KorAP: Find »[drukola/base=moară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...392 >

9,778 matches

Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837

SECOLUL AL XIX-LEA(1) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 936 din 24 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Morăritul, este printre cele mai vechi și mai importante meșteșuguri românești. În secolul al XIX-lea, o dată cu creșterea demografică și dezvoltarea orașelor sporesc cerințele de făină, astfel că apariția unui număr mai mare

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
a economiei agricole. Pentru perioada anterioară știrile documentare privind numărul, localizarea și importanța maorilor de pe acest teritoriu sunt lacunare, ca de altfel și pentru restul Țării Românești, singurul izvor mai complet fiind harta austriacă din anul 17901 care fixează numărul morilor din Mehedinți nu cu mult peste 100, în timp ce statistica realizată în 1832 din porunca lui Pavel Kiselleff, guvernatorul Principatelor Moldova și țara Românească, de către ofițerul rus Fanton de Veraion, înregistra 220 mori, pentru județul Gorj2 , iar datele despre mori, pentru județul

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
fiind harta austriacă din anul 17901 care fixează numărul morilor din Mehedinți nu cu mult peste 100, în timp ce statistica realizată în 1832 din porunca lui Pavel Kiselleff, guvernatorul Principatelor Moldova și țara Românească, de către ofițerul rus Fanton de Veraion, înregistra 220 mori, pentru județul Gorj2 , iar datele despre mori, pentru județul Mehedinți, lipsesc inexplicabil, din dosarul privind această temă, aflat la Arhivele Naționale Mehedinți(fond Prefectura jud.Mehedinți, dosar 61(2786)/1832,f.98-110). În prima decadă a Regulamentului Organic sunt înregistrate

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
fixează numărul morilor din Mehedinți nu cu mult peste 100, în timp ce statistica realizată în 1832 din porunca lui Pavel Kiselleff, guvernatorul Principatelor Moldova și țara Românească, de către ofițerul rus Fanton de Veraion, înregistra 220 mori, pentru județul Gorj2 , iar datele despre mori, pentru județul Mehedinți, lipsesc inexplicabil, din dosarul privind această temă, aflat la Arhivele Naționale Mehedinți(fond Prefectura jud.Mehedinți, dosar 61(2786)/1832,f.98-110). În prima decadă a Regulamentului Organic sunt înregistrate oficial în catagrafia morilor și făcăilor din

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
iar datele despre mori, pentru județul Mehedinți, lipsesc inexplicabil, din dosarul privind această temă, aflat la Arhivele Naționale Mehedinți(fond Prefectura jud.Mehedinți, dosar 61(2786)/1832,f.98-110). În prima decadă a Regulamentului Organic sunt înregistrate oficial în catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din 1833-document inedit, nu mai puțin de 474 instalații de morărit, acestea reprezentând, împreună cu cele din județul Gorj (289 mori și făcăi înregistrate de catagrafia de profil din 1839), aproape jumătate din numărul instalațiilor de

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
2786)/1832,f.98-110). În prima decadă a Regulamentului Organic sunt înregistrate oficial în catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din 1833-document inedit, nu mai puțin de 474 instalații de morărit, acestea reprezentând, împreună cu cele din județul Gorj (289 mori și făcăi înregistrate de catagrafia de profil din 1839), aproape jumătate din numărul instalațiilor de apă pentru măcinatul cerealelor din Oltenia 3. Creșterea cererii de produse alimentare, ca urmare a sporirii populației 4, a atras după sine dezvoltarea sectorului de

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
pentru măcinatul cerealelor din Oltenia 3. Creșterea cererii de produse alimentare, ca urmare a sporirii populației 4, a atras după sine dezvoltarea sectorului de prelucrare a cerealelor, mărirea și perfecționarea instalațiilor necesare și mai ales creșterea rentabilității exploatării acestora. De la morile simple acționate orizontal ce aveau o singură piatră alergătoare, acum întâlnim în zonă din ce în ce mai numeroase mori cu roată verticală, având două, trei sau chiar patru pietre , cu o capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
4, a atras după sine dezvoltarea sectorului de prelucrare a cerealelor, mărirea și perfecționarea instalațiilor necesare și mai ales creșterea rentabilității exploatării acestora. De la morile simple acționate orizontal ce aveau o singură piatră alergătoare, acum întâlnim în zonă din ce în ce mai numeroase mori cu roată verticală, având două, trei sau chiar patru pietre , cu o capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
zonă din ce în ce mai numeroase mori cu roată verticală, având două, trei sau chiar patru pietre , cu o capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital rezultate din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales de disponibilitățile bănești ale întreprinzătorilor, în Mehedinți, spre exemplu se construiau două tipuri de instalații hidraulice de morărit, făcaia și moara. Mai mică și cu capacitate redusă de prelucrare, având o construcție simplă și nu atât de costisitoare, făcaia, de regulă cu o piatră și rareori cu două, se caracteriza prin axul vertical care transmitea mișcarea de la roată la piatră, eliminând

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
și cu capacitate redusă de prelucrare, având o construcție simplă și nu atât de costisitoare, făcaia, de regulă cu o piatră și rareori cu două, se caracteriza prin axul vertical care transmitea mișcarea de la roată la piatră, eliminând angrenajul costisitor. Moara, având nevoie de un debit mai mare de apă, era o construcție destul de complicată și de scumpă din cauza axului orizontal care acționa roata mare cu palete și a lucrărilor hidrotehnice complexe necesare ierugii și iazului pentru acumularea apei6.Aceste instalații

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
De altfel este observabilă gruparea instalațiilor de morărit în fiecare subdiviziune administrativă(plasă), pe cursurile a câtorva importante râuri. În plasa Baia din nordul Mehedințiului, spre exemplu, cel mai utilizat râu erau Fălciul care avea amplasate pe malurile sale 26 mori și făcăi, urmat de Bulba cu șase instalații, Motru și Tismana cu câte cinci, Strâmba cu trei mori,7un număr mai redus de instalații valorificând energia altor 17 râuri și pârâuri din această plasă. În Plaiul Cloșani , din aceeași zonă

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
râuri. În plasa Baia din nordul Mehedințiului, spre exemplu, cel mai utilizat râu erau Fălciul care avea amplasate pe malurile sale 26 mori și făcăi, urmat de Bulba cu șase instalații, Motru și Tismana cu câte cinci, Strâmba cu trei mori,7un număr mai redus de instalații valorificând energia altor 17 râuri și pârâuri din această plasă. În Plaiul Cloșani , din aceeași zonă geografică, principalele râuri folosite erau Bhna cu 8 instalații 8, iar în învecinata plasă Ocolul recordul îl deținea

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
și pârâuri din această plasă. În Plaiul Cloșani , din aceeași zonă geografică, principalele râuri folosite erau Bhna cu 8 instalații 8, iar în învecinata plasă Ocolul recordul îl deținea râul Bistrița care oferea condiții foarte bune pentru morărit , având 14 mori și 3 făcăi, Erghevița 5, iar Coșuștea 39. În centrul județulu Mehedinți, în plasa Motru, principalele râuri folosite pentru morărit erau Breznița cu 15 instalații, Hușnița cu 9 și Jilțul cu 5 mori10. În plășile din sudul județului - Blahnița și

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
și densitatea instalațiilor de morărit este determinată, în principal, de repartizarea surselor de materie primă. Astfel, dacă în plășile din nordul Mehedințiului producțiile de cereale erau mai mici 12, numărul mare de sate favoriza amplasarea uniformă în această zonă a morilor, în schimb plășile din zona sudică ( Blahnița și Câmpul), unde satele erau mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur loc,morile se grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
mai mici 12, numărul mare de sate favoriza amplasarea uniformă în această zonă a morilor, în schimb plășile din zona sudică ( Blahnița și Câmpul), unde satele erau mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur loc,morile se grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
schimb plășile din zona sudică ( Blahnița și Câmpul), unde satele erau mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur loc,morile se grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae. Se observă în același timp existența unor diferențe mari sub raportul densității acestora, plășile din sudul județului fiind cele în care numărul de mori și făcăi ce reveneau unui sat mai mare (în jur de două). Cu toate

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae. Se observă în același timp existența unor diferențe mari sub raportul densității acestora, plășile din sudul județului fiind cele în care numărul de mori și făcăi ce reveneau unui sat mai mare (în jur de două). Cu toate acestea, în partea de sud a județului repartizarea instalațiilor de morărit era neuniformă. Aici concentrarea într-un sat, sau pe o moșie mare , a mai multor

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
Aici concentrarea într-un sat, sau pe o moșie mare , a mai multor asemenea instalații era curentă, particularizând din acest punct de vedere această zonă. Una din explicațiile acestei concentrări, pe lângă rețeaua hidrografică mai săracă, este tendința manifestată de proprietarii morilor de a le instala mai aproape de sursele de materie primă,căci de regulă, se constată în urma cercetării documentelor vremii, unde producțiile de cereale sunt mari, acole se concentrează mai multe mori. Astfel la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
rețeaua hidrografică mai săracă, este tendința manifestată de proprietarii morilor de a le instala mai aproape de sursele de materie primă,căci de regulă, se constată în urma cercetării documentelor vremii, unde producțiile de cereale sunt mari, acole se concentrează mai multe mori. Astfel la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
de a le instala mai aproape de sursele de materie primă,căci de regulă, se constată în urma cercetării documentelor vremii, unde producțiile de cereale sunt mari, acole se concentrează mai multe mori. Astfel la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa lor majoritate( 99) energia apei, numai în zona de câmpie existând câteva mori cu cai. Între acestea sunt consemnate două făcăi cu cai la Brabova în plasa Dumbrava

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]