717 matches
-
stele mărgele cu albe inele se întoarce și strigă domol, iar domol, apoi se pierde în ploaia de dor. Poate se cern viețile noastre-n cuprins ecou risipit în marele vis, între acum și mereu mai departe colindă în focul mocnit pe aproape. Ecoul, metempsihoză peste amintire legată de creste. Referință Bibliografică: Ecoul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ECOUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377516_a_378845]
-
Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului MIGRAȚIE sau MARE CONSPIRAȚIE...?! În Orientul Mijlociu și în Magreb, Conaționalii nu se mai înțeleg. Se ceartă, se omoară între ei Fără niciun pic de temei. Zâzanie și mari suspiciuni, Focul mocnește și fără cărbuni. Sunt interese ascunse, tensiuni. Familii întregi emigrează, Oare cine îi manipulează...? Pe jos, pe uscat, prin aer și pe apă, Ei pleacă sperând că așa scapă De coșmarul trăit de mulți ani. Unii altora și-au devenit
MIGRAŢIE SAU MARE CONSPIRAŢIE...?! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377555_a_378884]
-
că nu-i păcat, Atunci când iubești cu adevărat, Iubirea ta, e pură și fără de păcat, Când eu ți-am fost tot ce-ai căutat. Da iubito, sunt flămând de iubire, Gura, buzele mele, sunt o flacără vie, Care aprind dorul mocnit din tine, Și te cuprinde o feerie, plină de fericire. Doresc să-ți fiu Luceafărul de noapte, În orele târzii și-n fiecare clipă de șoapte, De câte ori mă vei ispiti și la mine te vei gândi, Să curgă iubirea în
CRED ȘI EU, NU-I PĂCAT de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378472_a_379801]
-
scoate limba, unii râd. Pacientul se numește Jason. Iona habar nu are de ce. Tryptizol, ce-i aia, maică? Nimeni nu cunoaște cauzele crizei. Crimă perfectă. Mâna mea e un trup de flori. Nisip dureros mă îngroapă. Pădurile bogate au ars mocnit În fiecare. Axa lumii șuieră. Așteptați un nou continent? Pentru ce? Păsări pe dune, caii pe țărm, totul a secat Până la diamant. UN PRIETEN Un prieten mă întreabă, despre Ce vrei să discutăm? E o întrebare - prăpastie, Cu multe fântâni
POEME (2) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379893_a_381222]
-
ai lângă tine pe cineva care te iubește și ți-ar fi alături la bine și la greu. Chiar țineam la ea, țineam ca la o soră, ca la un prieten adevărat, dar nu o iubeam cu acea flacără ce mocnește în sufletele celor ce au descoperit drumul spre stele. - Cu alte cuvinte nu erai îndrăgostit. - Consideram îndrăgosteala o slăbiciune, o copilărie, o boală a sufletelor slabe. - Îți înțeleg opinia și eu gândeam așa cândva. - Am acceptat să-mi leg destinul
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
votanții lor nu erau oameni, ci niște fracții de procente, necesare cumpărării unei ciosvârte de putere. Scandalos dispreț! De unde principii politice și respect față de alegători? Aroganță imbecilă, care a înfuriat votanții împotriva acestor traficanți de procente. Și mânia lor a mocnit până în turul doi când i-au pedepsit cu ștampila de vot. În disprețul lor față de blândul popor, comersanții de „Putere” nu și-au închipuit că acest uriaș, amețit cu minciuni găunoase, se poate trezi din „somnul cel de moarte” și
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
maxima potență a corzilor vocale spre ceea ce, aproape că numai violoncelul mai poate, și duhul poemului. Pe unde pasul lui Nichita Stănescu a lăsat cândva urme, răsună și alină azi vocea interpretei Nico. Iar de la boema lui Nichita, până la spiritul mocnit în praful de pușcă al comediei lui Toma Caragiu, tot Ploieștiul are cărări. Câtă vreme timpul artiștilor nu are ani, fără îndoială că Nico e mândră să le fie concitadină poetului Nichita Stănescu și actorului Toma Caragiu, deși nu au
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
poposit din zborul tău nocturn, Acoperind cu scoarțe înverzite Cărarea dinspre poartă pân-la turn. Ai năvălit cu frumuseți de îngeri, Și caii tăi sălbatici, ne-nșeuați Au dat o brazdă nouă la hotare, Sămânța bună să o cultivați... Am ars mocnit sub licăriri de stele, Ca focu-n stuful toamnei neperechi; Prin fumul alb, întrezăream aievea Reconstruirea Turlei celei Vechi. Deși aproape, mi-ai rămas departe, Cu tot suavul clipelor târzii, Iar în povestea scrisă-n nopți cu lună Am vrut să
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
ci seminții divine, Și-am proclamat durerea, ca pe-o pâine, Ce Dumnezeu a împărțit-o, lângă Ghenizaret. Nu vrem tăceri, printre angoase, Nu vrem tăceri, printre ruine, În pacea Basarabiei divine, Vrem Limba doar la ea acasă. Acel prezent mocnește-n foc, Un Foc de Aur, ce n-asfinte, Să nu-l aprindem cu cuvinte, Ci doar cu fapte, la un loc. În luptă, a crescut al neamului copac, În lupta lui de veșnică-nverzire, La margine de lume și cu dăruire
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
dezinteresată, pe cine să mai mire faptul că pacea rămâne în continuare un ideal imposibil de atins (de la încheierea celui de-al doilea război mondial n-a existat nici măcar o zi de pace deplină pe întreaga planetă!) și că tensiunile mocnite dintre state, inclusiv între cele din Europa neunită, sunt din ce în ce mai greu de ținut în frâu printr-o politică internațională profund amăgitoare în conținut și foarte neconvingătoare până și în formă (vezi războiul din Siria, migrația dirijată a musulmanilor etc.)?!... Indiscutabil
BOLILE INCURABILE ALE OMENIRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381029_a_382358]
-
ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mândre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, ... Citește mai mult SE PREGĂTEȘTE NEAMULSe pregătește neamul, cumva, de sărbătoare,deși nu-i bine țării și-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
externii,ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii,nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă,degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă.Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noiși pretutindeni parcă mocnește un război.Odinioară mândre treceau oștiri româneși se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt,... III. TOAMNĂ TÂRZIE, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Stă ciuta speriată pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Să rămânem goi, tăcuți cu toții. Fie iarnă, fie vară, Fie joi sau fie marți, Se-nvârtesc în jurul cozi Penele să le boțească. Singuratic, rătăcit, neuronul ofilit Din zona izmenenelor, Nici mai sus și tot mai jos, Mintea pârnăiașilor. Răzmerița tot mocnește, Agitație, tristețe, românii pe ulițe! Creaturi fără credință Cine, cum și când(acum) să-i judece? Referință Bibliografică: Stâlpii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
multora dintre cetățenii de vază care aveau influență în rândul celor mulți. Tiberius aflase acest lucru și de aceea își îndreptase încet încet bunăvoința sa către provinciile imperiului care de altfel l-au și iubit și stimat în detrimentul Romei care mocnea de ură împotriva sa. Făcuse apoi curățenie printre pirații care mișunau prin Mediterana și cu precădere cei din jurul Eladei și aproape că reușise. Continuase de altfel ceea ce Augustus începuse nimicind puternica flotă a piratului Sextus Pompeius cel care luptase la
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
cenușii, care se leagă, prin legenda Păsării Phoenix, de mitemul învierii, este un factor propulsor spre Nirvana. Locul privilegiat în text - în ambele ocurențe cuvântul cenușă fiind echivalent cu un vers - îi reliefează calitatea simbolică de materie aparte, în care mocnește un potențial regenerator. Spiritualizarea tabloului liric se intensifică spre secvența finală, unde reunirea, în zbor, a două spirite libere și eterne, aflate într-o perpetuă jubilație, este un triumf, raportat la miracolul ivirii flăcării din cenușă. Învingerea materiei, purificate prin
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
plângem, să cerem iertare, să ne pocăim, să punem odată și odată început bun! Dar dacă au făcut ceva bun, fraților, și noi nu vedem, plânge cerul de lacrimile lor, urlă pământul de sângele lor vărsat și uitat pe nedrept, mocnesc oasele lor neîmpăcate sub mall-urile noastre, se răsucesc în nemormintele lor, fără cruci... și greu blestem se adună asupra noastră.” (Capitolul VI-Fetița în verde, p. 317) FLOAREA din ASFALT-ALEXANDRA-SVETLANA, surprinde prin deplina naturalețe, prin unda simplității, prin flacăra
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > SOMNUL ORAȘULUI ( III ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal " Iar focul din cămin, încet, se stinge... Un ultim vers mocnește ireal, Cerneală pe hârtie se prelinge. Mesteceni dalbi se rățoiesc spre cer, Isi împletesc cununi din praf de soare... Un menestrel aed, cuprins de ger, Nu are somn...Tăcerea ta îl doare. Prăpastii și genuni în abisal... Telurice, vremuri autumnale
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371378_a_372707]
-
Românie. Nu omorâți credința și speranța în anul anilor, rămâne prea curata iluzia omului că este om atomul ce renaște din atom. Poate vor scrie jurnalele pe cer peste eter a fost omul patern, ce-a renăscut din ura ce mocnește un alt spirit, omul din poveste. Referință Bibliografică: In ano MML / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1602, Anul V, 21 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IN ANO MML de PETRU JIPA în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374844_a_376173]
-
în plăceri și mici cancanuri, Bârfe, rochii, giuvaeruri... sindrofii, serate, baluri. Pentru ea viața-i redusă... la câți bani bărbatul are; Iubirea-ți dăruiește, doar așa, cât ai fuma o țigară. Și uitând că-n mână ții focul care-ncet mocnește; Fii atent c-adese ori te arzi și la buze și la dește. Și arunci ce a rămas, tot mai scoate fum chiștocul; Vreun sărac îl ia cu grijă, crede c-a găsit norocul... Și s-a pricopsit deodată, inspirând
SCRISOARE UITATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374040_a_375369]
-
pare ciobită Așteptările-s puse-n pâlpâiri, De-o lumină galbenă-n priviri Fâlfâiri de-aripi îmi îngheață, Privire rătăcită și vorba răzleață . Deșteaptă sunt ..și-n așteptare... Simt adiere, se stinge-o lumânare, Înec durerea-n focul ce-i mocnit Amară-i lacrima pe care-am simțit Așteptările-s triste și-îngălbenite De-amintirile rămase..încremenite, Lacrimile-mi par diamante ciobite Ce sapă-adânc în suflete rănite. Referință Bibliografică: AȘTEPTĂRILE-S LUNGI IUBITE / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AȘTEPTĂRILE-S LUNGI IUBITE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372532_a_373861]
-
Hazard sau poate destin? Ca noi să ne întâlnim sub aceeași umbrelă pictat cu acuarelă. Hazard sau poate destin? Acest amor clandestin, braț la braț, împreună prin eterna furtună. Hazard sau poate destin? Dansul rochiei de satin, în focul ce mocnește inima mi-o hrănește. Hazard sau poate destin? Să cunosc ceea ce simt, c-o fi vrajă sau beție a buzelor cununie. Hazard sau poate destin? Sărutul sub baldachin, ca licoarea dulce-amară cu miros de lăcrămioară. Hazard sau poate destin? Gustul
HAZARD SAU DESTIN? de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372808_a_374137]
-
omului și au devenit reale cu fiecare împlinire a lui. În iubire, de exemplu, Camil Petrescu a dezvoltat starea solutivă a geloziei, umană prin existență și prădalnică, la el însă, în manifestarea conștientă a creatului elevat Ștefan Gheorghidiu, gelozia a mocnit în interiorul acestuia, ca toate ideile curatorului iluminat, fără să se manifeste brutal. Nașterea personajelor este o posibilitate existențială a unor lumi paralele cu lumea în care literatul se găzduiește fiindual. El este trecător, însă nemuritor prin crearea imaginilor ca rezultat
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
la-nceput și gura ta se lasă furată de miracol și darnică-mi oferă sărut după sărut... În sobă arde focul stârnit de-un pui de vânt, noi doi stârniți de patimi ne răzvrătim pe rând, din jarul ce-a mocnit, se-aprinde focul iară și ardem ca pe vremuri, iubire "foc și pară". Te simt, mă simți, plăcută reverie, ești ca o ploaie caldă căzută pe câmpie, eu sunt ca și pământul care uscat de dor te-absoarbe-n pripă, ca râul
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, si strepezit se-aude îndemnul din cuvânt: ˮTreceți batalioane române, Carpații!ˮ Va mai aveți și-acum, tot
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
de sumbrele temeri, crucea, n-ai ce face, trebuie s-o porți pe umeri. Sunt clipe-n care-ți piperezi existența cu nimicuri, te mulțumești cu suflete moarte, cu firimituri, faci slalom printre tăcerile sălciilor plângătoare, te uiți la focul mocnit din cer... și viața te doare. Sunt clipe-n care te afli-n fața plutonului de execuție fără să-ți fi fost dat șansa la o ultimă discuție, crezi că viața a fost doar un divertisment cu măști, cerul îți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]