431 matches
-
cu aburul care învăluie ca o mantie grea de indiferență, orașul vuind, palpitând, pârjolind în măsura în care arde, sfărâmând fără să se vadă într-o dezlănțuire colcăitoare și nesigură ca o beție, dar mult prea pământească, din care se nasc valuri-valuri hățișuri mlădioase, la fel de vuitoare, în care se pierde și care îl atrag și-i atrag mintea. Toate continuând în jurul lui și percepându-le foarte limpede. Tânărul din apartamentul de sub al lui primește o femeie care după un timp începe să chiuie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
omul“ care Își poate permite să pună cinci kile, era, de fapt, mesajul. Au. Ca și când nu mi-ar fi fost și așa destul de greu să mă conving că am greutatea normală pentru Înălțimea mea normală În timp ce toate blondele Înalte și mlădioase ca salciile de la Runway mă examinau fățiș, acum și o casieriță Îmi spunea - franc și fără ocolișuri - că eram grasă? Am Înhățat punga cu mâncare, mi-am făcut loc printre oameni și m-am dus la toaleta amplasată, foarte convenabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
M-am plimbat În jurul piscinei, a cărei apă murdară plescăia sub trambulină, tulburată de o tînără cu picioare lungi care Înota pe spate cu mișcări ferme. M-am așezat la o masă de lîngă bazin și i-am admirat brațele mlădioase care despicau suprafața apei. Șoldurile ei largi se răsuceau lejer În apă; Îți dădea impresia că se Întindea În poala unui iubit În care avea Încredere. CÎnd a trecut pe lîngă mine am observat o vînătaie În formă de semilună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Violeți. Un individ blond, cu căpățâna cioplită parcă în unghiuri dificile, precum la statuile de piatră din Insula Paștelui și, de la gât în jos, având mușchii reliefați peste tot, încât părea un manechin gonflabil din cauciuc se îndreptă cu pași mlădioși spre coborâre. Întrebă în treacăt pe ghidul cu cercelul de platină în urechea stângă: Please, pe ce interval orar ne putem desfășura, acilea, șefule? Ghidul-șofer surâse profesional, dezvelindu-și dinții orbitor de albi, printr-o nemaipomenită lăbărțare a colțului gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
făcu un instantaneu salt înapoi. Reculul involuntar și prea veloce îi deveni fatalmente gravitațional: se împiedică de o rădăcină vânoasă, simțind pe dată cum se scapătă în gol. Execută disperat zadarnice fâlfâiri de brațe spre ofertele copacilor ce-i întindeau mlădioase mâini de ajutor. Se prăvăli, rotindu-se într-o vâlvoare de frunze uscate, de pulberi de putregai și de carcase sidefii de cărăbuși sfărâmicioși. Acceptă, de nevoie, lovituri și dureri iluzorii, suportă infamiile unei rostogoliri îndelungi pe povârnișuri tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în cealaltă mână și fără să-și arate fața se corectă, vine îndată, să ia ceva pe ea, s-o aștept acasă. întîrzie și când o văzui intrând pe poartă, rămăsei uluit: așa era, cum spusese mama, cu același mers mlădios de odinioară, fără spinare adusă cum mi se păruse că avea când o văzusem ultima dată, chipul cu aceeași melancolie senină de fată visătoare și liniștită căruia acum absența speranței îi dădea parcă o bucurie adâncă a eliberării de o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și-au putut închipui ce va să zică roșu. Astăzi o știu pe deplin, deși cam târziu. Cu totul altundeva bate vorba noastră. Opt și cu-a brânzei nouă s-a ales dintr-o altă colectivitate politică, condusă de un om fin, mlădios, inconsternabil, condusă de (marele nostru om de stat) d. Vasile Boerescu. În adevăr, pentru seara de 13 ianuarie d. Vasile Boerescu (marele nostru om de stat) a convocat la domiciliul său marele partid al Centrului... Portarul său, în așteptarea unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că interesele austriace din Orient nu se pot apăra decât prin favorizarea elementelor neslave. Turcia nu mai e capabilă de a exista; de mult e aruncată într-un trist provizoriu, deci cată a fi tratată ca atare; dar obnitenții și mlădioșii greci, războinicii albaneji, atât de geloși de neatârnarea lor, harnicii români, înconjurați și amenințați din toate părțile de slavi - aceste ginți sunt protejații naturali și aliații locali ai Austriei; ele sunt tăriile înaintate în Orient, stavilele în contra fluxului panslavist, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dădeau unii pentru retragerea d-lui Brătianu era: Acest om urmărea în adevăr regalitatea și neatârnarea deplină coute que coute: se servea deci în urmărirea scopurilor sale de tot ce e mai corupt, mai lesne de avut ca votator, mai mlădios. Spiritele independente, prea multă critică ar fi fost piedeci la ceea ce recunoscuse el că e bun ori salutar. Dar, odată poziția în afară a țării asigurată, el nu mai are nevoie de aceste elemente netrebnice de postulanți, cumularzi, speculanți ai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și II [î]i convenea mai bine; controlul asupra voturilor consiliului era înlăturat cu mai multă înlesnire. Colegiele I și II, convocate în luna iulie, când cei mai mulți alegători influenți și autorizați este probabil că lipsesc din București, ar fi mai mlădioase; candidaturile ce ar pune partidul roșu ar avea mai multă șansă de reușită. Iacă tactica urmată de primar; iacă explicațiunea pentru ce consiliul s-a lăsat a funcționa în contra legii; iacă cauza tărăgăirii în convocarea alegătorilor. Dar, odată apucat pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a-și cultiva frumusețea, ba în Banat trebuie să se și sulemenească. În genere românul e cam încăpățînat nu vrea să înțeleagă și se ține în rezervă față cu orice idee nouă. În lucruri cari - i sunt indiferente este foarte mlădios; dar în lucruri cari îl privesc de aproape el e omul cel mai cerbicos și, dacă a luat odată o hotărâre, apoi nu o schimbă cu una cu două. De aceea și este un om de încredere. Limba română se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a-și cultiva frumusețea, ba în Banat trebuie să se și sulemenească. În genere românul e cam încăpățînat nu vrea să înțeleagă și se ține în rezervă față cu orice idee nouă. În lucruri cari - i sunt indiferente este foarte mlădios; dar în lucruri cari îl privesc de aproape el e omul cel mai cerbicos și, dacă a luat odată o hotărâre, apoi nu o schimbă cu una cu două. De aceea și este un om de încredere. Limba română se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la Galați, o împrejurare care nu e deloc de natură de-a inspira teroare sferelor politice din monarhia austro-ungară. "Pesther Lloyd" revine așadar la amenințarea făcută și de ziarele din Viena că daca Comisia Europeană nu s-ar arăta destul de mlădioasă în cestiunea anteproiectului, monarhia vecină își va retrage reprezentantul din sântul ei și ea va înceta de-a exista de jure. Fără a ști daca celelalte puteri sunt dispuse de-a împărtăși numaidecât punctul de vedere al Austriei și daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și versurile lui Voronca transmit o similară emoție a întâmpinării făpturilor umile, o senzație de puritate și frăgezime, transcrisă, bunăoară, în desenul grațios al mult citatului poem Privește: Ce mlădios e piciorul asinului ca un deget copita mică atinge pleoapa potecilor coapsele au o legănare în mers ca apele asinul cunoaște pleoapa potecilor... În același registru al senzației fruste, tratată însă în alambicurile „alchimiei imaginii”, plantele și animalele poetului alcătuiesc
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
apară o diversificare a lor. De pildă, În sudul regiunii muntoase, unde terenul este mai accidentat, s a dezvoltat un câine greoi dar puternic, În câmpiile nordice, unde se poate călători repede și mult, s-a dezvoltat un câine mic, mlădios și bun alergător, iar În partea centrală a apărut un tip de câine-lup (ciobănesc) care Îmbină caracterele celor două tipuri din sud și nord. Primii care s-au ocupat de ameliorarea câinelui ciobănesc german a fost căpitanul de cavalerie Rittmeister
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Chițu. A mai semnat Nepeve. Placheta de debut a lui V., Vitejești (1906), e primită favorabil de N. Iorga, probabil mai mult pentru a-l încuraja pe tânărul ofițer aderent la platforma teoretică a „Sămănătorului”: „Dl Vulovici are limba ușoară, mlădioasă..., poeziile au mișcare, avânt, putere de a strânge emoție în câteva cuvinte sau întorsături de vers”. Sunt adunate aici încercările sale începând din perioada liceului, compuneri simple, înflăcărate, patriotice (dedicate „Alteței Sale Regale Principelui Ferdinand, moștenitorul Tronului”), celebrând luptele românilor
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Întârziat, cu lecturile mele. M-am răzbunat Însă mai târziu de această „lașitate” și am „omorât” nu puține personaje În cărțile mele, ba am reușit să „pun În scenă” și unele cochete sinucideri. Pentru că „o ratasem” o dată, stafia trandafirie și mlădioasă a sinuciderii, am regăsit-o și am reconstruit-o „din toate piesele” În „realitatea propusă de mine”, lectorilor mei fideli și invizibili. Astfel, oricât ar părea de ciudat, din „inautentic”, am devenit mai mult sau mai puțin „autentic”. Deși, am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-le spor la muncă””., consemnează N. Leon parcă cuprins de emoție. Pe lângă faptul că Haeckel avea o faimă internațională de mare zoolog și filosof al biologiei, avea și o figură impunătoare: „Haeckel avea atunci 50 de ani, era înalt și mlădios, cu o frunte care punea în evidență inteligența lui; avea o barbă blondă, ochi mari albaștri, expresivi; părul blond și puțin ondulat; oricât de ocupat ar fi fost, niciodată nu se arăta nemulțumit când îl căutam să-i cerem consilii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ar fi poftit.” Balurile se desfășurau pe fondul bârfelor, al jocurilor de cărți, primele aparținând femeilor, celelalte bărbaților dar și cu surprize de un fel deosebit: „deodată un fior străbate-n mulțime, toți se dau la o parte: trece Ana, mlădioasă, elegantă, strălucitoare de frumusețe; ea pare o mireasă de prin basme, un vis ce plutește în aer, atât e de ușoară, atât e de vaporoasă în rochia ei albă de mătase. Ochii, gâtul, brațele ei goale...toată ființa ei împrăștie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se'ncrețeau de un fel de mândrie , rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de mlădioasă grație, pestelca era albă ca omătul, iar mânecele totdeuna suflecite trădau niște brațe de alabastru . Pe piept cădeau șiruri de hurmuz sur ca mărgăritarul. Astfel îmbla 293. Când amintirile-n trecut/ Încearcă să îl cheme, chipul lui Ilie revine în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ieșind pe suprafața apei albastre, un glob de omăt tradând un corp de alabastru 305. Ieșită din mare, iubita apare într-Un negligé ce părea o negură de argint care scălda în albeața sa fantastică și diafană figura ei naltă, mlădioasă, subțire ca o elfă de mare306. Revine des imaginea celor doi îndrăgostiți, împletiți ca lianele în sărutări, fie că este vorba de înălțări sublime cum este acela al zborului în lună fie înlănțuiri terestre, pline de toată candoarea unei iubiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
gura ei umedă îi beam tot sufletul ei cel vergin, curat, copilăreasc, măcar că părul ei aurit se amestecase cu părul cel negru și strălucit al capului meu, măcar că țineam acum ca în lanț cu brațele mele talia cea subțire și mlădioasă a corpului ei, măcar că picioarele mele se-mpletise cu picioruțele ei albe307. Portretul iubitei moarte este realizat și el cu aceiași măsură: Ochii cei mari închiși, fața trasă și slăbită, pleoapele-nvinețite peste ochii înfundați. Haina ei trecea din toate părțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fragedă, atât era de virginală! Soarele, reapărut ca din senin, Însuflețea, cu lumina de aur idealizat a razelor sale, picăturile mari și grele de rouă curată, care atârnau pe vârful negru-verde al fiecărei frunze mici și ascuțite, ierburile subțiri și mlădioase, sub greutatea acelorași picături de rouă, Își plecau molatec fruntea lor Înspre pământ; iar sub căldura soarelui dătător de viață, florile galbene, albastre și roșii, ca trezite din somn, Își ridicau Încet către ceruri, potirul lor strălucitor Mai prozaici față de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fie și orb și mut în ceea ce se atinge de politică, nu că doară este oprit de cineva, ci fiindcă este român își spune singur păcatul. D-aci încolo e cum îl știți, român întreg, cu inima voioasă, ca românul, mlădios după împregiurări, ca românul, răbdător, iertător, ca românul, și arțăgaș, cît să dea și cu barda, ca românul când îi vine cuțitul la os. Cu bani, fără bani, îl poate citi cineva și cu plată și cu gratis. Ca să poată
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
prin minte în timp ce se privea în oglindă. Părul cenușiu, tuns scurt, capul lui mare, de băiețandru, umerii lați și statura scundă aminteau de un berbec sau de alt animal mascul agresiv. Prin contrast cu înfățișarea lui masivă, eu mă simțeam mlădios, liber, neglijent, cu părul nepieptănat și, mi-am dat seama brusc, cu jacheta de pijama vărgată, peste pantaloni. Am înaintat puțin pe pod și el a procedat la fel. Fluxul se revărsa și valuri mari, compacte, se învălmășeau, scormonind flămânde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]