11,487 matches
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > IELELE-PROZĂ SCURTĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului IELELE Norocel, venit din lumea largă cu lotrii care treceau Dunărea în căutare de căpătuială, se lipi pe lângă moșia unui boier de-al locului. Venise călare cu încă trei flăcăi de prin părțile macedonene. Trecuseră Dunărea iarna pe un ger năprasnic pe gheață. Ziceau că-s și ei tot un fel de români cu vorba stricată, uitați de Dumnezeu
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
Dunărea iarna pe un ger năprasnic pe gheață. Ziceau că-s și ei tot un fel de români cu vorba stricată, uitați de Dumnezeu și de Împăratul Traian prin locuri străine. Și Norocel fu tocmit cu simbrie la boier la moșie ca slugă. Și boierul văzându-l isteț nevoie mare trimise acasă un hoț de arendaș care-l păcălea la dijmă și-l puse pe el în locul celui vechi să-i păzească, să-i îngrijească și să-i dijmuie moșia. Curte
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
la moșie ca slugă. Și boierul văzându-l isteț nevoie mare trimise acasă un hoț de arendaș care-l păcălea la dijmă și-l puse pe el în locul celui vechi să-i păzească, să-i îngrijească și să-i dijmuie moșia. Curte boierească, mare, cu slugi și slujnice, cu alai mare, ba boierul cel bătrân zidise lângă conac și-o biserică să aibă oamenii din sat unde să se închine și unde să se roage la Dumnezeu. Și cu el în
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
datorită mie și-a luat zilele, Doamne, fii bun și iartă-l!”. Năică Dindeal a fost chemat de un avocat, la deschiderea testamentului „măicuței” Corina Bărbulecu, când onorabilul ei tată, procurorul Jan Bărbulescu, i-a îmânat actul de proprietate al moșiei din satul Sălciile și suma de o sută de mii de lei, alături de o scrisoare în care răposata i se adreasa: „Pentru liniștea unui suflet de femeie chinuită, îi las cele menționate în testament, și-l rog să mă ierte
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
stă la închsoare, ai ascuns adevărul, și ai susținut că chiar dumnealui a împușcat-o pe Corina, soția lui? - Tatăl Corinei, domnul procuror Jan Bărbulescu (care murise cu șase luni în urmă, fiind luat în coarne de un taur de la moșia din Episcopia, chiar în ziua de sfântul Ion, când își sărbătorea onomastica, voind să se laude față de prieteni... că are un taur blând ca un miel, căci era prins de băutură și îmbrăcat într-un halat de mătase, roșu, în
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
cu el în ogradă. La Roman, copilul femeii din Verșenii Ursăcheștilor (bunicii de pe mamă ai marelui prozator) și al țăranului din Țibucani a început să muncească de timpuriu. Făcea treburi specifice mediului din care venea la un neamț bogat, cu moșie. Deși era doar un țânc de 10-11 ani, săpa sfecla pentru fabrica de zahăr din oraș, avea în grijă atelajul cu un armăsar nărăvaș al latifundiarului și strunea taurii fermei cu pricepere de țăran sadea. Desigur, “târgul” (cum era etichetat
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Memoriile_colonelului_costachi_hanganu_gheorghe_parlea_1351709948.html [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
preluând începutul de la prof. Theodor Râșcanu, autorul romanului istoric “Ruginoasa”, Editura Vremea, București, 1939, ca și Editura Porțile Orientului, Iași, 2002, despre cele de mai sus, p. 203-211: „Cu mult înainte de anul 1800, Ruginoasa era una din cele mai frumoase moșii boierești din Moldova, întrecând prin întindere și bogății Stânca Roznovanului, de lângă Iași, și Pașcanii Cantacuzinului. Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
adus în țară, cu cheltuiala sa, un grădinar neamț, ce se numea Mehler, pe care l-a însărcinat cu amenajarea și întreținerea parcului din jurul casei boierești, parc cu alei nisipite și prunduite, cu multe specii de copaci, unii aduși de la moșiile de la munte, cu copaci și tufari și tot felul de plante decorative. Tot în parc a mai făcut și un iaz mare, în jurul căruia a sădit sălcii pletoase. Vremea lui Săndulache Sturdza a fost, pentru Ruginoasa, cea mai frumoasă și
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
fiul logofătului C. Sturdza, vornicul Alexandru Sturdza, în valoare de 60.000 galbeni, pentru o perioadă de 17 ani. Alexandru A. Sturdza nu a putut achita ratele la termenele stabilite, astfel că este nevoit să-l vândă. În anul 1862, moșia a fost cumpărată de Alexandru Ioan Cuza. Devenit pentru scurt timp reședința primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan I, Palatul de la Ruginoasa - comparativ cu alte construcții din Moldova ridicate în aceeași epocă, ocupă un loc cu totul aparte atât
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Moldova ridicate în aceeași epocă, ocupă un loc cu totul aparte atât din punct de vedere istoric, cât și arhitectural. La Ruginoasa, odată cu venirea noului proprietar, pare că începe o nouă viață, tăcerea și moartea redând locul farmecului și splendorii. Moșia, care era formată din mai multe sate, avea teren cultivabil, pădure, fânaț și mlaștină. În 1864 au fost împroprietăriți 38 fruntași, 316 pălmași și 284 clăcași, cu 3 554 ha. (cf. Marele dicționar geografic, București, 1858-1902). La Direcția Județeană Iași
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
importante din istoria țării, între care trebuie să amintim întâlniri ale revoluționarilor români de la 1848 și plămădirea unora din îndrăznețele reforme din anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În plus, sub alt aspect, la acestea trebuie adăugate legătura domnitorului față de moșia și Palatul de la Ruginoasa, precum și afecțiunea lui pentru oamenii de aici. Castelul luxos, cu mobilier scump adus cu mare grijă din străinătate, era plin de lume, de viață și de veselie, în special în timpul verii, când boierii stăteau la țară
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
ea): prinții Alexandru și Dimitrie. În testamentul lui Alexandru Ioan Cuza, toată averea lui era lăsată fiilor, ca singuri moștenitori, Elenei Cuza, lăsându-i doar „usufructul unei a treea părți”. Din anul 1890 și până în anul 1900, proprietatea Palatului și moșia Ruginoasa revin prințesei Maria Moruzzi (soția prințului Alexandru). După moartea doamnei Elena Cuza, moșia și palatul Ruginoasa sunt donate spitalului „Caritatea” din Iași, care face aici un spital de copii: „Cuza Vodă”. În anul 1936, spitalul cedează actul de proprietate
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
era lăsată fiilor, ca singuri moștenitori, Elenei Cuza, lăsându-i doar „usufructul unei a treea părți”. Din anul 1890 și până în anul 1900, proprietatea Palatului și moșia Ruginoasa revin prințesei Maria Moruzzi (soția prințului Alexandru). După moartea doamnei Elena Cuza, moșia și palatul Ruginoasa sunt donate spitalului „Caritatea” din Iași, care face aici un spital de copii: „Cuza Vodă”. În anul 1936, spitalul cedează actul de proprietate Regiei C.F.R care organizează în palat un spital T.B.C. Regia face modificări interioare
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
născută la Iași, la 17 iunie 1825, este fiica marelui postelnic Iordache Rosetti și a Catincăi Sturza, înrudiți, amândoi, cu cele mai strălucite familii boierești din Moldova: Sturzeștii, Balșii, Catargiii, Cantacuzinii. Copilăria și-a petrecut-o la Solești și Miclăușeni, moșiile preferate ale bunicilor și părinților săi. Aici cunoaște traiul din satele românești, se leagă de oamenii locului, mai ales de cei săraci, pe care îi va ocroti toată viața. Școala o face la Scheea, unde locuiau fratele mamei sale, Constantin
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
și cu amenințarea unei grave boli, iar principele Alexandru, avea un început de miocardită și recomandarea medicilor pentru multă liniște și îngrijire. În acest timp, principesa Elena a făcut toate economiile cu putință, pentru a mai cumpăra o fâșie de moșie, Hocenii, pe care a alipit-o Barboșilor, dorind să fie parte egală cu Ruginoasa, pentru cei doi copii. Dimitrie nu era tânărul care să se împace cu viața liniștită și monotonă a traiului de la țară și lipsea mult de la Ruginoasa
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
întors din drum, nemaiavând pentru ce călători, deoarece corpul neînsuflețit trebuia să fie adus la Ruginoasa. Astfel, tânărul principe, care a trăit doar șase luni cu soția sa, căreia i-a lăsat, fără a se gândi la urmări, întreg uzufructul moșiilor Ruginoasa, Hoceni și Barboși, a fost înmormântat și el alături de tată, de partea stângă a acestuia, dormind acum cu toții sub aceeași salcie. Prin moartea celui din urmă fiu, s-a năruit tot restul vieții pentru Elena Cuza, care mai păstrase
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
de poeme. Astfel, apar chipurile lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul; Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care și-au pierdut numele și viețile pe câmpurile de luptă, în poezii ca: “Mai vino, Ștefane!”; “Eroul”; “Datorie”; “Mărite Ștefane”; “Moșia”; “O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
acel om atât de lacom, să-și dea viața pentru pământ. Iată, vrem să reînviem amănuntele acestui fapt povestit din bătrâni. Ziua începu cât se poate de minunată atunci când ostașul a ales să facă drumeția de ocolire a promisei sale moșii. Soarele străluci blând printre cetinile brazilor. Oștenii încă dormitau în poiană, într-un liniștit popas de munte. Voinicul nostru se trezi încă dis de dimineață, își spălă obrazul cu apă rece de la izvorul de alături, își făcu câteva cruci largi
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
din căușul palmelor, apoi porni liniștit la drum. La început pășea agale, fără grabă. Era hotărât să nu ia pământ prea mult. El și tot neamul lui erau oameni nevoiași, învățați cu sărăcia, aveau pământ puțin, mai lucrau și pe moșiile boierilor satului. Nu credea că are nevoie de cine știe ce întinderi mari de pământ. Mergea alene, fluiera un cântecel, asculta meșteșugul din glasurile păsărilor din luminișuri, admira florile din largile poieni, nu se sătura să privească holdele de ovăz și de
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
pentru acesta. După încă o oră de alergat, începu să-și facă socoteli cât de bogat este. Neam de neamul lui n-a fost nimeni așa de bogat! Cât de mult se vor minuna verii săi când vor afla ce moșie a câștigat într-o singură zi. Cea mai mare parte le-o va dărui lor. Se mai gândi, oare cine ar fi mai bogat ca el în acel moment? Oare boierul Urmuzachi, cel care-i asuprea an de an, muncindu
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
într-o singură zi. Cea mai mare parte le-o va dărui lor. Se mai gândi, oare cine ar fi mai bogat ca el în acel moment? Oare boierul Urmuzachi, cel care-i asuprea an de an, muncindu-i pe moșiile sale? Sau, poate, boierul Danilo, cel care avea moșie pe puțin douăzeci de sate, după cum auzi din bătrâni. Acum avea un miraculos prilej să devină cel mai bogat dintre boierii de care a auzit pe meleagurile acelea. Dar, pentru asta
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
o va dărui lor. Se mai gândi, oare cine ar fi mai bogat ca el în acel moment? Oare boierul Urmuzachi, cel care-i asuprea an de an, muncindu-i pe moșiile sale? Sau, poate, boierul Danilo, cel care avea moșie pe puțin douăzeci de sate, după cum auzi din bătrâni. Acum avea un miraculos prilej să devină cel mai bogat dintre boierii de care a auzit pe meleagurile acelea. Dar, pentru asta trebuia să fie harnic, acum, când avea o așa
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
nici sufocarea. Ceața caldă îi aburea memoria. Picioarele, doar picioarele, singurele, îl mai duceau pe șleauri de munte spre poiana din zare. Voievodul se afla în poiană, în mijlocul oștenilor săi. Încă îl mai aștepta pe oșteanul pornit să-și înconjoare moșia. Slabă nădejde, însă, să-l mai vadă sosind. Soarele apunea în curând. Dar, chiar atunci, când razele soarelui încă mai răzbăteau prin cetina brazilor, iată, pe plaiul dinspre pădure sosește, împleticindu-se, un oștean, vizibil sufocat de trudă. Ajuns în dreptul
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
dăduse sufletul! Întreaga curte a voievodului fusese consternată de această întâmplare. Nu le venea a crede. Era un prilej de jale, voinicul era îndrăgit de toți, îl știau cât de destoinic era. Oare de ce și-a dat sufletul pentru o moșie întinsă? I-au făcut un mormânt, acolo, la marginea poienii. I-au împodobit mormântul cu cetini multe. În vârf i-au pus o cruce de lemn, după datină creștinească. Ridicând glasul, voievodul rosti: - Iată cum sfârșesc cei care nu știu
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
că ți se insuflă un sentiment al robiei. Când ți se spune că ești robul unui Dumnezeu care îți oferă libertatea dacă te pui în stăpânirea lui, ți se inoculează o mentalitate de rob care e liber să muncească pe moșia stăpânului. Indiferent cine e acel stăpân. Că e Dumnezeu sau statul. Controlul social, Dumnezeu sau statul nu sunt ceva negativ în sine. Devin ceva negativ când, în loc să te conducă spre libertate, să ți-o garanteze și să ți-o apere
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]