11,876 matches
-
așa cum aveam să constat mai târziu, după cincizeci de ani, când, întâlnindu-mă cu prieteni și cunoștințe - foști colegi de școală și de liceu, ba și de facultate -, eram „acuzat” că-mi vopsesc părul, ceea ce mă revolta peste măsură. Mama moașa, în schimb, la cincizeci de ani, avea deja părul „sein”, de, semăna cu mama ei, bunica Floarea, o femeie tare aprigă, cică era „din neam” așa, „neamu’ cornesc”, adică de-a lui Cornea, un neam dat „hăluia”, cum îi zicea
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
să răușăsc” - îmi spuneam îngrijorat în gând adeseori. În acea zi, întorcându-mă de la școală, am găsit-o pe maică-mea în pat, iar alături, înfășată, o mogâldeață de fetiță negri¬ciosă, su¬gând cu voluptate la pieptul ei. Mama Moașa, Găzăroaia, sora mai mare a lui taică-meu, doftoroaia satului, mai era încă la noi, o instruia ce și cum pe cumnată-sa. Maică-mea născuse la bătrânețe, cum aveau să comenteze muier’le prin sat în derâdere, deși prea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
neuromotorie congeni¬tală, ini¬țial doctorii au decretat că ar fi sechele postpoliomielitice, când de fapt era vorba de o tetrapareză spastică, mai precis, boala se chema Maladia Little, fapt pe care l-am aflat abia când devenisem student. Mama Moașa se cinstea cu țuică, așa cum făcea de fiecare dată după o moșire, sfâr- șind prin a se îmbăta criță, tot de fiecare dată. - Lasă fă, cumnată, nu mă măi dădăci atâta, sunt șî ieu muiere-n toată firea, oi știi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
zicea maică-mea sătulă de dădăceala ei. - De, fă cumnată, oi fi tu muiere-n toa- tă firea, da’ de cân’ n-ai măi crescut tu copil de țâță, hai, ia să văz, ce măi zâci? - a împuns-o iute moașa pe cumnată-sa. Maică-mea s-a făcut că nu pricepe alu- zia, voia să scape mai repede de ea, poate de data asta nu mai pleca pe zece cărări, e drept, doar trecea drumul, dar ț’-ai găs’t
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
de mult a umblat după ce rămăsese gravidă ca s-o avor¬te¬ze pe Angela, dar cumva așa - natural, căci ni¬meni nu se încumeta să-i facă reclaj. Doc¬torii nu se băgau decât pe bani grei, iar Mama Moașa sau alte bătrâne din sat, care lucrau cu ierburi otrăvitoare sau cu fusul, nu mai îndrăzneau să facă așa ceva de frica pușcă- riei. Și așa, maică-mea, după ce burta a început să i se ițească, muncea mai abitir decât o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
persoană este desemnată prin două sau chiar trei porecle și / sau supranume diferite: Blidu / Habri, Bustea / Bustoc, Cămulete / Cam, Childirușa / Sclipoaia, Chiriac / Nelu Brișcî / Nelu lu’ Briceag, Drăgan / Episcopu, Ghița Primita / Primițoaia / Ghița lu’ Dudeș, Jâdanu / Șlaifăr, Lăudică / Feteluș, Mama Moașa / Găzăroaia, Mitică du pă Mal / Ciocan, Nelu lu’ Ficu / Zemțer (Zemțeri), Neluț al lu’ Stăncete / Piele, (Stan) Păpușă / Șofâlcă, Pârjol / Telteu. Se întâmplă uneori ca un străin de Loviște, ascultând dis¬cu¬ția dintre doi localnici să fie convins, în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
oite, ce să fac, gospodăresc, gospodăresc!”; Gura Nenii (Nicolae I. Fetelea) - în tinerețe așa alinta fetele; Lăudică (Nicolae D. Fetelea, Feteluș) - tâmplar căruia-i plăcea să se laude și care promitea mult, dar nu se prea ținea de cuvânt; Mama Moașa, (Găzăroaia, Floarea Teșcuț) - era doftoroaia satului; Mesia (Dinu Sporiș) - om foatre credincios care obișnuiește să apeleze adeseori la îndemnul: „Pocăițî-vă, c-acuș vine Mesia!” (în ianuarie 2011 a împlinit 102 ani, peste 20 de ani a trăit în Vârfu’ Teișului, înălțimea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept. Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept.Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Jeni a trecut deja termenul, când trebuia să nască. Conform spuselor vecinelor mai vârstnice, la băieți termenul este uneori depășit, așa că speranțele celor doi tineri părinți, că primul lor născut va fi băiat, au crescut. Victor a mers să anunțe moașa comunii, că termenul a fost depășit și să fie pregătită de moșit, să nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, a ajuns imediat în goana cailor la casa de naștere, unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașă cum i se spunea în comună, era pregătită de aducerea pe lume a copilului. Avea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
în fundul căruței, a ajuns imediat în goana cailor la casa de naștere, unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașă cum i se spunea în comună, era pregătită de aducerea pe lume a copilului. Avea nevoie de niște apă caldă, așa că a pus repede pe foc o oală cu apă. Victor a pornit la fel de grăbit la dispensar să-l aducă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
chel pe cap ca tatăl său. Țipetele noului pui de om i-a adus liniștea sufletească tânărului tată, mai ales când a aflat că nașterea s-a desfășurat fără incidente. - O naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă. La casa de naștere tânăra mamă rămânea două - trei zile, sub supraveghere, până când i se făcea externarea. Toate babele din vecini au plecat în pelerinaj la proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Copiilor ?! Debutează literar în anul 1993, cu poezie pentru copii. Publică în foarte multe reviste literare poezie și legende. Volume publicate, peste 24 de poezie, legende povestiri pentru copii. ,, Și din plisc, din sud aduce, / Ignorând furtuni năluce, / Barza, cunoscuta moașă, / Un copil hazliu în fașă !,, Leonard Ionuț Voicu; Scrie poezie încă din copilărie. După 1990 , are câteva colaborări la revista Luceafărul a lui Dan Formade. Mai prezintă poezii în 2011, în cadrul cenaclului M. Eminescu . Are în palmares 2 volume de
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
este considerat culoarea primăverii, iar albul, culoarea iernii. Floarea cu care se asociază această sărbătoare este ghiocelul, o floare gingașă de un alb pur. La sate, pe când eram copii, mama ne lega șnurul mărțișorului cu bănuțul de argint dăruit de moașă la nașterea noastră, și-l purtam la gât ca pe o amuletă care ne ferea de boli și deochi. Mărțișorul se purta toată luna martie, apoi șnurul era agățat într-un pom înflorit, crezându-se ferm că, tot astfel de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
pe Lică îi era imposibil să creadă că acesta născocise din capul lui povestea aceea atât de tulburătoare. - Daaa, da’ n-o știț’ pi ceia cu fimeia din Diocheț’, cî mii mi-o spus-o văru’ Andonel, ăla de-i moașă acolo al ei, interveni Lae, dornic și el să-și manifeste cunoștințele și talentul narativ, apoi tăcu, așteptând, răbduliu și cuviincios, să fie rugat să povestească, însă nepierzând timpul la golitul ulcelei. - Păi, spune-o bă, ce ne mai fierbi
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
toată suflarea satului, Luță nu era chiar Luță, fiindcă fusese schimbat cu un alt copil când inconștienta de mă-sa se dusese să nască la spitalul orășenesc din capitala județului, ignorând la rândul ei puterea și prestigiul de neclintit al moașelor comunale și mai ales a vestitelor babe doftoroaie din satul lor! - Du-tiii ăiii, mai spuse, râzând oarecum, domnul Aristică aflat definitiv în puterea science-fiction-ului, fără să știe nimic nici despre născocirea asta scriitoricească. Luță, cu o moacă afectată, de profesionist
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
la vârste diferite. Cele mai vechi amintiri legate de medicină sunt cele din comuna natală, Țigănești-Teleorman. Sătenii aveau o spaimă profundă de doctori și mai ales de spitale, și erau de neclintit în acceptarea vreunei intervenții chirurgicale. Femeile nășteau cu moașele satului neavând nicio pregătire de specialitate. Doftoroaiele satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau că să îi vindece de coleț, de brâncă, să le descânte de deochi, să le pună nodul, o cârpă înnodată pe piciorul scrântit, să
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
care nu se doresc a ironiza rațiunea, ci a fi lucid până la capăt. Adevărul este intangibil, noi doar îl căutăm. Maieutica, care înseamnă arta moșitului, a devenit în practica de filosof a lui Socrate o metodă, ca fiu al unei moașe , el a preluat termenul cu un sens mai larg. A fost condamnat la moarte pentru modul său de gândire liber, independent de rigorile efemere ale Cetății, deși tot el a spus că „legile sunt părinții noștri”. De aceea nici nu
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai prididea moașa comunală cu alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, că pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai prididea moașa comunală cu alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, că pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
60%, și acolo se considera că doar femeile sărace mai nasc pe jos. În SUA datorită abuzării nașterii prin cezariană tot mai multe vor să nască natural și unele chiar își iau riscuri mari încercând să nască acasă cu o moașa, în timp ce multe românce vin aici tocmai pentru siguranța pe care le-o da nașterea într-un spital american. Și într-un caz și în altul, femeile au ajuns să fie speriate de propriul sistem. IÎn România, si in alte locuri
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
surprinși de simplitatea cu care se produce o astfel de naștere, dar cine ar avea curajul să programeze intenționat o naștere în pelviana. Anul trecut într-o gardă, ambulanță a dus o femeie care a dorit să nască acasă cu moașa, (erau chiar două moașe) al doilea copil. Nu și-au dat seama că-i pelviana până când un picior a ieșit afară. Norocul a fost că celălalt a rămas inautru, blocând cumva nașterea corpului. Părea evident un copil foarte mare și
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
care se produce o astfel de naștere, dar cine ar avea curajul să programeze intenționat o naștere în pelviana. Anul trecut într-o gardă, ambulanță a dus o femeie care a dorit să nască acasă cu moașa, (erau chiar două moașe) al doilea copil. Nu și-au dat seama că-i pelviana până când un picior a ieșit afară. Norocul a fost că celălalt a rămas inautru, blocând cumva nașterea corpului. Părea evident un copil foarte mare și în ciuda atitudinii acestei femei
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
de cazuri (unul în America). Mama acestei fetițe era o femeie educată, care lucra în Manhattan, dar a refuzat orice contact cu un oobstretician sau clinică. N-a avut nicio investigație , nicio sonograma și a crezut orbește în cele două moașe care i-au născut acasă în dormitor, primul copil. Fetiță născută în pelviana a fost bine, iar mama mi-a fost pacienta doar pentru vizitele postoperator. Au încercat atât ea, cât și soțul să mă convingă că moașele au avut
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]