1,182 matches
-
aceia care publicau mai mult decât ar fi avut voie (http://www.mediaindex.ro). Cele reci se țin 45 de minute, cele calde o jumătate de oră (www.formula-as.ro). Alteori apare în enumerări, urmat de adjective relaționale și modale: Să ne aducem aminte de cei suferinzi, să ne aducem aminte de cei săraci, să ne aducem aminte de cei deznădăjduiți (Verba) Tocmai că omul s-a obișnuit cu pesticidele naturale, cele provocate, produse chiar de plante (IVLRA) și mă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
acum... acum aici... aici ba... ba Tabelul 2 Conectare la nivel frastic între unități sintactice de rang diferit Relația sintactică Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative subordonare (circumstanțiale situative) temporal local când unde atunci.. când acolo...unde subordonare (circumstanțiale procesuale) modal cantitativ cum cât așa...cum pe cât... pe atât cu cât... cu atât de ce... de ce subordonare (circumstanțiale care redau raporturi logico-semantice stabilite de locutor) cauzal final condițional concesiv consecutiv fiindcă ca să dacă deși încât de aceea... fiindcă de aceea... ca să dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
puternic de sinonimul său, nu doar. Secvențele numai și numai și toată/tot numai au sensul "complet, total, exclusiv" și preponderența apariției lui numai în defavoarea lui doar poate fi un indiciu al nuanței sale semantice. Apariția lui doar în contextul modalului deontic trebuie ierarhizează setul de norme prin extragerea celei mai "accesibile"10: Europa ne dă bani, trebuie doar să-i luăm! (www.presaonline.com), Ca să faci parașutism iți trebuie doar motivație și voință (www.xtrem.ro). Utilizarea preponderentă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
10 S-a arătat (Krasikova, Zhechev 2005: 4) că în limbile care au posibilitatea de a exprima ideea semantică de restrictiv prin intermediul unei construcții de tipul nu...decât, valoarea scalară, de restricționare către elementul de la polul inferior este specifică construcțiilor modale "suficiente", de tipul "nu trebuie decât". Acesta se încadrează într-o structură sintactică cu verbul la forma negativă (Nu vreau decât acest inel.) și cumulează atât sensul de exclusivitate (Comercianții nu au voie să transporte carne decât în containere frigorifice
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
este și caracteristica distinctivă a propoziției deoarece la nivelul termenului interesează exactitatea referențială, iar la nivelul raționamentului validitatea. Adevărul și falsul sunt valori tradiționale sau clasice ale enunțurilor, cercetările moderne de logică încercând să depășească bivalența prin polivalența enunțurilor (logica modală, cu valorile necesar, posibil, imposibil). Totuși, „logicile polivalente mai curând generalizează decât neagă logica bivalentă”, ceea ce-l va face pe Bunge să exploreze <<o teorie cromatică (multivalentă) a adevărului, combinată cu o logică - în - alb - și - negru >>”. (P. Ioan, 1983
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
permite reactualizarea unor câmpuri îna inte de citirea efectivă). La apăsarea tastei <ENTER> la ultima linie GET se va executa comanda READ și se va citi întreg ecranul. Comanda READ realizează citirea tuturor câmpurilor editate cu comanda GET. READ [CYCLE] [MODAL] [VALID <expr L>|<expr N>] [WHEN <expr L1>] unde: • CYCLE - clauză care împiedică încheierea citirii variabilelor editate, atunci când cursorul depășește primul sau ultimul obiect creat cu GET. Dacă utilizatorul se plasează pe ultimul obiect GET și apasă <Enter> sau <TAB>, cursorul se va
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
creat cu GET. Dacă utilizatorul se plasează pe ultimul obiect GET și apasă <Enter> sau <TAB>, cursorul se va depla sa pe primul obiect GET. Pentru a încheia o comandă READ ciclic se apasă tasta <Esc> sau tastele <CTRL>+<W>. • MODAL - este clauza care previne activarea ferestrelor care nu sunt implicate în execuția comenzii READ. • VALID expr L | expr N - clauză care validează valorile in troduse în câmpul GET, la terminarea comenzii READ. Dacă expresia logică returnează valoarea adevărat (.T.) comanda READ se
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Reflexia este, după părerea lui, “cunoașterea care este în mine, ce face să-mi apară că eu văd sau că merg”. Dublarea reflexivă este “o experiență continuă și infailibilă” ce nu poate fi deosebită de gîndire decât printr-o destinație modală, pentru că “nu se poate ca noi să experimentăm în fiecare zi în noi înșine că gîndim”. Pentru aceasta nu este necesar ca noi să gîndim întotdeauna gîndirea noastră, chiar dacă acest al doilea act al gîndirii este posibil de fiecare dată
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ca noi să experimentăm în fiecare zi în noi înșine că gîndim”. Pentru aceasta nu este necesar ca noi să gîndim întotdeauna gîndirea noastră, chiar dacă acest al doilea act al gîndirii este posibil de fiecare dată cînd vrem noi. Distincția modală între conștiință și reflexia proprie semnifică așadar la Descartes ceva puțin diferit de dedublarea conștiinței și conștiinței de sine; anume că aceasta este însăși mișcarea și durata gîndirii care face să apară subiectul. A gîndi înseamnă a judeca, semnifică pentru
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Monaco acceptă să facă regia și să facă și o înregistrare, un CD, mă rog, dar este un exemplu de cum trebuie scris un concert astăzi. Deci, tonalitatea nu este terminată, tonalitatea încă mai poate exprima foarte mult, este și muzică modală, deci limbajul tradițional nu este secătuit și se găsesc încă resurse, invenție să fie și talent. E un compozitor inventiv și cu educație. A fost foarte interesantă și am văzut că și publicul a urmărit-o cu foarte mare atenție
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Monaco acceptă să facă regia și să facă și o înregistrare, un CD, mă rog, dar este un exemplu de cum trebuie scris un concert astăzi. Deci, tonalitatea nu este terminată, tonalitatea încă mai poate exprima foarte mult, este și muzică modală, deci limbajul tradițional nu este secătuit și se găsesc încă resurse, invenție să fie și talent. E un compozitor inventiv și cu educație. A fost foarte interesantă și am văzut că și publicul a urmărit-o cu foarte mare atenție
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
unor mecanisme ale implicitului Participând la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor acte de vorbire cum sunt reproșul, oferta, blamarea, ironia: dac-aveți nevoie: de PLAtă:↓ pentru a::- a:cordarea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
asupra logicii ca știință și ca organon al celorlalte științe se poate rezuma prin cel puțin 7 reconfigurări. 6. Pentru că „rezolvarea“ de clauze cu literali comuni (de semne opuse) operează, deopotrivă, În cadrul logicii asertorice, ca și În cel al logicii modale, am putea spune că, sub semnul inteligenței artificiale, logica ni se relevă ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și dialectică (sau topică: adică teoria argumentării prin
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
analizează schema lui Galtung privind evaluarea ipotezelor după gradul lor de confirmare. În urma confruntării cu realitatea, ipotezele se plasează pe un continuum de la totala lor falsificare până la deplina verificare. CONCEPTUL Un concept este un semnificant lingvistic, un ansamblu de caracteristici modale gândite unitar. Este o formă elementară a gândirii, o idee generală. Diferă de imaginea mentală prin faptul că aceasta este individuală. Conceptele sunt abstracte. Termenul concept este compatibil cu mai multe interpretări, începând de la semnificația minimală a unui cuvânt izolat
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
defini o nouă idee introdusă fie în spațiul științific, tehnologic, managerial, politic, cultural, filozofic, social sau critic evaluant. În accepțiunea cotidiana utilizăm cuvintele concepte ca desemnanți și semnificanți ai fiecăreia din componentele realității sau acțiunilor noastre în realitate, așa cum reflectă modal mintea noastră și le cuplează bidirecțional la cuvintele corespunzătoare. În tehnologie avem conceptele materie primă, unealtă, meserie, funcție, mașină, unealtă programabilă, lanț tehnologic, produs finit etc. În informatică avem conceptele limbaj de programare, algoritm, operând, funcție, variabilă, procedură. În cultură
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
același substrat, aceiași acțiune creativă sau aceiași acțiune abstractizantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanța sau materia, semnificare generică care include, în dimensiunea ei conceptuală, diversitatea stărilor materiei și a manifestărilor ei fenomenale. Conceptele științifice sunt calitative, adică numai modal semnificante și separante de modalități precum forma, relația, proprietatea, interactivitatea și conceptele cantitative, cuantificante precis de modalitate. Știința posedă și utilizează atât concepte calitative precum timp, spațiu, forță, acțiune, viteză, energie, masă, precum și explicitări cantitative, utilizate ca măsuri ale conceptelor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
proprietatea, interactivitatea și conceptele cantitative, cuantificante precis de modalitate. Știința posedă și utilizează atât concepte calitative precum timp, spațiu, forță, acțiune, viteză, energie, masă, precum și explicitări cantitative, utilizate ca măsuri ale conceptelor generice, ca modelări interactive cantitative ale evoluției stărilor modale. Știința a inventat conceptele de număr, funcție, relație funcțională, ecuație diferențială, pentru a descrie cantitativ obiecte și procese naturale, pentru a oferi predicții anticipate ale acelor fenomene, care pot avea urmări pozitive sau negative importante asupra omului sau societății. În
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
precum conceptele de: existență, ființă, finalitate, substanță, gândire, realitate, obiectivitate, subiectivitate, cauzalitate, necesitate, contingență. Conceptul cuprinde, am putea spune fie o informație-realitate precis denominabilă, cuprinzând sensul sau mulțimea sensurilor alocabile unui cuvânt, fie o realitate compozită, mulți-semnificantă, localizabilă și descriptibila modal prin conexiunea specifică a unui sir de concepte distincte, necontradictoriu corelate, exemplu o particularitate fenomenală, comportamentală, mentală, emoțională sau mixtă. COMPETENȚA II METODOLOGIE, METODĂ, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE DE INVESTIGARE ȘTIINȚIFICĂ PRINCIPIILE METODOLOGICE Desfășurarea cu succes a cercetărilor empirice privind comportamentele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
discuții cu 82 81 persoane cu care subiectul studiat se află în relații semnificative (rude, prieteni, colegi, șefi, subalterni etc.). Pentru a înțelege comportamentul actual al subiectului și relaționarea lui cu ceilalți, este necesar să ne concentrăm atenția asupra perioadelor modale ale psihogenezei: - vârsta de 3 ani - constituirea conștiinței de sine și a Eului; - vârsta de 6/7 ani - adaptarea și integrarea școlară; - vârsta de 12/14 ani - pubertatea și profundele sale transformări; - vârsta de 16/18 ani - adolescența, afirmarea Eului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
necesare; - câștigarea încrederii subiectului și înlăturarea barierelor cognitiv afective care ar putea frâna răspunsurile la întrebări; - păstrarea unei distanțe necesare, prin neimplicare afectivă pentru a disocia din relatările individului, realul de imaginar, sinceritatea de simulare; - înregistrarea doar a evenimentelor semnificative modale pe care le-a trăit subiectul și care prin conținutul sau impactul avut, au marcat cursul devenirii ulterioare a profilului personalității; - manifestarea prudenței, chiar suspiciunii în legătură cu datele furnizate de subiect (sau de ceilalți) și neapărat verificarea acestor informații prin alte
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
calificate ca evenimente dinamice, în evoluție: Carry on - I'm listening ' Continuă, ascult', dar nu *Carry on, I listen. (iii) Situațiile de tip experience sunt mai puțin clare. În contextele în care verbele de percepție denotă stări, se construiesc cu modalul can: ?I see Anna vs I can see Anna. Construcțiile fără modal sunt la limita dintre interpretarea statică și cea dinamică: I hear a plane pass overhead ' Aud că a trecut un avion pe deasupra' - interpretare dinamică (de tip achievement, eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ascult', dar nu *Carry on, I listen. (iii) Situațiile de tip experience sunt mai puțin clare. În contextele în care verbele de percepție denotă stări, se construiesc cu modalul can: ?I see Anna vs I can see Anna. Construcțiile fără modal sunt la limita dintre interpretarea statică și cea dinamică: I hear a plane pass overhead ' Aud că a trecut un avion pe deasupra' - interpretare dinamică (de tip achievement, eveniment punctual, instantaneu) vs I could hear planes passing overhead 'Auzeam trecând avioane
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepe vizual' nu poate fi folosit nici cu prezentul simplu (9a), nici cu prezentul continuu (9b): (9a) *They are seeing Guernica. (9b) * They see Guernica. See poate fi folosit la timpul prezent, cu sensul "a percepe", doar însoțit de modalul can: (10) They can see Guernica. Remarcând această particularitate a verbului see, valabilă, în egală măsură, și pentru celelalte verbe de percepție nonintențională, Gisborne analizează structura semantică internă a verbelor de percepție din engleză în funcție de parametrii [±Durativ], [±Omogen], [±Telic], [±Dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Parametrul [±Dinamic] Testele la care răspund verbele dinamice sunt formulate de Gisborne astfel: compatibilitatea cu aspectul progresiv (20), posibilitatea de a apărea ca argumente ale verbelor force 'a obliga' sau persuade 'a convinge' (21), compatibilitatea cu imperativul și cu adverbe modale ca deliberately 'în mod deliberat' sau carefully 'cu atenție' (22-23), posibilitatea de a apărea în construcții cu interpretare volitivă, agentivă (24). Gisborne arată că verbul see "nu trece" niciunul dintre aceste teste, prin urmare este [-Dinamic]: (20) ! I am seeing
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
virtuale, configurația are interpretare cognitivă 107. Verbul a auzi exprimă atât percepții directe - "aud vorbele lor" (89), cât și percepții indirecte - "aud zgomotele și deduc de unde vin" (90). Contextele cu conectorul relativ cum (87), (92) sunt ambigue semantic între sensul modal (văd/aud √ modul cum) și un sens abstract (aud/văd cum = aud/văd că). În lucrarea de față adoptăm analiza din Manoliu Manea (1969: 129) și Pană Dindelegan (1974: 35), conform căreia aceste enunțuri sunt derivate din structurile de adâncime
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]