2,071 matches
-
cum alunecă pe gât, deși avea multe grade, nu-l ardea când o bea, abia după ce o înghițea simțea o căldură în tot corpul. După două păhărele pline date peste cap, așa cum îl învățase un ardelean din satul lui de moți, și-a luat inima-n dinți și și-a strigat nevasta: -Sanda, vino te rog să vorbim! Vax avea glasul umil. -Imediat! Ce s-a întâmplat? Femeia simțise că este ceva în neregulă, dar nu știa dimensiunea supărării. -Nevastă, sunt
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
vestului. Aici se întâmplă fel de fel de povești. Culturale, bineînțeles!Bunioară, pe strada „mihai eminescu”- nu, nu e nicio greșeală!-, s-au adunat munți de gunoaie, încât copiii, cu imaginația lor matură, au pus pe vârfurile cele mai cu moț, pancarte din carton, adecvate: „ Himalaya”,”Ceahlău”,”Omu”,”Retezat”. Pe strada „tudor arghezi” s-au adunat atâtea gropi, încât primarul a proiectat, cu fonduri europene, bineînțeles, festivalul înternațional:”Cine-a pus groapa în drum/ăla n-a fost om nebun!”, festival
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92438_a_93730]
-
Într-un sistem profund viciat, Țara are încă eroi. Eroi ai faptei! Eroi ai ideilor extraordinare! Semn că nu e totul pierdut. Moții aceia, oameni obișnuiți, dar cu suflet generos și conștiință, au salvat cinci vieți în tragicul accident aviatic. Poate dacă nu era desființată unitatea de vînători de munte din Apuseni, toți ocupanții avionului prăbușit pe vîrful de 1300 de metri, ar
Dacă nu era desființată unitatea de vânători de munte din Apuseni [Corola-blog/BlogPost/92452_a_93744]
-
și dăunător lumii civilizate. Am tăiat toți „BRAZI” României; am săpat la temelia lor; le-am pus otravă la rădăcina lor, crezâd că astfel se vor usca și va dispărea neamul lor de brazi, un neam cum spune odinioară apostolul moților Iancu, cel care a fost răstignit de un sălbatec secuio-udemeristo-hortist: „UITAȚI-VĂ PE CÂMP ROMÂNILOR, SUNTEM MULȚI, CA CUCURUZUL BRAZILOR, SUNTEM MULȚI ȘI TARI, CĂ DUMNEZEU E CU NOI”. Tatăl meu, un bun român și creștin, luptător în viață și
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
Jena, Germania unde a terminat anul trecut. Actualmente este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai și îl are ca îndrumător pe profesorul Sorin Mitu. Subiectul tezei se referă la specificitățile antropolgice ale zonelor montane, cu un studiu de caz aplicat pe Țara Moților, ne spune etnologul Razvan Rosu. Ca invitat special este scriitorul, poetul regizorul și scenaristul Horia Muntenuș ce va prezenta în premieră filmul ,,Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși”, deoarece nu trebuie uitat că pe 19 februarie este omagiat
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC UNIREA [Corola-blog/BlogPost/93047_a_94339]
-
Fenomenul este explicabil întrucât, după instalarea acestei etape, sondele analizei se focalizează dinspre exterior spre interior, inaugurând vârsta marelui învăț. O mărturie elocventă pentru un asemenea metabolism insolit o reprezintă această carte intitulată „Renaște în fiecare zi”, semnată de Doina Moț și Constanța Marcu. În esență, este vorba de un dialog atipic și multinivelar, purtat de fiecare dintre cele două doamne cu ele însele, cu partenera de căutare, dar și cu semenii de aproape, cu semenii de departe. Fiind un decupaj
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
toate. Tema este cu atât mai fierbinte cu cât vigoarea și robustețea unuia sunt condiționate de coeziunea și vitalitatea celuilalt, în plus, cariile timpului mușcă neîncetat, de unde și necesitatea unor strategii de susținere, de revitalizare. În acest context ideativ, Doina Moț iese în lumina reflectoarelor, pentru ca în urma unui excurs autobiografic pasionant și nu lipsit de inflexiuni nostalgice, să relateze povestea ei de iubire cu sportul de înaltă performanță, a cărui star i-a fost, vreme de peste două decenii. Dar pentrucă, într-
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
însă, spune el, manifestația de solidaritate „s-a transformat într-o demonstrație anticomunistă și împotriva regimului”. În jurul orei 19.00, în fața locuinței parohiale a ajuns, potrivit fostului preot, „o delegație a orașului”, condusă de primarul de atunci al Timișoarei Petre Moț și din care mai făceau parte și alte persoane, inclusiv un secretar de partid, care „a încercat să potolească mulțimea”. „Cauciucul mașinii cu care a venit delegația a fost spart, iar oamenii puteau linșa membrii delegației, așa că am ieșit în
25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE: 15 decembrie, ziua în care s-a aprins scânteia Revoluţiei la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/93280_a_94572]
-
Ranisstorum. Tabăra militară a împăratului Traian de la Zlatna. „Istoria cugetă - deși încet, însă sigur și just” , M. Eminescu. Zlatna, așezată sub zidurile de cremene a Țării Moților, dăruită de Dumnezeu cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
Țării Moților, dăruită de Dumnezeu cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și contemporane, republicilor din zilele noastre, a ridicat la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai noi, care îi încălcau hotarele și îi râvneau pământurile ca să se înstăpânească pe bogățiile lor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
mina de aur a celei mai depărtate vechimi” la care noi adăugăm: Zlatna datorează aurului faima pe care a avut-o în toate timpurile. Dar pentru tema noastră de început ne-am îndreptat atenția spre cartea lui Ion Rusu Abrudeanu - MOȚII Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit, de unde am spicuit: ,,Mergând spre Abrud cum ieși din Zlatna, ochiul călătorului este atras de un șes frumos, unicul de acest fel prin părțile muntoase ale Apusenilor, numit de localnici ,,Troian”, unde se zice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
de un șes frumos, unicul de acest fel prin părțile muntoase ale Apusenilor, numit de localnici ,,Troian”, unde se zice că și-ar fi făcut tabăra împăratul Traian după ce a bătut pe daci”. ranistorum 1O alta carte, Românii din Munții Apuseni (Moții) de Teofil Francu și George Candrea, este apreciată de Nicolae Iorga ca una din cele mai bune lucrări de etnografie cu privire la poporul român. Iată cuvintele din carte: Iar câmpul Troianului sau Câmpul lui Traian, unde se zice că Traian, după ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
Recent, la Editura Brumar din Timișoara a apărut o nouă lucrare, un nou volum sub semnătura doamnei prof. dr. Doina Moț, care are o carte de vizită de remarcabilă personalitate sportivă, din lumea voleiului românesc (între altele și participarea la J.O. de la Tokyo, 1964, locul 4 România) și care tratează un subiect extraordinar de incitant „ Valorile Olimpismului “. PREFAȚĂ O PROFESOARĂ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
românesc (între altele și participarea la J.O. de la Tokyo, 1964, locul 4 România) și care tratează un subiect extraordinar de incitant „ Valorile Olimpismului “. PREFAȚĂ O PROFESOARĂ DE OLIMPISM Incursiune documentată, „de mare suflet”, în istoria Olimpismului, cartea doamnei DOINA MOȚ este, de fapt, o caldă pledoarie pentru ceea ce autoarea însăși numește filosofia Olimpismului. Adică o filosofie a vieții, de vreme ce sportul, ca bun al tuturor, propune un limbaj universal și are un uriaș rol social. Mai mult, Olimpismul ca „forță sociologică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
din păcate, și o redescoperire a corpului, a binefacerilor mișcării, depășind o păguboasă omologie (corp-obiect) supusă, dincolo de vocile moralizatoare, strategiei dorinței și impulsului achizitiv, stimulat - prin sexualizare publicitară - de „sirenele” ideologiei consumeriste. Devotată (de o viață!) ideii Olimpismului, doamna DOINA MOȚ vine în final cu o remarcabilă inițiativă, propunând olimpismul ca nouă disciplină școlară! Cum sportul este un admirabil instrument pedagogic, ideea s-ar cuveni reținută. Și, negreșit, aplicată. Avem, de fapt, în semnatara lucrării, o excelentă profesoară de Olimpism! ADRIAN
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
după zavera lu Iancu, fugit tocmai din Crișcior, pe Gura Vălișoarei și mai jos prin munții Oltului, trecând hotarul, de-a scăpat la ciobanii din câmpie”, cum ne spunea bunicul Grigore din Domnești că i-a povestit tata-mare al lui, moțul. În ciuda obsedantului deceniu, 1950-1960, prea bunii mei părinți s-au îngrijit să-mi ascundă relele timpului acela și mi-au asigurat o copilărie frumoasă. În această comună plină de istorie și care, în urmă cu vreo 200 de ani se
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
multe, Chestii vrute și nevrute, Dar nu-mi sunt recunoscute. Ca să-ți dau exemplu, uite: Am inventat scărpinatul, Mersul pe jos și căscatul, Ața pentru mămăligă, Dinții de la săpăligă, Țărușul, urechea acului, Curba și pe Muma dracului, Coaja oului de broască, Râsul, moțul de la bască, Apa călduță și scrumul, Privirea spre stânga, fumul, Spuma ieșită din lapte Mătreața și multe alte... Toate -jur!-, absolut toate De mine sunt inventate. Mi-au furat idei și alții, Fel de fel de inovații, Și- au inventat
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
Să se joace toți patru de-a Ministațiunea; să instaureze în salonul comun ordinea/dezordinea pe care o tot propovăduiesc. Vor sfârși strângându-se de gât unul pe celălalt. Dezbinarea lor e vitală pentru obște. Niște fuduli. Unul mai cu moț decât altul. Mai invidios și mai inteligent. Mai solitar. Mai slab. În armonie, ar conduce nu o stațiune, ci o țară. Alăturându-și alții, ar domina planeta! Stăpânesc arta cuvântului, dar nu-și pot stăpâni pasiunile. Îi macină teribilismul. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
În apa cristalină Îl iubesc Îl ascund sub pernă mușc din el pe furiș e roz și parfumat cînd mi-l lipesc pe obraz o simt pe mama În fiecare seară Înainte de culcare Doamne Doamne cere-ți tată și duminica moțul de organdi gentuța roșie la cinematograf uite-o pe Gheta Gabo În Olanda la ora șapte seara fetițele cuminți trebuie să facă nani pentru că la noi acasă În România e nouă țin ochii Închiși mă prefac că dorm... nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
apropiem de țară nimănui. Dincolo de golfuri În urma noastră sute de trupuri goale Întinse cu indiferența cadavrelor la morgă după un cutremur. Picioare mușchiloase, zvelte, groase, flasce, infirme. SÎni rotunzi, alungiți, impertinenți, triști, umili. Sfîrcuri palide plictisite, Întărîtate, negre, roșii ca moțul curcanului cafenii, ca lobul unei urechi de copil malaez. Păr blond, păr negru, arămiu În unghiul interior al coapselor. Membre bărbătești agresive, aprinse, blazate, modeste, nici cît un deget de mănușă, senzaționale, ofensive, Înfricoșătoare ca o vînă de bou. Trupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și brobonită de frig. Toma se uită la el. Acum, pentru că îl atingea pe bătrân, putea și el să vadă ce se întâmplă în jur. Din nou percepea realitatea în lumina aceea verzuie. Atât cât se vedea de sub căciulița cu moțul lăsat, coama bogată a paznicului era udă leoarcă. Picături mari i se scurgeau din mustața pleoștită, peste barba adunată la un loc care mustea și ea de apă. În orice altă situație, figura lui Calistrat ar fi fost comică. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Puncte cardinale Călătoream...călătoresc cu gândul, De amintiri tezaur adunându-l. Deschid cu sfiiciune Cartea Sfântă, Iar dorurile multe mă-nveșmântă: Altare vechi și băi aurifere, Și moții, codrii mari de conifere, Câmpia transilvană de iubire, Cu dorurile de nemărginire. Urc gânditoare scări medievale, Cu Oltul îmi croiesc prin munte cale, Adun legende, lacrimi, doruri multe, Și alții să le știe,să le-asculte. Aș colinda la vânători
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
cu un absenteism ridicat. A câștigat, din această cauză, tot un candidat maghiar, votat de cetățenii din circa două comune și trei sate. În plus, să nu se uite că acesta a ajuns să reprezinte în Parlamentul României pe urmașii moților, care au avut atât de multe de suferit, în perioada odiosului imperiu dualist, din cauza politicienilor unguri. Dar așa a fost trocul partidelor politice, care s-au angajat ca, în județul Cluj, UDMR să câștige, în orice condiții, cel puțin două
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
nu e o zi oarecare- Duminica nu se îmbolnăvește niciodată! Cu trupul și cu sufletul plin de durere mi-a fost dat să o trăiesc în spital, Ziua de odihnă și de Înviere- Duminica în toate e fără egal... MUNȚII, MOȚII... Vă port durerile sub tâmple Cu toate gândurile voastre Și-adeseori întreg se umple Cuvântul meu de zări albastre. Cât de departe sunt de voi, Dar îmi sunteți atât de-aproape! Mereu mă cheamă înapoi Același murmur sfânt de ape
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
Să-i vindec rănile uitate Și dac'o fi s-adorm vreodată Prea obosit de-această viață Să-mi puneți trupul frânt pe roată Acolo într-o dimineață... Ce dragi îmi sunteți, Munții mei, Ce dragi îmi sunt de-acasă Moții, Mă simt legat de voi, de ei, Ca stelele de bolta nopții! OLARUL ȘI POETUL... Ferice de olarul care aude lutul vorbindu-i din ulcior- îți mulțumesc, vrednicul meu creator! La fel e poetul care aude cuvântul din poemul tradus-
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]