3,297 matches
-
originar este imposibilă, generațiile ulterioare realizînd totdeauna cel mult o rescriere (antichitatea era doar o proiecție a contemporanilor, după cum Renașterea reinventase, de fapt, antichitatea), Lovinescu a susținut modernismul care nu excludea continuitatea (în maniera lui T.S. Eliot), instituționalizat ulterior ca modernism înalt". Fapt remarcabil, criticii noștri interbelici sînt așezați într-o rețea de relații continentale, cu care n-am fost obișnuiți. G. Călinescu, care se simțea liber, deoarece "încă nu exista teroarea teoriei, ci, dimpotrivă, o afirmare orgolioasă a independenței de
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
operelor. D. Caracostea e contemporan cu Noua critică, dovedindu-se un investigator, ca și E. Lovinescu, al genezei textuale și al intertextului, precum și un precursor al "analizei discursului". Ceea ce ne miră însă e adeziunea cercetătoarei la o datare "recentă" a modernismului, care ar acoperi exclusiv perioada 1890-1940. Ce urmează după această dată? Controversatul, oricum fluidul, dificil delimitabilul postmodernism? Luînd cunoștință de trăsăturile acestuia, enumerate de Frederic Jameson (în 1986), nu putem ocoli impresia că diferența sa față de "prototipul" modernist este, în
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
fluidul, dificil delimitabilul postmodernism? Luînd cunoștință de trăsăturile acestuia, enumerate de Frederic Jameson (în 1986), nu putem ocoli impresia că diferența sa față de "prototipul" modernist este, în destule puncte, incertă. Oricum, literatura română înfățișează un caz aparte, în care nici măcar modernismul n-a putut continua, după 1947, din pricina cunoscutului hiatus istoric, decît de pe la mijlocul anilor '60. Cum stau lucrurile, în această privință, la noi? Pe unde trece granița, dacă graniță este, între modernism și postmodernism? Sînt întrebări la care nădăjduim că
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
română înfățișează un caz aparte, în care nici măcar modernismul n-a putut continua, după 1947, din pricina cunoscutului hiatus istoric, decît de pe la mijlocul anilor '60. Cum stau lucrurile, în această privință, la noi? Pe unde trece granița, dacă graniță este, între modernism și postmodernism? Sînt întrebări la care nădăjduim că Maria-Ana Tupan va răspunde în cartea d-sale viitoare, pe care o anunță, dedicată postmodernismului. Maria Ana-Tupan: Discursul modernist, Ed. Cartea Românească, 2000, 338 pag., preț nemenționat.
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
neglijabilă. Autorul nu enunță explicit acest lucru (mai sus sînt enunțate ipotezele mele în legătura cu ținta autorului), dar, la o lectură atentă, găsim rînduri sugestive: �în fine, se poate face - și merită făcută - o reconstrucție critică a conceptului de modernism din perspectiva noastră postmodernă, o rearticulare a datelor lui definitorii în urma clarificării și eliminării oscilațiilor, ambiguităților, confuziilor care l-au distorsionat nu numai în anii interbelici, dar și în cea mai mare parte a timpului scurs de la al doilea război
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
și eliminării oscilațiilor, ambiguităților, confuziilor care l-au distorsionat nu numai în anii interbelici, dar și în cea mai mare parte a timpului scurs de la al doilea război mondial încoace"... (s.m.). I.B. Lefter inventariază principalele confuzii care au apărut în legătură cu �modernismul". în perioda interbelică puțini s-au apropiat de accepția actuală a termenului (Streinu și Cioculescu, în cîteva articole). S-a observat deja că acest concept nu ocupă o poziție centrală în opera lui Lovinescu - ambiguitățile sînt nenumărate, ele apărînd chiar
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
actuală a termenului (Streinu și Cioculescu, în cîteva articole). S-a observat deja că acest concept nu ocupă o poziție centrală în opera lui Lovinescu - ambiguitățile sînt nenumărate, ele apărînd chiar în interiorul aceleiași scrieri. Alte surse ale confuziei sînt opoziția modernism/ tradiționalism (preponderent tematică, după cum spune criticul), înțelegerea diferită a prozei și a poeziei (Lovinescu susținea sincronizarea poeziei și... recuperarea laturii obiective a romanului), neacceptarea istoricității modernismului, văzut ca un act aflat încă în desfășurare (exemplul dat este volumul Modern, modernism
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
sînt nenumărate, ele apărînd chiar în interiorul aceleiași scrieri. Alte surse ale confuziei sînt opoziția modernism/ tradiționalism (preponderent tematică, după cum spune criticul), înțelegerea diferită a prozei și a poeziei (Lovinescu susținea sincronizarea poeziei și... recuperarea laturii obiective a romanului), neacceptarea istoricității modernismului, văzut ca un act aflat încă în desfășurare (exemplul dat este volumul Modern, modernism, modernitate al lui Adrian Marino). Urmează o secțiune în care autorul analizează cîteva efecte nefaste ale acestei ambiguități care plutește în jurul conceptului de �modernism". �Victimele" sînt
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
modernism/ tradiționalism (preponderent tematică, după cum spune criticul), înțelegerea diferită a prozei și a poeziei (Lovinescu susținea sincronizarea poeziei și... recuperarea laturii obiective a romanului), neacceptarea istoricității modernismului, văzut ca un act aflat încă în desfășurare (exemplul dat este volumul Modern, modernism, modernitate al lui Adrian Marino). Urmează o secțiune în care autorul analizează cîteva efecte nefaste ale acestei ambiguități care plutește în jurul conceptului de �modernism". �Victimele" sînt: Arghezi, Bacovia, avangarda și �criterioniștii". Arghezi este văzut de mai toți interpreții săi ca
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
neacceptarea istoricității modernismului, văzut ca un act aflat încă în desfășurare (exemplul dat este volumul Modern, modernism, modernitate al lui Adrian Marino). Urmează o secțiune în care autorul analizează cîteva efecte nefaste ale acestei ambiguități care plutește în jurul conceptului de �modernism". �Victimele" sînt: Arghezi, Bacovia, avangarda și �criterioniștii". Arghezi este văzut de mai toți interpreții săi ca un fel de struțocămilă: și modernist, și tradiționalist, și avangardist, și apropiat de concretețea materiei și abstractizant etc. Bogdan Lefter consideră, pe bună dreptate
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
contestabilă, care merita, pe lîngă laude, obiecții serioase. Cronicarului îi sună încă în urechi afirmații precum acelea că noi ne-am grăbit a vorbi despre canon fără să fi avut unul sau că am devenit postmoderni fără a fi încheiat modernismul. Asemenea aserțiuni nu pot fi luate nici măcar sub beneficiu de inventar! Cum, adică, n-am avut canon? Cum, adică, modernismul nostru nu a fost finalizat? * Un dramatic editorial publică dl Radu Ciobanu în frumoasa revistă de cultură ARHIPELAG din Deva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
am grăbit a vorbi despre canon fără să fi avut unul sau că am devenit postmoderni fără a fi încheiat modernismul. Asemenea aserțiuni nu pot fi luate nici măcar sub beneficiu de inventar! Cum, adică, n-am avut canon? Cum, adică, modernismul nostru nu a fost finalizat? * Un dramatic editorial publică dl Radu Ciobanu în frumoasa revistă de cultură ARHIPELAG din Deva (nr. 1-2 din 2001) despre greutățile editării de publicații de acest fel în condițiile schimbărilor de echipe din Inspectoratele (azi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
unde munca e "sfințită (doar) de rezultate". Americanul, id est "apuseanul la limită", a împins o asemenea etică la absurd. Am putea deci să ne întrebăm - în lumina acestei concepții, unde arbitrarul divin, iar nu raționalitatea umană e hotărîtoare - dacă modernismul și industrializarea (sau pur și simplu "agricultura intensivă") vor fi vreodată acasă la noi. Dar acestea nu sînt decît consecințe, pentru uzul legiuitorilor români, ale unei trăsături care ne interesează în ea însăși: întemeierea valorii românești de măsură (poate și
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
decît consecințe, pentru uzul legiuitorilor români, ale unei trăsături care ne interesează în ea însăși: întemeierea valorii românești de măsură (poate și de dreptate, lege) pe altă dimensiune decît a raționalității". Ce "actualizare" a României ar fi cu putință fără "modernism", "industrializare", "agricultură intensivă"? Cum am putea ieși altminteri din "România patriarhală, sătească, anistorică"? Admițînd încă o dată că "raționalitatea nu ne-a tulburat niciodată în chip deosebit", C. Noica pare a subscrie, el însuși, la ceea ce combătuse anterior, adică la o
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
Expusese Victor Brauner pictură. Nu știam ce este și am zis: Hai, să văd și eu. De obicei, nu intram, nu puteam să sufăr pictura românească deloc, și nici cea din multe alte țări, nu numai de-aici. îmi plăcea modernismul, atîta cît puteam să-l cunosc dintr-o revistă, dintr-un ziar, în orice caz, de-aici, ce-a fost avangardă nu mi-a plăcut niciodată. Și atunci, acolo, am intrat și nu era nimeni. Era pustiu. Un singur om
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
sine, toate acestea sînt în măsură să demonstreze forța demersului integral al lui Cezar Baltag, care devine în felul acesta un fel de apostol al metaforei în spațiul originar". "Apostol" totuși al religiei ermetice pe care a profesat-o tot modernismul hard în care a crezut, Cezar Baltag se află într-o postură slabă, redat publicului într-o recapitulare a temelor de lectură pe care el însuși le-a impus și departe de recitirea neistorică, limpezită care să ni-l poată
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
la capătul nopții" și "Moartea pe credit". Colaboraționist, apropiat al guvernului de la Vichy al generalului Pétain. 7 Ezra Pound (1885-1972). Unul dintre marii poeți ai secolului XX. Născut în Statele Unite și emigrat în Anglia, a fost un "ferment" esențial al modernismului european și american. Dintre volumele sale cele mai cunoscute amintim "Hugh Selwyn Mauberley" și "Cantos", precum și numeroase eseuri dedicate poeziei medievale provensale și italiene, dar și contemporanilor săi James Joyce sau T.S. Eliot. 8 T.S. Eliot (1888-1965). Poet, critic și
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
1973, dl Călinescu vorbește despre o preocupare constantă a d-sale din ultima vreme, și anume despre lectura și relectura cărților. De altfel, la Cluj, în primăvară, d-sa a ținut cursuri pe această temă la Litere. Ca și despre modernism, altă constantă în interesul dlui Călinescu, autor, încă de pe cînd era în România, al unui studiu privitor la modernism, reluat în SUA într-o formă mai amplă (a adăugat, bunăoară, un capitol despre kitsch). Tolba lui Adrian Năstase Primul editorialist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
relectura cărților. De altfel, la Cluj, în primăvară, d-sa a ținut cursuri pe această temă la Litere. Ca și despre modernism, altă constantă în interesul dlui Călinescu, autor, încă de pe cînd era în România, al unui studiu privitor la modernism, reluat în SUA într-o formă mai amplă (a adăugat, bunăoară, un capitol despre kitsch). Tolba lui Adrian Năstase Primul editorialist de cotidian care se apleacă asupra directoratului lui Dinu Săraru la Naționalul din Capitală este Ion Cristoiu. Într-una
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
relației de adversitate, prin aproximarea unei formule de cooperare și "sinteză", între cele două orientări ideologice capitale ale culturii române, autohtonismul ("primul discurs") și europenismul ("al doilea discurs"), avîn- du-se în vedere "definirea unui nou raport între tradiționalism și modernism, între izolarea specifistă și integrarea europeană, respectiv "globalizarea" sau "mondializarea"". S-ar urmări, așadar, o "stabilizare" a noastră în modernitate, fapt ce încă lasă de dorit, spre a ajunge la o deschidere culturală amplă, bizuită atît pe sincronizare cît și
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
dintre cei trei mari critici de care se leagă literatura română din epoca modernă. Maiorescu a fost ctitorul genului, protagonistul celei dintîi bătălii canonice prin care spiritul critic s-a impus și a deschis calea autonomiei esteticului. Lovinescu a fundamentat modernismul, despărțind definitiv apele, fiind liderul de opinie necontestat al primei vîrste europene a literaturii noastre. în sfîrșit, G. Călinescu a fixat canonul - de la origini pînă în prezent - cu care au operat toți, scriitori, critici, profesori, de la al doilea război încoace
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
a pledat constant pentru modernitate. E. Lovinescu a avut teorii clare în această privință. Aceea a sincronismului a făcut epocă. La fel ca și liberalismul politic, sincronismul literar lovinescian e departe de a-și fi pierdut actualitatea. Nici chiar epuizarea modernismului (pentru care autorul Istoriei literaturii române contemporane s-a bătut vreme de cîteva decenii), într-un moment în care postmodernismul vine cu perspective și soluții noi, nu înseamnă cu adevărat o despărțire de lovinescianism, căci evoluția cu pricina ne apare
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
macedonskiene, filopașoptismul se exprima prin atitudinea "liberalistă", antiburgheză, promovarea progresului în limitele (totuși) reformismului ponderat și, nu în ultimul rînd, prin reafirmarea vechilor principii de egalitate și libertate.(...) Mai mult decît atît, revista Literatorul, înființată în 1880 ca avanpost al modernismului, avea înscrise pe frontispiciu devize de sorginte iluminist-pașoptistă: "Lupta pentru lumină", "Lumina prin luptă" sau "Libertatea de idei"". Altfel spus, un paseism moderat. Pe această cale, Macedonski celebrează în persoana lui Heliade "un Dante roumain", întrupare a tipului romantic, solitar
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
realizează prin repartizarea lor în categorii care sunt doar indicate (prin titluri-etichetă), nu și definite, caracterizate sau analizate. La Orizontul tradiției intră V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, Aron Cotruș, D. Ciurezu, Radu Gyr și alți tradiționaliști, la Modernismul - Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. Philippide, B. Fundoianu, la Neosimboliștii - Ion Barbu, Dan Botta și alți "ermetici", la Avangarda - Ion Vinea, Ilarie Voronca și alți avangardiști. Dar nu se explică ce a însemnat în literatura noastră tradiționalismul, ce implicații a
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
la Avangarda - Ion Vinea, Ilarie Voronca și alți avangardiști. Dar nu se explică ce a însemnat în literatura noastră tradiționalismul, ce implicații a avut afirmarea lui tardivă și de cine anume a fost respins, în ce condiții a fost promovat modernismul și dacă el reprezintă o vocație a culturii române, cum a apărut neosimbolismul, de ce am fost adevărați ași în avangarda literară etc. etc. Într-un mod cu totul neconcludent este descrisă fracturarea tragică a literaturii române în urma instaurării comunismului în
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]