1,501 matches
-
magie ce unifică, asemenea unui bici de foc pendulând între factorul rigorii, Boaz, și cel al milei sau blândeții, Yakim, melanjul tematic, spre a-i conferi pregnanță și mister. Nu am folosit întâmplător această pereche ilustră de principii active din mistica iudaică: o facem întrucât și fondul cultural, axat preponderent pe o asimilare intelectuală remarcabilă a curentelor spirituale (demers ecumenic sui-generis, în fond) constituie, în egală măsură, o urgență a expresiei poetice proprii Angelei Furtună. Dacă stâlpul rigorii, Boaz, ar simboliza
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
unui reper unic - sunt inepuizabile, Serghei Manoliu denunță o gravă erodare a țintelor morale și o galopantă entropie a unei existențe abil camuflate sub aparența unei geometrii infailibile. Deplasarea mecanică a accentelor de pe eclezial pe economic, de pe contemplația spirituală pe mistica eficienței, dar și pe o anumită gratuitate voluptuoasă în relația directă cu banii, asociată cu provocarea psihologică și cu seducția vizuală, fac din icoanele ferecate ale lui Serghei Manoliu un fenomen singular pe piața simbolică de astăzi, un caz artistic
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
quale misurare noi stessi e mediante cui puntare a un percorso di apertura convinta verso gli altri. Risulta dunque evidente quanto impervia sia la riflessione che voglia cimentarsi con l'atteggiamento profetico propugnato da Capitini senza lasciarsi fuorviare dalla sua mistica del linguaggio, tendendo viceversa a connotare sia storicamente che teoreticamente la sua teleologia profetica con gli aspetti più propriamente politici disseminati nella sterminata produzione. Con l'accortezza di mettere preventivamente în rilievo quanto îl tenore discorsivo e spesso finanche apodittico
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
rămîne încă foarte generos în sugestii, practic deschis variilor perspective de abordare, aidoma oricărei creații de anvergură. Ne oprim aci asupra unui aspect ce ni se pare capital și anume tema spirituală a scriitorului, id est raportul său cu religia, mistica, metafizica, ce, în fapt, îi amprentează întreaga substanță a creației. La prima vedere pare ciudat ca un novator febril, un exponent al avangardei teatrale să fie atît de implantat în tradiție, atît de vechi în fundamentele conștiinței sale, puternic legată
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
alta, pactizînd cu lumea noastră imperfectă, aducîndu-ne "cu picioarele pe pămînt", adică în istorie și în morala istoric modelată, saltul în metafizic, "insondabil", reprezintă o proiecție în zona spiritului pur, "care sfidează totul". Altminteri spus pe cînd biserica e exoterică, mistica e endoterică. Doar că, trăirea mistică fiind refuzată ființei ca regulă generală, ființa e pusă în situația de-a recurge la religie ca la un "calmant al angoasei. Date fiind atari probe, ce s-ar putea ușor multiplica, am putea
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
neînfeudat unei doctrine anume, neobligat față de dogmă: Ťtrebuie să ajung să cred în Dumnezeu care nu e cuprins (...) în nici unul din sistemele umane posibileť". Mai mult decît natural, se simte atras către derivațiile "eretice" ale religiilor, precum isihasmul în ortodoxie, mistica Sfîntului Ioan al Crucii și Sfintei Teresa de Avila, hasidismul în iudaism, mistica sufistă în Islam etc. "Ereziile" împacă pornirea sa cîrtitoare, sedițioasă cu năzuința spre fondul primar al credințelor, conținînd aceleași simboluri, același adevăr ezoteric fundamental. Caz similar cu
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
Dumnezeu care nu e cuprins (...) în nici unul din sistemele umane posibileť". Mai mult decît natural, se simte atras către derivațiile "eretice" ale religiilor, precum isihasmul în ortodoxie, mistica Sfîntului Ioan al Crucii și Sfintei Teresa de Avila, hasidismul în iudaism, mistica sufistă în Islam etc. "Ereziile" împacă pornirea sa cîrtitoare, sedițioasă cu năzuința spre fondul primar al credințelor, conținînd aceleași simboluri, același adevăr ezoteric fundamental. Caz similar cu cele ale lui Blaga sau Cioran. Ne-am putea întreba: cum se împacă
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
un stil poetic care îl ridică mult deasupra literaturii în care, cum spunea cândva Stendhal, „politica este ca un foc de pistol într-o sală de concert”. Luminița Munteanu, care a tradus și poezie sufi și ține un curs de mistică islamică, a găsit în această partitură modalitatea de a-și exprima nu numai talentul, ci și măsura științei (romanul fiind prevăzut cu note ample și amănunțite, lucru absolut necesar în cazul literaturii de calitate dintr-o sferă culturală mai puțin
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
îmbrățișează pe rînd, toate “frondele”, toate “ideologiile”, toate “anatemele” modernității, tocmai pt a putea rămîne identic cu el însuși. Măiastra “doi iepuri dintr-o” lovitură! La ultima verificare, credința nu se revendică pe argumente logice, chiar dacă trăim într-o democrație mistica... și totuși, m-am simțit bine... deși ortodoxă, am facut 6 ani de invatamant catolic la liceul catolic din bucuresti.in general era evitat subiectul homosexualității de preoții profesori la orele de religie.in mare ,ei spuneau că e o
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
pentru tendința de monumentalizare a naturii. Referințele sunt stilistice, nu tematice. Sunt posibile repere de situare, nu influențe. Dar să acceptăm, ca un loc comun impus de critica basarabeană, sadovenismul prozei lui Ion Druță, constând în cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă. Fenomenele naturii (ninsoarea, ploaia, seceta, furtuna, căldura toropitoare a verii, nopțile fără lună) sunt proiectate mitologic. Faptele agricole ale țăranului (aratul, semănatul, prășitul, cositul, culesul recoltei) sunt evenimentele unei vieți arhaice și factori
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
esoterica, etc. Alții consideră vorbirea în limbi drept limbaj profetic, îngeresc, revelație, dar spiritual, miracol. Filozofii și oamenii de știință în general se încred prea mult în judecățile lor logice, raționale, de valoare. Mulți credincioși cu propensitate mai sensibilă și mistica se încred poate prea mult în capacitatea lor perceptiva, în veracitatea realității dobândită prin simțuri. Este necesar poate să existe o balanța între funcțiile psihologice ale percepției, ale reprezentării și ale judecății de valoare. Cel mai înțelepte rămân totuși învățăturile
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
care au deprins valențele stilistice ale semnelor de punctuație. În cazul elevilor de liceu, temele care i-au atras au fost: Abordarea textului literar din perspectivă interdisciplinară, Călătoria - punte spre lume, Narațiunea memorialistică, Reacții românești față de inovația proustiană, Filosofia și mistica numărului în literatura română, Aplicații la teatrul absurdului, Strategii de abordare a textului liric, Structuri moderne în proza lui Ioan Slavici, Camil Petrescu și arhitectura romanului românesc modern, dezbaterea „Noi și ceilalți”, Textul biblic - sursă de inspirație pentru literatură și
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
interzicea cărțile despre un filosof sau un sistem de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dintâi profesor care, într-o vreme când pozitivismul și agnosticismul domneau încă în universitățile românești, a arătat validitatea metafizicii și a vorbit cu înțelegere despre mistică și despre experiența religioasă" (7). De fapt toate cursurile lui Nae Ionescu sunt un spectacol de gândire liberă și implicit, un îndemn. Mircea Eliade spunea că: "Simțeai că ceea ce spune Nae Ionescu nu se găsea în nici o carte. Era ceva
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
II. Cunoașterea mediată (1929-1930) și Tratatul de Metafizică (1936-1937), găsim dezbătute temele fundamentale ale gândirii omenești. Astfel, Nae Ionescu era interesat despre Dumnezeu, condiția originară a omului, sfințenie, metafizică, iubirea ca soluție metafizică, națiune, act religios, cunoaștere și trăire, substanță, mistică și magie, metafizică în raport cu religia, moarte, ființă și existență, timp, spațiu, libertate, conștiință, Biserica creștină, intelect și rațiune, știință, suferință, etc. Observăm astfel în Nae Ionescu preocupările unui teolog. Într-adevăr, dacă prin teolog înțelegem pe tot omul care vorbește
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
de acesta, dar spiritul lui se simte continuu, fostul elev omagiindu-l prin opera să. Concepția despre suflet a lui Platon era ca și la pitagoreici aceea că sufletul e nemuritor, el transmigrand în mai multe corpuri. Oare această credință mistico - religioasă în fapt nu o împrumutaseră grecii de la indieni, de la budiști? De ce să fi fost imposibil că aceste civilizații să se fi aflat la un moment dat în contact? Principiul sufletului este la Platon numeric, pe când cel al corpului este
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
multă smerenie și curățenie să putem sta în prezența Dumnezeului celui viu. ● De multe ori chiar diavolul ne umple mintea cu griji inutile, cu anxietăți gratuite și gură cu vagi și necugetate cuvinte, tocmai să ne răpească liniștea și bucuria mistica a rugăciunii, pacea sufletească pe care o aduce intrarea în starea de hâr. ● Cei care l-au auzit și l-au văzut pe Dumnezeu chiar într-o reverie spun că distanță dintre noi și Dumnezeu ar fi de numai o
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
ce se invocă de fiecare dată atunci cand propagandiștii concepției ateiste despre lume și viața încearcă să demonstreze superioritatea teoriilor (nu a credinței) lor. În primul rând, pentru omul credincios, existentă lui Dumnezeu este în genere înțeleasă că o realitate spirituală, mistica, non-corporală, revelându-se din sfere de cunoaștere și dimensiuni altele decât cele ale realității lumii naturale, materiale și a legilor acestora de care se ocupă în genere știință. De aceea, neavând interes și nici access în lumea spirituală, dar după
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
Dumnezeu, nu poate fi reprezentată de bizarele energii quantice fiindcă lumea nu putea apărea în vid, din nimicul absolut cum pretind apologiștii noului ateism. Se emit tot felul de ipoteze și teorii, unele mai bizare și esoterice decât cele religioase, mistice și gnostice, care unii pretind că pot fi demonstrate matematic. Numai că și dacă ar putea fi demonstrate matematic, pe baze de formule și ecuații „elegante” asta un înseamnă că universul ori multiversurile reprezentate matematic sunt neapărat și reale, corporale
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
menirea... Citește mai mult Luna plinăAna PodaruE timpul să mergem cu toți la culcare,Pe cer luna plină-și revendică Geea,E timpul ca omul ascuns după soareSă doarmă adânc contemplând odiseea.Un vis nu-i de-ajuns într-o mistica noapteCând demoni străbat universul, gândirea,Cănd iele dansează, descântec în șoapteatinge sorocul din pântec...menirea...... X. ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL ÎI, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. Închisorile sufletului-Destinul Magdalenei- Fragment Ana Podaru ÎI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
ca neglijentă devine curând justificată prin argumente pseudo-duhovnicești și a fost acceptată, încetul cu încetul, ca regulă. Aici a apărut, de exemplu, ideea - absolut necunoscută și îndepărtată de tradiția primară - ca, privitor la Sfânta Împărtășanie, există diferențe duhovnicești și chiar mistice între cler și laici, încât primii nu doar că pot dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Sfânt, când ai aflat calea, când ai aflat viața, când descoperi că ești în Dumnezeu, fără să te oprești vreodată. Fericitul Augustin spune: „Ne-ai făcut pentru tine, Doamne” și „Ne liniștește sufletul nostru, până când se va odihni întru Tine”. Mistica ortodoxă vede într-adevăr în liniște o lumină, o pace sufletească, pe când mistica apuseană vede întotdeauna un zbucium al crucii, al suferinței, al durerii, al ascezei duse la extrem. Omul, când ajunge la lumină, nu mai are frică, nu mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
în Dumnezeu, fără să te oprești vreodată. Fericitul Augustin spune: „Ne-ai făcut pentru tine, Doamne” și „Ne liniștește sufletul nostru, până când se va odihni întru Tine”. Mistica ortodoxă vede într-adevăr în liniște o lumină, o pace sufletească, pe când mistica apuseană vede întotdeauna un zbucium al crucii, al suferinței, al durerii, al ascezei duse la extrem. Omul, când ajunge la lumină, nu mai are frică, nu mai are acea încrâncenare interioară, pentru că lumina aduce liniștirea sufletului. - Isihasmul, Înaltpreasfinția Voastră, este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
atingă. El a avut un canon al lui, datorită căruia multă vreme nu a slujit, iar eu am avut marea bucurie să-l repun în activitate ca preot. Și a fost un preot trăitor și un bun duhovnic, preocupat de mistică. În cei din urmă ani ai vieții nu a dorit să fie consultat de medici, ci a ales să-și ducă propria cruce. Și a ars ca o lumânare, cu o prezență continuă. În ultima perioadă a vieții mânca extrem de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
Întâmplător, renunțasem de mult să vă mai caut: mă consolasem cu ideea că am ratat pentru totdeauna interviul acela. - De unde știam? Hm... Adevărul, vorba dumitale, este că mai mult simțeam sau, poate, doar speram că o să mă găsești - există o mistică a speranței În fiecare dintre noi, care, cu un pic de perseverență, se poate transforma În convingere de nezdruncinat. Cât privește chestiunea cu Întâmplarea, În locul dumitale aș fi ceva mai rezervat. De regulă, numim expeditiv Întâmplare toate Împrejurările ale căror
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ea o expresie matematică a armoniei universale. Cu atât mai mult cu cât, repet, Leonardo da Vinci a făcut-o evidentă și pentru dimensiunile trupului uman, În acel desen cunoscut sub titlul Omul vitruvian, după numele arhitectului roman preocupat de mistica proporțiilor anatomice ale ființei create de Dumnezeu după chipul și asemănarea sa. Ca o mică paranteză: În pofida a ceea ce crede domnul Dan Brown, În nici una dintre cele zece cărți despre arhitectură ale lui Vitruviu nu se face nicicând măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]