1,059 matches
-
tabloul hemodinamic preoperator al pacientului. Actul chirurgical presupune BAC complet asociat, pe cât posibil, cu plastia sau înlocuirea valvei mitrale. Mortalitatea este crescută la peste 20% în toate studiile de specialitate (3). 21.3.4.3. Regurgitare mitrală postischemică cronică Regurgitarea mitrală cronică se instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS și a inelului mitral. Diagnosticul de certitudine este ecocardiografic și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe, respectiv revascularizarea chirurgicală a cordului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
mitrale. Mortalitatea este crescută la peste 20% în toate studiile de specialitate (3). 21.3.4.3. Regurgitare mitrală postischemică cronică Regurgitarea mitrală cronică se instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS și a inelului mitral. Diagnosticul de certitudine este ecocardiografic și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe, respectiv revascularizarea chirurgicală a cordului și valvuloplastia mitrală cu inel Carpentier, cu prognostic favorabil (9). 21.3.4.4. Anevrism de ventricul stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS și a inelului mitral. Diagnosticul de certitudine este ecocardiografic și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe, respectiv revascularizarea chirurgicală a cordului și valvuloplastia mitrală cu inel Carpentier, cu prognostic favorabil (9). 21.3.4.4. Anevrism de ventricul stâng În caz de IMA prin ocluzia ADA, dilatația anevrismală se poate instala în primele 24-48 de ore, uneori chiar în condițiile unei dezobstrucții prin APTL
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
în pat decât să se plimbe. Paraclinic: sindrom anemic hipocrom microcitar, proteina C reactivă - 10,12 mg/dl, sumar de urină patologic cu hematurie microscopică și urocultură pozitivă cu E. coli. Se inițiază antibioterapia conform antibiogramei. Ecocardiografic se remarcă insuficiență mitrală gradul II și insuficiență aortică ușoară. Pe parcursul spitalizării, pacienta este puțin comunicativă, nu primește vizite de la familie decât foarte rar, și, deși poate merge, preferă să stea mai mult la pat. Se alimentează, dar declinul ponderal continuă. La 6 zile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
de protezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și prezintă 3 valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
în regim de urgență. Concomitent s-a realizat și BAC în 125 de cazuri (14,22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
s-a realizat și BAC în 125 de cazuri (14,22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată anterior, la dreapta și superior. 25.2.1.2. Particularități fiziopatologice La pacienții vârstnici afectarea mitrală poate fi degenerativă, reumatică sau ischemică. Afectarea degenerativă determină alterări ale aparatului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată anterior, la dreapta și superior. 25.2.1.2. Particularități fiziopatologice La pacienții vârstnici afectarea mitrală poate fi degenerativă, reumatică sau ischemică. Afectarea degenerativă determină alterări ale aparatului valvular cu rupturi de cordaje,elongarea cordajelor, exces de țesut la nivelul cuspelor și dilatarea inelului valvular (14). Afectarea reumatică determină îngroșarea cuspelor, calcificări ale cuspelor și cordajelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ischemică determină tracțiunea cuspelor și cordajelor secundar retracției mușchilor papilari în regiunea de infarctizare. Asocierea acestor leziuni explică polimor - fismul disfuncțiilor valvulare, de la prolaps la incompetență. Triada Carpentier sugerează că afectarea degenerativă este cea mai frecventă în deter- minismul stenozei mitrale cu disfuncție cuspală tip II la pacienții vârstnici. Există situații ce pot asocia boala Barlow, prolaps de valvă mitrală, deficit fibroelastic și sindrom Marfan, manifeste prin regurgitare mitrală care, în absența tratamentului, progresează spre insuficiență cardiacă și deces, ceea ce face
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
fismul disfuncțiilor valvulare, de la prolaps la incompetență. Triada Carpentier sugerează că afectarea degenerativă este cea mai frecventă în deter- minismul stenozei mitrale cu disfuncție cuspală tip II la pacienții vârstnici. Există situații ce pot asocia boala Barlow, prolaps de valvă mitrală, deficit fibroelastic și sindrom Marfan, manifeste prin regurgitare mitrală care, în absența tratamentului, progresează spre insuficiență cardiacă și deces, ceea ce face licită aplicarea repertoriului tehnicilor chirurgicale de corectare a defectului. Calcificarea mitrală constituie indicație certă de chirurgie valvulară la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
sugerează că afectarea degenerativă este cea mai frecventă în deter- minismul stenozei mitrale cu disfuncție cuspală tip II la pacienții vârstnici. Există situații ce pot asocia boala Barlow, prolaps de valvă mitrală, deficit fibroelastic și sindrom Marfan, manifeste prin regurgitare mitrală care, în absența tratamentului, progresează spre insuficiență cardiacă și deces, ceea ce face licită aplicarea repertoriului tehnicilor chirurgicale de corectare a defectului. Calcificarea mitrală constituie indicație certă de chirurgie valvulară la vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ce pot asocia boala Barlow, prolaps de valvă mitrală, deficit fibroelastic și sindrom Marfan, manifeste prin regurgitare mitrală care, în absența tratamentului, progresează spre insuficiență cardiacă și deces, ceea ce face licită aplicarea repertoriului tehnicilor chirurgicale de corectare a defectului. Calcificarea mitrală constituie indicație certă de chirurgie valvulară la vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
progresează spre insuficiență cardiacă și deces, ceea ce face licită aplicarea repertoriului tehnicilor chirurgicale de corectare a defectului. Calcificarea mitrală constituie indicație certă de chirurgie valvulară la vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
la vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia EI se indică în momentele de risc (de exemplu, extracții dentare). Tratament chirurgical Obiectivul intervenției chirurgicale constă în îndepărtarea obstacolului realizat de aparatul mitral fie prin procedee de plastie, fie prin înlocuirea valvei sever alterate. Remodelarea aparatului valvular mitral nativ se face pe cât posibil cu păstrarea formei, volumului și funcției VS, prin chirurgie reparatorie. Dacă operația este reușită, riscul terapiei anticoagulante pe termen lung
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]