994 matches
-
drum s-a întâlnit cu o broască ce a întrebat-o de ce plânge, iar Maica Domnului i-a povestit că a avut un băiat ce l-au răstignit jidovii. Broasca i-a spus că și ea a avut „nouă pui mititei și frumușei cu ochii bășicăței” pe care i-a omorât un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lungi, nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și adjectivele derivate prin sufixul diminutival -ică: frumușică/frumușele, tinerică/tinerele, mititică/mititele Sunt invariabile în funcție de număr mai multe categorii de adjective care au la singular dezinența -e, din tipurile III, VI, VII de flexiune: reacție instantanee/reacții instantanee, situație trecătoare/situații trecătoare, fetiță/fetițe bălaie, stângace, fetiță/fetițe precoce. Se impune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și adjectivele derivate prin sufixul diminutival -ică: frumușică/frumușele, tinerică/tinerele, mititică/mititele Sunt invariabile în funcție de număr mai multe categorii de adjective care au la singular dezinența -e, din tipurile III, VI, VII de flexiune: reacție instantanee/reacții instantanee, situație trecătoare/situații trecătoare, fetiță/fetițe bălaie, stângace, fetiță/fetițe precoce. Se impune ca
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
artistic - acțiunea verbală nu numai împlinită într-un timp trecut foarte îndepărtat dar, eventual, și anulată, în rezultatele ei, din perspectiva prezentului comunicării: „Așa; mi-a murit câinele, mor și eu... - Coane, are a face, că eu îl crescusem de mititel. Mi-l adusese bietul boier, D-zeu să-l ierte, de la niște mocani...” (D. Zamfirescu) Perfectul compus din propoziția: „Eu l-am sfătuit să se ducă acolo.” prezintă acțiunea verbului a sfătui ca împlinită în momentul comunicării și nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai zbucium!” (M. Eminescu) „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului!” (L. Blaga) „În aceste atome de spațiu și timp cât infinit!” (M. Eminescu) „Încă ce rană-i pe dânșii, sărmanii băieți! Cum i-a mâncat râia prin străini, mititeii!” (I. Creangă), „Și ce să vezi? Unde nu se ie hapsâna de nevastă a lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi...” (I. Creangă) • interjecții: „Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceste jocuri putem asocia, combină fără teama de a cădea în absurd, spărgând șabloanele existente. Monorima presupune jocul cu rime, încercând texte monorimate. Exemplu: Ghiocelul „Și-a scos capul din zăpadă un suav și gingaș ghiocel. Era drăguț, dar tare mititel. Lângă el o viorica și-a-ndreptat capul spre soare, vrând să facă o plimbare. Hai cu mine pe cărare ca să facem o plimbare, sub oglindă dragului soare!” (A. DA După ce au creat textul, elevii pictează pe sticlă floarea reprezentată în text
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
La vremea aceea un muncitor, un croitor avea 400 de lei salariu. Fata asta de care vă vorbeam era ajutor de bucătăreasă și avea un copil făcut cu un ofițer rus. Și-l aducea pe rusnacul acela la noi, unul mititel cu un cap mare și cu care mă jucam, aveam grijă de el până venea maică-sa de la cantină. Ne mai aducea și nouă câte oleacă de mâncare și de la ea știu ce mâncau ofițerii ruși. În fine, l-am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
despre condiția femeii. Scaraoțchi a remarcat că toți bărbații care ajung în iad dau vina pe neveste, iar acestea, deși sunt torturate, nu recunosc adevărul. În speranța că ar putea clarifica lucrurile, căpetenia dracilor îl trimite pe Aghiuță, un diavol "mititel" pe pământ. Acesta, luând asupra lui o sută de mii de galbeni, trebuia să se căsătorească și să trăiască zece ani cu nevasta, travestit în muritor; va fi supus la necazuri, slăbiciuni, ticăloșii, neștiință, sărăcie, robie, prostie, mânie. Ajuns în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă să-și scoată în evidență propria lor personalitate : Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel/ Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el". În tabloul al cincilea poetul revine la motivele esențiale: spectacolul naturii eterne cât și cel al umanității efemere se desfășoară sub stăpânirea lunii și concluzia este previzibilă: "Și pe toți ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
versuri și amintiri la întâlniri cu cititorii, organizate sau ocazionale. SCRIERI: Ham, aventurile unui cățel năzdrăvan, București, 1974; Bolduri cu imbolduri (în colaborare cu Giuseppe Navarra), 1975; Miau, o pisică galbenă și mică, București, 1975; Chiț, un șoricel, cel mai mititel, București, 1976; Oac, o broscuță dintr-un lac, București, 1976; Cip, o păsărică fără frică, București, 1978; Trenul alfabetului, București, 1979; Ținte cu învățăminte. Epigrame și catrene școlare (în colaborare cu Giuseppe Navarra), București, 1979; De la cucurigu la tic-tac, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
de leagăn: „Nani, nani copiliță Draga mamei garofiță Că mama te-a legăna Și pe față te-a spăla Cu apă de la izvoare Ca să fi ruptă din soare Și să n-ai asemănare.” „Nani, nani, puiul mamii, Culcă-mi-te mititel Și te scoală măricel Să te duci cu oile Pe câmpul cu florile, Să te duci cu vacile Pe câmpul cu fragile.” Cântecele de dragoste sunt cele care au o mare circulație mai ales în rândurile tineretului. Ele erau cântate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
exprimă istețimea sătenilor. De exemplu: Ce trece pe apă și nu se udă ? (Umbra); Patru picioare are, dar nu pleacă la plimbare (Scaunul); Am un bordei plin cu viței; Dacă nu sparg bordeiul, nu ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile); Cine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele-s de flori de măr, Fașa dalbă de mătasă. * Fiecare vres se cântă de două ori. ** Se va indica numele gazdei colindului. Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Ca venim
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
parutzul retezat, Ziurel de ziuă În carjiuță rezemat, Ziurel de ziuă Unde S-a născut Hristos, Ziurel de ziuă Mesia, chip luminos, Ziurel de ziuă Sus în deal la Galieei, Ziurel de ziuă La casa lui Dumnezeu, Ziurel de ziuă Mititel și înfășețel, Ziurel de ziuă În scutec de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat Cu păruțu’ retezat În cârjuță rezemat Unde s-a născut Hristos Mesia, chip luminos Sus în deal la Galileu La casa lui Dumnezeu Mititel și-nfășețel În scutec de bumbăcel Vântul bate, nu-l răzbate Fașa-i dalbă de mătase. Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case-a colinda Pe la oameni gospodari De-a ajuns și-n Păcurari Și brăzdeazăacum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și strigați cu toții măi! Hăi, Hăi! Plugușorul cu șase boi Aho, aho, plugușor mititel Cu rotițele de fier Trag băieții vârtos de el; Plugușor cu șase boi, Cei dinainte Cu coarnele frânte, Cei de la mijloc Cu coarnele busuioc, Cei de la roată Cu coarnele-n baltă. Hăi, Hăi! Hai mai iute cu colacul Că fărâmă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Ca și brazda de sub plug. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Aho, aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
da sarmale, Ursul ți-a călca pe șale; Te-a mângâia pe obraz, Ca să uiți orice necaz! Dați-ne și un covrig; Ursului î-i tare frig! Hai, Gavrile, la pământ, Și ascultă-mă ce-ți cânt! Când erai mai mititel Tare erai frumușel, Dar de când ai crescut mare, Mă dai jos de pe piciaore! Te-ai făcut așa de rău, Că nu ma ce-ți face eu; Da' eu tot nu m-oi lăsa, Cu bâta te-oi mângâia! Joacă, joacă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iubesc. Vă doresc, întâi de toate, Un an nou cu sănătate, Voie bună, trai ușor, Bucurie și mult spor. Rog pe Dumnezeu fierbinte Că de-acuma înainte Ani mulți încă să trăiți Sănătoți și fericiți... Plugușoare pentru copiii mici Plugușor mititel Cu rotițele de fier, Nu ca plugul lui Tărâță Tras de zece pui de mâță. Unul lung și unul scurt Dă-mi colacul să mă duc. Dați-ne, boieri, dați-ne Câte-o părăluță Să ne facem câte-o băsmăluță
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile, Ce mai faci cu-atâta pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
gură ca să nu intre prin ea necuratul în trup. Francezii cred că i se strâmbă cuiva gura atunci când cască în bătaia vântului. Când un copil cască des, e semn că e deochoiat. Germanii, grecii, spaniolii cred că, atunci când cască un mititel, trebuie să i se facă pe loc semnul crucii, ca să nu intre duhul necurat întrînsul. Deci căscatul nu e numai semn al somnului, ci și al pericolului care ne poate paște din partea forțelor supranaturale malefice. Strănutul: E un semn magic
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Satana, care voia să-și țină taina ascunsă, este descoperit de cerșetoare; pipăindu-l în somn, dă peste semnele neîndoioase ale naturii lui, coada și cele două cornițe; cerșetoarea, la rândul ei, ,,era o fată de-mpărat mare, care, de mititică se dedase la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și, pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu și mai ia înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]