397 matches
-
și a lumpenproletariatului, mass-media românească din postcomunism (sau tranziție) nu face altceva (cu puține excepții) decât să cultive un sentiment românesc al mahalalei. Emisiunile TV propun un fel de râvnite arhetipuri (pilduitoare! - în sensul de adaptate la noile vremuri) din mitocan, șmecher, țoapă, țață și vampă (cu toții recognoscibili în tipologia VIP-ului de astăzi): aceste erijate arhetipuri trebuie să le demonstreze telespectatorilor accesibilitatea la „lumea bună” (a bogaților, dar și a oamenilor simpli și norocoși sau a „artiștilor”), inculcând ideea (falsă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
puțin înțeles, căci entuziasmul și apostolatul său s-au prăbușit în gol. D-nul Alexandru Bogdan-Pitești i-a consacrat pagini înflăcărate și curioase: "Mă bucur că am putut, prin aceste rânduri, să-mi mărturisesc și să-mi strig, în fața tuturor mitocanilor și imbecililor, admirația pentru marele poet, incomparabilul artist, înaltul și mândrul intelectual care este Macedonski. Sunt, ca și el, unul dintre aceia care, în orice împrejurare și în orice loc s-ar găsi, au mereu ochii îndreptați spre Cristos și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dreptul să-l dau în judecată. I-aș cere despăgubiri astronomice, ca să-l usture și să simtă și el cum e să te doară. Păi asta nu-i dreptate. Adică eu nu mai știu cum să-mi drămuiesc pensia, iar mitocanul ăsta se droghează în fața mea și merge pe motocicleta aia pe care cine știe de unde-o fi furat-o. Și să nu crezi că nu am încercat să-mi fac singură dreptate. Am sunat la poliție, chiar azi, după vreo
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
țâșneau din când în când vorbe deosebit de amenințătoare. Am văzut oameni care ne arătau pumnul, numindu-ne rândașii lor. Au repetat adesea cuvântul acesta; de mai multe zile, ziarele ultrademocratice nu-i numeau pe deputați decât rândași ai poporului, iar mitocanilor acestora le plăcuse ideea. Am avut ocazia, o clipă mai târziu, să remarc cu câtă vioi ciune și cu câtă limpezime primește poporul imaginile și le reflectă. Am auzit un om în bluză care îi spunea, alături de mine, camaradului său
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cont de nimic, care se purta oribil: un murdar, un nespălat, un nepoliticos, impertinent și ipocrit, un răutăcios care nu ezita să lanseze obscenități cu orice ocazie. Dicționarele de astăzi dau mai multe sinonime ale adjec tivului grobian: bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar. Substantivul descrie individul care se evidențiază prin lipsă de educație și apucături grosolane. Cel mai apropiat, ca sens, pare să fie substantivul mitocan, om cu comportări grosolane, vulgare. Dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ale adjec tivului grobian: bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar. Substantivul descrie individul care se evidențiază prin lipsă de educație și apucături grosolane. Cel mai apropiat, ca sens, pare să fie substantivul mitocan, om cu comportări grosolane, vulgare. Dar și mahalagiu, locuitor de la periferia civilizației. Am mai ales, dintr-o ofertă bogată: ordinar, țoapă, necunoscător, negândit, negreblat (În Moldova) sau ghiorlan (În transilvania). Grobianul de atunci și-a schimbat Însă profilul, a evoluat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
repezit-o Într-o asemenea manieră pe o vânzătoare de ziare Încât am fost nevoit să-mi schimb locul. Nu s-a sinchisit, s-a lăbărțat pe toată bancheta. Reflecție: unele „femei de afaceri” sunt cam „mitocance” (cuvânt inventat, dar mitocan Înseamnă nesimțit, persoană de prost gust și care se simte bine În pielea sa, „homo idioticus” care debitează injurii și panseuri cu iz de mahala, crezându-se buricul pământului). Particip, la Facultatea de sociologie, la dezbaterile unui juriu de doctorat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
șeful statului pe lungimile de undă pe care Bucureștiul emite semnale importante către Bruxelles, e cam prea de oaie. Am mai vedea că, deși a fost ales în funcția de primar general al capitalei, dl Traian Băsescu joacă rolul de mitocan general al Bucureștiului. Lider de partid, Domnia sa acuză premierul de tot felul de ilegalități, nu doar edilitare. Deși atât de ocupat cu integrarea României în tot felul de structuri occidentale, dl Năstase are timp să-i răspundă fostului coleg de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pentru care tinerele sunt cel mai adesea suficient de prudente pentru a rămâne împreună. Este cazul celor două prietene ale lui Bab, Jacqueline și Colette, atunci când, în vacanța petrecută în Anglia, se dedau unor "kiss-parties dezlănțuite" cu "doi parizieni" destul de "mitocani" pe bancheta unei mașini. Cele două tinere nu se desolidarizează. Ele practică ceea ce în țările anglo-saxone se numește double-date, întâlnirea dublă, care limitează teoretic riscul ca lucrurile să degenereze. Din nefericire, cele două fete au de-a face cu niște
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
erau singurii faraoni ai zilelor noastre. Zilele treceau repede și ea continuă să se “bălăcărească” într-un oraș murdar că o mare anonimă.Un bărbat foarte frumos dories să o cunoască,dar ea îi consider ape toți concetățenii ei niște mitocani, niște țărani, așa că refuză din start propunerea. Probabil că mulți dintre ei o considerau insuportabila, dar cineva, spunea Lăură, trebuia să-și manifeste sentimentele față de acest tậrg închis.Îi părea extreme de rău că nu există încă o uniformă de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
vă primiți musafirul?", desigur ar fi avut loc o încăierare care nu cred să se fi sfârșit în avantajul cânelui meu, dat fiind că el era un fel de cuconaș de târg alintat, deprins pe saltele, pe când cialalți erau niște mitocani de la țară, neciopliți, iuți de colți și care nu vroiau să recunoască rangul musafirului. Negreșit, momentele cele mai plăcute pentru un vânător care a calcat chilometri întregi prin arșița soarelui și a mers mai ales în plin, sunt acele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prin noroi, încalțat cu o păreche de galoși vechi de gumă170 ce-mi clempăneau în picioare. La dreptul vorbind, poate că chiar dacă aș fi avut timpul să mă gândesc, tot așa aș fi răspuns, ca să nu fiu luat drept un mitocan venit la petrecere în casă de oameni fără moscal 171 la scară. Fiți bun atunci și dați trăsura doamnei X, ca să o ducă acasă. Dacă în acel moment ar fi căzut trăsnetul pe mine, nu cred că aș fi rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care, ciocnindu-se de unul și altul, până la urmă se va cizela corespunzător, dar că n-ar trebui să mă las cizelat așa, de oricine. Știu că par infatuat, dar asta e doar o reacție la pupincurismul altora. Mai bine mitocan decât pupincurist. De-aia am avut întotdeauna probleme cu șefii sau cu profesorii. În loc să-i măgulesc, să le suflu în cur, io îi băgam pur și simplu în mă-sa. Acum, în spital, nu am spus decât doctorului că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se întoarce împotriva ei. Ea era obișnuită cu falsul, fără el nu ar fi supraviețuit în postul ăla cretin, eu sunt ceva mai direct, mai abrupt, spun asta deși știu foarte bine că acum cochetez exact cu discursul prin care mitocanul se legitimează. Mă întreabă dacă mai scriu, mă chestionează cu tonul compătimitor cu care l-ai întreba pe vreunul dacă se mai masturbează sau dacă are dovezi sigure că a scăpat de sifilis. Îi spun că nu mi-a trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în seamă. Metenele, plecăciuni. De-aia dăruiești, încercam să demontez mecanismele psihologice ale lui D.V., pentru a primi în schimb recunoaștere. Or, io așa ceva nu făcusem. Problema e că nu sunt genul. Uneori, de frică să nu par pupincurist, devin mitocan. E o chestie de care încerc să scap și de aceea mi-o și asum. Și nu regret ce s-a întâmplat. Dar am avut așa, un gust amar. Râs amar, acru. Ce simplu ar putea să fie totul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de toate nimicarnițele astea birocratice. Uite, cum interacționează oamenii când au prilejul să ducă găleata la ghenă e un subiect. Nu vorbeam cu vecinii și asta îi enerva. Io sunt și ceva mai bezmetic, mai buimac. Trebuie să recunosc. Mai mitocan, dacă vreți. Odată am intrat în bloc. Și, la scara blocului, erau niște oameni. Echipajul rebus, cum ziceam. Și io nu i-am băgat în seamă. Cantitate neglijabilă. Nu i-am salutat. De-aia vă ziceam că sunt ceva mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dacă vreți. Odată am intrat în bloc. Și, la scara blocului, erau niște oameni. Echipajul rebus, cum ziceam. Și io nu i-am băgat în seamă. Cantitate neglijabilă. Nu i-am salutat. De-aia vă ziceam că sunt ceva mai mitocan. Și ei, poate pe bună dreptate, s-au bășicat, ce faci, bâââââî, pletosule, nici hai noroc, nici ’te-n cur pe mă-ta, nu ți-e puțin rușine obrazului? Era mai pe seară și oamenii se cinstiseră, erau deja puțintel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
muzicală; afoni și primitivi, nefiind capabili să înțeleagă, să accepte și să simtă efectele curative, magice, formative ale uneia dintre cele mai frumoase arte din cadrul celor șapte câte se consideră a fi pe pământ. Păcat! Iar unii dintre ei, niște mitocani, l-au invitat să pună capăt acestor răgete năprasnice, că doar nu se trezea în jungla africană, amenințându-l chiar cu aplicarea unei zdravene corecții corporale. Niște inculți și mocofani. Poftim! Poftim! A plecat orbecăind spre căsuța lui, negru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a claxona și el puțin. Își descarcă nervii. Șoferul de Mercedes deschide ușa ușurel, râde cu poftă și-i spune celui din Dacie pe un ton superior-ironic: "mă săracule!". Apoi râde în hohote, mulțumit. Râs sănătos, mitocănesc. Oare de ce toți mitocanii par mai sănătoși, mai în formă decât restul oamenilor? În aceeași intersecție există o mare concurență între țigănușii care spală parbrize. În timp ce unul număra banii adunați grămăjoară pe jos, celălalt scuipă în mijlocul monedelor asudate. Două chipuri ale orașului București. Nedumerire
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
între două beri, pentru câțiva euro. Cel mai mult mi-a plăcut un articol al lui Răzvan Exarhu, un tip extrem de talentat, de altfel, dar care în încercarea sa de a combate și demasca mitocănia ambiantă, devine la rândul său mitocan, în scris. Teoreticienii kitsch-ului au avut dreptate: când vrei să scrii despre kitsch, cazi ușor într-o scriitură kitsch, la rândul tău. La fel când scrii despre mitocănie. 28 februarie 2005 În cadrul jurnalului de seară canadian, imagini cu lacul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la fel de favorabilă capitalismului pe cât Îi era de adversă etica ortodoxă din România” <endnote id=" (659, pp. 169-174)"/>. Să spun În paranteză că situația nu era sensibil diferită la celelalte popoare creștin-ortodoxe. În Bulgaria sfârșitului de secol XIX, de pildă, parvenitul mitocan prin excelență, „cavalerul acumulării primitive de capital” (formula lui Svetlozar Igov), era Bai Ganiu Balkanski, personaj literar extrem de popular, creat În 1894 de scriitorul Aleko Konstantinov. Similar, parveniți fără scrupule domină scena și În comediile dramaturgului sârb Branislav Nusic <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
încornorat, într-o afacere amoroasă. În acest eveniment se află datele care-i determină pe toți acești convivi la inițiativa lui Mitică să-i facă o farsă lui Mișu de 1 Aprilie. Mișu are un rendez vous cu soția unui „mitocan”, probabil negustor, iar amanta lui Mitică inițiază duetul amoros substituindu-se soției și îl invită în Cișmigiu noaptea, la movilă, unde Mișu trebuie să fredoneze o melodie la modă ca semn de recunoaștere. Ce știm despre Mișu în afara episodului lipsit
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în mahala și nu în orice mahala, ci în cea mai sordidă dintre ele. Într-un fel, dezideratul comunist își găsește o realizare directă în interpretarea pe care Pintilie o dă operei lui Caragiale. Toate straturile sociale au fost nivelate, mitocani și „domni” se regăsesc laolaltă într-o turpitudine generalizată, iar Mitică, aristocratul- trickster al acestei lumi, recent „suprimat” devine victima glumei proaste pe care o inițiază. Cadavrul lăsat fără pantofi, cocoțat pe un pod de lemn oferă imaginea deplo- rabilă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a destrămat, dezamăgită, dar fără a îndrăzni să protesteze. După această întâmplare memorabilă, mozartianul poet, mare amator de chifteluțe, a scos alte excelente cărți, a avut alte lăudabile atitudini. Degeaba! Impresia lăsată de gestul lui de atunci, de la bufet, de mitocan apucător, de acea manifestare de măruntă rapacitate obraznică a rămas cea mai puternică. * Nichita era capabil, ca să citez dintr-un alt poet, de o delicatețe infinită. Aflându-se, într-o zi, în faimosul „acvariu”, fostul mini-bar din Piața Romană, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
60 - chiar citam (se putea!) din Berdiaev și Șestov, Paul Georgescu a ținut să-mi notifice, oferindu-mi o carte de-a sa cu dedicație, că „mă așteaptă la stânga”. El mă considera de dreapta! Și, uneori sunt de dreapta, în raport cu mitocanii, de pildă. De cele mai multe ori, totuși, recunosc, mă simt, sunt de stânga. La noi, în ultimii ani, cel mai bine a vorbit despre ce înseamnă dreapta și stânga Magdalena Bedrosian, într-o convorbire cu Andrei Grigor, publicată în Literatorul. Aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]