981 matches
-
I C A În ogradă, la Costică, mare zarvă-ntre găini: Toate-s foarte supărate, căci cocoșu’ , în vecini, A binevoit, azinoapte, să petreacă... afurisitu'! I-a căzut cu tronc Puicuța lui nenea Dumitru... Că-i pestriță și-are creastă mititică, rozalie, Pieptu-i iese din rochiță, e-ndesată, durdulie Și se crede balerină. Are vocea în formare; Nici nu a-mplinit un an, dar când face o cântare Din guriță, te excită... Păi, ea de mică are haz: Când vorbește, e peltică
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
și clădirilor, multe din ele renovate, mirosurile familiare de prin piețele de cartier sau de prin librării, unghiul neschimbat sub care cade lumina solară de-a lungul Bulevardului Magheru, gustul prăjiturilor de la laboratorul de patiserie, la fel ca și rețeta mititeilor de la „Carul cu Bere” au rămas aceleași. Nimic nu egalează comfortul unei simple plimbări printre studenții de azi, ale căror fizionomii seamănă leit cu cele din generația noastră. Adevărata baie în supa antropică de oameni cu cod genetic înrudit cu
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
jumatate de secol de când este soția lui Dumitru Sinu au fost oameni deosebiți, calzi și primitori și s-a simțit totdeauna foarte bine în compania lor, le cunoaște acum obiceiurile, tradițiile și cultura. Adoră bucatăria românească, îi plac sarmalele și mititeii la nebunie, îi place tot ce este românesc, pentru că trăiește fericită de-atâția ani alături de un român. “Nu mai are nimic canadian în ea. Nici nu are ce să aibă: Canada este o țară rece, o țară de gheață, atât
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
în grabă. Locul, semăna cu o prapastie sălbatică, acoperită cu vegetație luxuriantă și cu ieșire ușor accesibilă la drumul principal care ducea spre mijocul orașului. În partea opusă, panorama era superbă, dedesubt marea de verdeață se unea cu un golf mititel acoperit cu nisip fin de culoarea aurului, mângâiat lin de de apele albastre ale oceanului Pacific care te invitau parcă la un voiaj sau la aventură pe intinsul lor. Casa era semisuspendată peste malul abrupt al prăpastiei fiind așezată pe
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
împreună. Odată,la o zi de nastere la ea acasă, speriat de harmalaia pe care o făceau invitații,Nadir cel mic se exclama:"Te gălădzie!" ,adică " Ce gălăgie!" ,nefolosind cuvântul " zgomot", mult mai răspândit și mai normal în gură unui mititel de 2-3 ani! Un alt moment...lingvistic: într-o seară,în drum spre casă, întorcându-ne de la aeroport,unde o întâmpinasem pe prietena mamei ,Evelyne, venită în vizită din București, Idan se uită pe geam și frapat de întunericul care
DIN AMINTIRILE ALMEI(2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342618_a_343947]
-
foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a Căminului cultural din Țigănești și dansul lor a fost foarte apreciat in presă. În timpul dansului drăgaicile cântau: „Au venit drăgaicili/ Să reteze spicili,/ Spicili sunt măricele,/ Drăgaicili mititele,/ Moare Drăgan după ele./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Cu tichii de la copii,/ Cu inele de la fete,/ Cu brățări de la neveste./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Că știi iarna ce pățim./ N-am avea
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
golite. Apa lor este sălcie și pe nimeni nu îmbie; doar pe seară gospodina își udă cu ea grădina. Iarna își cerne zăpada peste satul liniștit împodobind și cișmeaua cu cristale de argint. Mai sunt câteva cișmele dar ceva mai mititele... Referință Bibliografică: A fost cândva... Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 129, Anul I, 09 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
decorație pentru devotamentul dezinteresat pe care-l manifestam pentru un țigan sărac lipit pământului. I-am cunoscut și familia cu care m-am întâlnit de mai multe ori la spital. Avea o fată mai mare, Violeta, măritata, cu doi danciugi mititei și frumușei foc, o fetiță și un băiat. Și mai avea o fată, mai mică, să fi avut cam 16 ani, care pică de frumoasă ce era. O chema Brândușa, când se apropia de tine, iti pocneau nasturii de la pantaloni
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
țării de emigrație, iar noi facem pe ,,niznaiu” când revenim pe plaiurile mioritice că nu mai înțelegem limba strămoșilor folosind cuvinte alogene și accente ilare în vorbire. Râd și curcile de noi! Grecul, turcul, ungurul, filipinezul, și alte popoare mai mititele ca faimă și ca număr, vorbesc acasă în limba strămoșilor, desigur învățând în paralel și limba noii patrii! Numai noi... nu mai știm de unde venim, ai cui suntem! Veșnic dăm vina pe altcineva, dar nu ne vedem bârna din ochi
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
nepricepându-se, lemnul i-a sărit în față, cât pe ce să-i scoată ochiul. Unii poate au crezut, alții bănuiau că este opera lui Nicolae, știindu-l cât de arțăgos se manifestă când era sub influența alcoolului. Ionuț era mititel. Și pentru el a înghițit multe astfel de ieșiri, a mai lovit-o, dar nu a mai desfigurat-o că atunci. Învățase lecția,când era băut, evita orice provocare, trebuia să se apere pe ea și pe copilul ei, era
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340136_a_341465]
-
ne jucăm de-a pururi împreună. O să fim fericiți. Îți promit că vei avea orice vei dori. - Cum să fiu fericit când toți ai mei mă așteaptă? Motanul Miț și câinele Piratu și iepurele Reno, chiar și cobaiul meu cel mititel, care încă n-are nume, abia s-a născut. Jucăriile tale sunt minunate, cu totul și cu totul de argint și aur, dar ele sunt numai jucării. N-ai idee ce moale și caldă la mângâiat e blana motanului meu
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
L E L E Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Pe terasa casei mele Am un cuib cu rândunele, Toată ziua-mi ciripesc, Eu cu drag le hrănesc. Le dau semințe mititele, Să nu se înnece cu ele, Îmi ciugulesc din mână, Și apoi zboară la fântână. Beau apă pe săturate, Cu capetele aplecate, Dau din aripi să se spele, În apa pusă pentru ele. Își iau zborul prin grădină, Și revin
R Â N D U N E L E L E de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378821_a_380150]
-
tină... Lăsați cadoul cel interesat : c u punga, pixul și cu cana Că tot ce n-are DUHUL Bun, t ransformă-n Drac, chiar și Pomana... Lăsați românul să voteze liber ! s ă simtă clar că e eliberat De berea, banii, mititeii ș i-acel chenar ce trebui' ștampilat. Cât o să am suflare-n mine, î ndemnu-acesta îl susțin : Lăsați românu-n libertate ! a șa cum l-ați găsit : Creștin ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar
LĂSAȚI ROMÂNUL SĂ VOTEZE LIBER ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378831_a_380160]
-
am abținut. Ce se întâmplase. Mâncarea de la cămin era foarte sărată și pipărată, total nepotrivită pentru copilașii de acolo. Florin regurgitase în somn și amețit de ceea ce le dădeau acolo special ca să doarmă, s-a sufocat. Poate că a strigat mititelul dar salonul lui era departe de oficiu și în plus ușa era închisă. Cabinetul medical nu era dotat cu oxigen, nici aparatură pentru oxigenoterapie nu am văzut. Eu acasă aveam inclusiv butelia de 7 litri plină și aspirator nazal cu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378824_a_380153]
-
am plecat deja toți patru împreună în străinătate,dar nu organizat. Îmi amintesc de noi patru la Paris vizitând Louvre-ul, soțul meu cu Idan,care -avea 9 ani jumătate, eu cu Nadir,care nu împlinise încă 6. Îl revăd pe mititelul meu, atât de impresionat de ceea ce vede și eu, uimită de răbdarea lui, neobișnuită la vârsta aceea... Îl revăd fascinat de Iisus și de martirii creștini din tablourile medievale ,dar și de sarcofagele din Egiptul antic! La Country astăzi am
DIN AMINTIRILE ALMEI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379854_a_381183]
-
convin perfect întregii înfățișări. Nu știu dece o fi strângând din buze. Cu mâna dreaptă întinsă își susține nepoțelul, cel rupt din Soarele fierbinte care de data aceasta,nu-și cruța fiul: îi micșorează ochii,îi dă un aer trist. Mititelul poartă o hăinuța roșie și ... Citește mai mult CE DRAGOSTE...Mama mea,Dumnezeu s-o odihnească, nu-și arată vârsta.Iat-o pe la șaizeci de ani!Elegantă din naștere, tailleur deschis la culoare, cu pătrațele,pulover roz,bluză albă, perle
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
ochelarii convin perfect întregii înfățișări.Nu știu dece o fi strângând din buze.Cu mâna dreaptă întinsă își susține nepoțelul, cel rupt din Soarele fierbintecare de data aceasta,nu-și cruța fiul: îi micșorează ochii,îi dă un aer trist.Mititelul poartă o hăinuța roșie și ... XXXI. NOURRISSON A BOUȚ DE SOUFFLE( PRUNC OBOSIT)- VERSION FRANÇAISE, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016. NOURRISSON A BOUȚ DE SOUFFLE Moi, le nourrisson, je m' accroche aux
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
și zvelt") a fost ales în amintirea mătușii mele Thema, sora mamei. A propos de Alexander, ceva amuzant: cand i-am spus la spital unei mătuși dragi ale mele,Edith(cumnată mamei) numele ales, ea mi-a răspuns: " Mic, mic, mititel și deja... Alexander!" Bineînțeles, era o aluzie la Alexandru cel Mare Macedon; acesta ,pare-se, se purtase bine cu evreii , spre deosebire de alti mari cotropitori, si de aceea numele, deși de origine grecească, a fost adoptat că nume ebraic. Cam asta
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunu. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă proaspătă pentru însetatul ajuns la
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
-se la piciorul meu. A durat mai puțin de o secundă să realizez că de fapt era un șobolan și nu pisică.Am țipat simțind că mi se ridică părul în cap de repulsie și spaimă,șobolanii și șoarecii chiar mititei, sunt practic ceea ce pe mine mă scoate din minți doar când le văd la distanță, dar dacă se mai urce și pe piciorul meu...îmi pierd controlul dea dreptul. Se poate imagina deci, reacția mea în acest caz. Am scos
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
brusc aud un scheunat Nici încet dar nici prea tare. Mă opresc și caut în ceață Privind în juru-mi curios Și zăresc o mogâldeață Ce tremura de frig pe jos. M-am aplecat și l-am privit. Era așa de mititel, Din scheunat am bănuit, Că este vorba de cățel. Îl iau în mână, e-nghețat. Îl bag sub haină la căldură. O vreme încă-a scheunat Și-a tăcut apoi din gură. Ne-am plimbat așa o vreme. Stătea sub haină
CĂŢELUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379559_a_380888]
-
groasă. Și-apoi multă vreme chiar, De-atunci nu ne-am mai văzut. Când ne-ntâlnim acuma iar, Ea dă din coadă a salut. Ades mai este cu-un cățel. El pare-a fi după culoare. Dar ce curând din mititel, A crescut așa de mare. Emil Șușnea Ian.2009 Referință Bibliografică: Cățelul / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1852, Anul VI, 26 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CĂŢELUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379559_a_380888]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC Autor: Doina Cotescu Publicat în: Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului uneori, seara târziu, când somnul nu este leac mă gândesc cu nostalgie la casa de lângă lac o căsuță mititică, ascunsă de salcii dese la bunica îndoită pe războiul ei când țese arunca suveica iute printre firele întinse cu piciorul pe pedală descurca mereu la ițe țesea până mai târziu, nepoatei să-i facă multe când o veni vremea și-
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
avea un gust bun, asta până am aflat pentru ce scop servește, umblam cu pliculețele noastre de ceai în buzunare, din comerț, pentru a nu mai ingurgita substanța care ducea către un zero absolut libidoul sexual masculin. La aceea alimentară mititică, de cartier, foarte aproape de gara orașului, am cunoscut-o pe Vetuța. Femeia era angajată ca vânzătoare și - chiar de la primul nostru contact vizual („ieșisem” după niște margarină și o sticlă cu vin de Jidvei) - am remarcat din purtarea ei o
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
pornise, iar acum mormăiala groasă, înfricoșătoare îi tulbură teribil, fapt ce-i îndeamnă să-nfrunte neștiutul din ape. Se năpustesc amândoi în valuri, înotând cu pricepere și sârg, de parcă n-ar fi fost prima oară... Mulțumită, ursoaica avansează molcom ca mititeii s-o ajungă. Curând răzbesc și falnici pe ape alunecă flancând-o. Cu trecerea timpului, cei mici simt apa mai rece... Devin mai înceți... Pe neștiute o capcană de sfârșeală îi trage la somn. Ursoaica pricepe și-i îndeamnă prin
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]