.R. nu numai că și-au făcut datoria în mod cinstit, dar prin co misiile militare de pe lângă C.R., au cenzurat chiar hotărâri medicale date de medici profesori, întrebuințați în Policlinicile C.F.R., înzestrate cu aparatele necesare și au produs acea controversă medicală considerând ca apți pe cei declarați inapți. Toate exceptările legale s’au făcut pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de mijloace și care depun sârguință la lucru. d) Drepturi suplimentare. Ofițerii, subofițerii și trupa concentrată, din cadrele detașamentelor exterioare, când se deplasează izolat, în interes de serviciu, în afara garnizoanei de lucru a șantierului respectiv, au dreptul la indemnizația de misie prevăzută pentru gradele respective, conform Deciziei Ministeriale în vigoare. Numărul zilelor cu drept de misie pentru fiecare detașament, se va fixa de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale) în legătură cu autoritatea care folosește evreii, ținându-se seama de deplasările strict necesare ale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
concentrată, din cadrele detașamentelor exterioare, când se deplasează izolat, în interes de serviciu, în afara garnizoanei de lucru a șantierului respectiv, au dreptul la indemnizația de misie prevăzută pentru gradele respective, conform Deciziei Ministeriale în vigoare. Numărul zilelor cu drept de misie pentru fiecare detașament, se va fixa de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale) în legătură cu autoritatea care folosește evreii, ținându-se seama de deplasările strict necesare ale comandanților și organelor de aprovizionare. e) Medicii evrei luați la detașamentele de lucru, sunt considerați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aceiași săptămână se limitează la 1/4 din efectiv, astfel: În cazul când în cursul aceleiași săptămâni vor obține performanțe speciale un număr mai mare de plotoane de cât cel stabilit mai sus, în săptămâna următoare vor beneficia de per misii mai întâi plotoanele clasate cu merit și rămase neplecate în săptămâna precedentă. 5) Evreii scutiți medical în timpul saptămânii nu vor beneficia de permisii chiar dacă fac parte din plotoanele cu perfor manțe. 6) Nu se vor bucura de această recompensă timp
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
solidaritate creată între victimă și călău. Petre Goiciu, comandantul penitenciarului Gherla, un semianalfabet pentru care „dușmanii boborului” devin dușmanii lui personali, este un estet al sadismului, care, asemenea estetului din Renașterea lui Walter Pater, „trăia din plin, cu toată ființa, misia lui de «reeducator», se dăruia total, ardea cu flacără înaltă pe altarul închisorii Gherla.” Exemplară în acest sens este bătaia din finalul romanului, povestită pe câteva zeci de pagini, cu o aplicație și o știință a detaliului demne de cel
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
expansiune și înflorire. Dar în esență "chemarea" pe care o concepe e una secularizată: "misiunea" e gândită pe tiparul vocației care îl orientează pe individul particular în transformarea vieții sale în destin: "orice nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele omenirei și ale lumei"40. Cum s-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
39 Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, ediție îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1970, pp. 13-14. 40 Ibidem, p. 14. 41 Un comentariu al raportului dintre Bălcescu și Fichte, mai exact între construcția vocației eroice și conceptul fichtean de "misie" se găsește la Ioana Em. Petrescu, "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G. Fichte, Cuvântări către națiunea germană
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al multor funcționari publici, mai ales în calea posturilor subalterne; poziția materială a funcționarilor prin binevoitorul concurs al puterilor statului, are în curând a se îmbunătăți într-un chip esențial, a ridica și posiția morală a acestora, aceasta va fi misia și lauda Domniei-Voastre. Reclam toată atenția Domnielor-Voastre, mai ales asupra clasei subprefecților. Acești funcționari în loc de a fi în mijlocul populației rurale icoana legatlităței și a moralităței, chemați anume de lege, pentru a apăra pe muncitorii de pământ, în contra abuzurilor și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]