1,257 matches
-
Acasa > Versuri > Farmec > HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Ce cojoc are moșneagul, Mai mare decât un munte! Iar sprâncenele stufoase I se întâlnesc sub frunte. Și-a tras cizmele-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340306_a_341635]
-
Afecțiune > TIMPUL MEU, UN MUNTE ÎN NOR Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Privește-l cum trece, rece Printre noi, o umbră De amiază abia întrezărita În oglindă - timpul, Un moșneag gârbovit, vagabond Prin abur, un contur cu nurii goi Atâtea secole a râs de noi Acum alunecă în cascadă, în păr Timorat, îmi adoarme pe umăr, un măr Fără șarpe, fără păcat Îl scot de pe deget, un inel pierdut - sau
TIMPUL MEU, UN MUNTE ÎN NOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340087_a_341416]
-
La nici un kilometru de porțile mănăstirii, pe costișa unui deal, văd o căruță plină ochi cu bălegar și o biată mârțoagă căzută la pământ sub greutatea enormă, zăcând jumătate pe drum, jumătate în șanțul drumului. În jurul ei, doi oameni: un moșneag, și un tânăr. Încetinesc, privim pe fereastra mașinii animalul, povara, și oamenii, și ne continuăm drumul, după obișnuitul comentariu: ce oameni, dom’ne, să omoare calul sub greutatea cărutei! Ajungem la mănăstire, vizităm biserica, aprindem lumânări, lăsăm un dar, o
ADEVĂRUL MEU, DUMNEZEU, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339310_a_340639]
-
-O!”. Vreți să știți cum mă cheamă? Deșcă Bătrînă e un nume destul de bun. Povestea mea? E prea mult pentru urechile voastre gingașe, băieți. Să ridicăm mai bine paharele și să-i zicem un toast. Faceți asta pentru un biet moșneag care a văzut multe la viața lui. Un toast de baftă neagră, de ceasul rău, blestemul Marelui Kramddl să-l ajungă pe omul numit de unii Gentleman Jax!...
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
și când te-ai născut!... Ce tătic obraznic am! CONTELE DRACULA:Te-am invitat de o mie de ori să te muți la castelul meu! MIRCEA: Ce să fac eu printre vampiricele tale tinerele!? Lor le trebuie cavaleri vânjoși nu moșnegi ca mine! CONTELE DRACULA : Nepoții și strănepoții te-au mai vizitat? MIRCEA: Dumnezeu știe pe unde mai sunt răspândiți în lumea asta!... În schimb surioara mea nemuritoare mă vizitează mai des ca voi. PRINȚIȘOR: Ea va rămâne nemuritoare ca noi
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
cuvintele noastre ceva din carte. Ni se părea mult mai ușor să învățăm pe dinafară și să debităm totul pe nerăsuflate. De ce să mai fie nevoie de cuvintele noastre când puteam să le luăm pe cele din carte? La dictare: Moșneagul se dusese acasă, mai mulți elevi au scris Moș Neagul se dusese acasă și erau tare contrariați când li s-a atras atenția că nu este bine. În materie de poezii, citeam și învățam cu ușurință, îmi plăcea să recit
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
este imaginea Androginului: Șarpele Cosmic este Androgin, căi este spirala care unește etapele de desăvârșire a Ființei). * * * Cezarul (Împărat și proletar, I-47) este ipostaza în curs de inițiere-desăvârșire a Regelui (Monarh Ascuns): Regele din labirintul inițiatic (al nebuniei-inițierii) este “moșneagul rege Lear” (străbătând, prin nebunie, spre Revelație, dinspre cununa uscată de paie, spre coroana mistică-esoterică) : e același mecanism sacral care transformă ieslea bethlehemică-cunună de paie - în cununa de spini-TRANDAFIRI - SIMBOLUL SPIRITULUI BIRUITOR. Trandafillos=Floarea cu o mie de petale, pe
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
iarna, furat de amintiri și am uitat că țara, încă-i pe chituci; m-aburise vinul cu dulcile-i smintiri: am văzut norodul în straie de haiduci. răsucind omătul, de la munte-n vale, se dădeau de-a dura cârduri de moșnegi și pluteau prin aer damfuri de sarmale, ca niște ofrande, pentru drepții regi. se adunase-n sânge, clocote fierbinți; luați mereu de proști și de gură-cască, ei - sclavii cei vânduți pe treizeci de arginți - s-au trezit, cu toții, că-i
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
ai Greciei antice și multe altele, din care și-a extras mereu sevele cunoașterii, prietenul meu. Deasupra, pe bibliotecă stau câteva antichități, obiecte din bronz - o cizmă din aramă, un vaporaș, un trenuleț miniatural care arborează drapelul românesc și un moșneag cu barbă albă, poate chiar prototipul înțeleptului așezat la loc de cinste în casa lui nea Mitică. Alături de rafturile pline cu cărți valoroase, o măsuță rotundă din împletitură ușoară și-un scaun confortabil confecționat din același gen de fibră, nu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
corelativ, dispare, sub puterea obsesiei, timpul: “Omul-orologiu din turnul Casei pompierilor. Însăși amabila lui gazdă. Se apropie de el și reuși să întindă mâna, să-l zgâlțâie, pentru ca să vadă, cu acel ultim dram de omenesc ce-i mai rămăsese, dacă moșneagul se mai găsea în viață. Mâna prinse în gol și de palmă i se agățară câteva particule fine de praf, pe care vântul le și smulse și le pierdu în neant, laolaltă cu ceea ce păruse a fi corpul bătrânului. Însă
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
voi încredință nimănui aceste rânduri. E de neconceput ... Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină viorie un sat de pe malul unei ape. Pe o prispa un moșneag cu barbă cioplește în piatră. Poate e un Bernini! Mă gândesc, dar sunt conștient de realitate. Mă aflu în România, nu în Italia lui Michelangelo! Case noi, de curând construite și parcă toate respira aceeași tinerețe. Răsar tot mai multe
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
voi încredință nimănui aceste randuri.E de neconceput ...Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină viorie un sat de pe malul unei ape. Pe o prispa un moșneag cu barbă cioplește în piatră. Poate e un Bernini! Mă gândesc, dar sunt conștient de realitate. Mă aflu în România, nu în Italia lui Michelangelo! Case noi, de curând construite și parcă toate respira aceeași tinerețe. Răsar tot mai multe
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
voi încredință nimănui aceste rânduri. E de neconceput ... Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină viorie un sat de pe malul unei ape. Pe o prispa un moșneag cu barbă cioplește în piatră. Poate e un Bernini! Mă gândesc, dar sunt conștient de realitate. Mă aflu în România, nu în Italia lui Michelangelo! Case noi, de curând construite și parcă toate respira aceeași tinerețe. Răsar tot mai multe
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
Pe preaiubita lui fetica, La but kamlia peskăria sheia Ce îndeseară, singurica, Kai berveliate korkori S-a dus la câmp pentru plimbare. Gali k'o umal phiraimaste. Dar ea nu vine! luna trece! Ta" voi chi avel! O chonoto nakhăl! Moșneagul îngrijat petrece. O phuro daravdo nakhavel! Zamfira nu se vede! Nu-i! E Zamfira chi dikhiol! Na'i! Și s-a răcit mâncarea lui. Thai shudrilo lesko hamo'. Dar iată e. În urmă îi Ta" di"ta sila. Pala lațe
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
fiind, dintru alt neam Nai amaro, avere ratestar El vrea să fie și țigan; Vo kamel te a"l vi Romoro; Pe dans' dreptatea-l prigonește Leș nashavel-les o chachimo Și el Alecu se numește. Thai vo Alecu și bushilo. Moșneagul O phuro Prea bucuros! la noi rămâi Barikano! Amende besh În asta noapte tu de mai; Kadaia ratiate tu thai sov; Sau și mai mult, nădăjduiesc, Vai vi buter, ushakărau, Eu gata sunt să înlesnesc Me khote sim te lokhiarau
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ka'k than, lidui; Dar e târziu și nu-i nici luna, Tale și dur reate thai nai chi shionoto, Să ne culcam cu seară bună. Te sovas lachia verveliasa. Lumină cea de zi răsare; O vudud le ghesăsko ghesavel; Moșneagul s-a sculat îndată. O phuro yekhal ushtel. Trezind și pe iubita față: Ushtiaindoi vi la găria shiorea: — Zamfiro, școala! Ziua mare! -Zamfirie, ushtio! O ghes baro! Sculați voi de acum, sculați! Ushtion tume akanara, ushten! Și de gatit va
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
paruvdios, miri piramni, Eu însă într-un gând curat Thai me ujia goghiasa Voiesc cu tine să împart Kamau te hulavau tușa A mea din lume izgonire Munro nashavdimos phuviatar Și voie bună și mâhnire. Vi lashimos thai vi holimata. Moșneagul Măcar că tu ai petrecut Vi kana tu tiro jiuvindimo Între norodul cel bogat Le barvale kărdean-les nakhavdo Și cu știința luminat, Thai jeanimasa ududiardo Tot ne iubești pre noi prea mult, Șea amen tu buter kames, Insă nu-i pururea
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
angluno pesko jivimo. Vieții lui soție bună Leskă jivimas lashi romni Cu dans' Zamfira dimpreună Lesă e Zamfira kethanes Se duc cu ursul pe la sate, Jean le richesa gavorende, Alecu prea frumos mi-l joacă, O Alecu zore shukar khelavel-les Moșneagul daireaua bate, O phuro e davuli marel, Toți pentru bun bacșiș se roaga; Savore anda'k lov lashio mangen; Și-așa petrec a lor viața. Thai aiakha pengo jivimos ningrăn. Într-o zi de dimineață Ande'k ghes teharinasa Zamfira
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
visul meu fiind cumplit ' Hai munro suno avindoi pharo În suflet a întipărit Ande ghieste vo hramosardo O prea urâtă așteptare, Îk zore jiungalo ajiukărimo', Dar mai ales simțirea me Tale feder munro ilo Îmi prevestește oarece. Angle phenel-mangă vareso. Moșneagul La ce atâta supărare, Anda soste kadiki holi. Tu ți-ai făcut far' de cuvânt? Tu kărdean-tukă kărimasko bi? Alecu O! nu, eu foarte bine simt, O! na, me bares mishto haliarau, Eu înțeleg a ei schimbare. Lako paruvimos mishtes
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ce atâta supărare, Anda soste kadiki holi. Tu ți-ai făcut far' de cuvânt? Tu kărdean-tukă kărimasko bi? Alecu O! nu, eu foarte bine simt, O! na, me bares mishto haliarau, Eu înțeleg a ei schimbare. Lako paruvimos mishtes hakiarau Moșneagul A ta mâhnire temei n-are! Kiri holi na'i-la zumi! Ea îi femeie! Tu iubești; Voi și jiuvli! Tu piares; Tu porți o dragoste cumplită, Îk pharo kamimos tu phiraves, Statornica, nemărginita. Bi-phirali, bi-gorani. Iar inimile femeiești Thai
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
k than bi phirimaste, Sau cine stavila va pune Vai kon asharlin ka thol Femeii la a ei plecare? Jiuvleakă lakăre telerdimaste? Alecu Dar cum mai înainte ea Tale sar angleder voi Pe mine tare mă iubea? Mân chailiovelas zurales? Moșneagul Asculta, eu să-ți spun de mine: Ashun, me pa mande phenau: Și eu în lume am iubit Vi me jivimaste piardem Mai mult pot zice decât tine, Feder but shai phenau sar tute, Nemăsurat fiind robit, Bijanglimasko avindoi das
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Apoi fugind cu alt țigan Thai nashindoi avre romesa M-a fost lăsat în supărare Muklias-man and'o holiarimos, Si cu Zamfira mititica. Thai la tsignoria Zamfiriasa. Alecu Dar tu n-ai mai făcut nimica? Tale tu na kărdian khanchi? Moșneagul Ce să mai fac! Și cine poate Șo te kărau! Thai kon dastisarel În sila dragoste a scoate? Anda' shiaglimos piar te ankalavel? Iar oamenii petrec în lume Thai le manush and'o jivimos ningăren Mai multe rele între bune
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
iataganul plin de sânge La shiureaia pherdi rât Și două trupuri reci privea, Dui shudre tana vardilas, Iar când s-au început a strânge Thai kana avile te kidion Țiganii toți pe langă dans', Le Rom savore pasha peste, Atunci moșneagul cu mâhnire, Okona o phuro dukhimasa, Nevrând a face răsplătire, Bi-kamlindoi te pokinel, Apropiindu-se a zis: Pashindoi phendeas: Fugi, varvar om, tu de la noi, - Nash, văshalikano manush amendar, Te du la lumea ta cea mare Ja tire bare manushende
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
săbiile și baionetele. Casele au fost atacate cu grenade și incendiate. Au murit 87 de români și 6 evrei. Până și un general ungur, care a intervenit pentru limitarea și încetarea masacrului, a exclamat: „Cum au putut ataca armata acești moșnegi, aceste femei și acești copii din brațele mamelor? Trebuie să vă fie rușine pentru ceea ce ați făcut. Aceasta este o rușine, care va rămâne înscrisă pe obrazul armatei maghiare.” S-a întâmplat în ziua de 9 sept.1940... În comuna
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
faceți un șah. Tikhe, zice greierul. Joacă, apoi cântă și dă să plece. Cu Micșunica. - Vai, sar ascultătoarele, e întuneric, unde vă duceți? - La Urși. - Au. - E un sat cu bătrâni mulți și copii. - Tocmai că pe drum merge un moșneag și nu se uită unde sprijină bastonul. Maestre, veți strivit, una cu pământul. - Vioara dumneavoastră, își zvâcnește una abdomenul. Și-aruncă alta ochii. - Va să zică, mă strivește. Nu mă strivește, la revedere, hai Micșunica. Jucau biliard iepurii cu șoriceii. Ăștia credeau
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]