1,115 matches
-
dintre parametrul de solubilitate al mediului porogen utilizat în sinteza perlelor și monomer (DAM) determină gradul de solvatare al polimerului /62/, așa cum este prezentat în tabelul 3 Parametrul de solubilitate al poli(DAM) a fost calculat cu ajutorul constantelor de atracție molară ale lui Small / 57/, aplicând relația (6): δ â d ∑Fi / M (6) unde : ∑ Fi — este suma atomilor și grupelor conținute în unitatea structurală a polimerului; d — este densitatea poli(DAM) (1.1759g/mL) ; Meste masa moleculară a unității structurale
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
polimerizare a fost calculat cu ajutorul relației (7):(7) unde indexul 1 se referă la monomer și indexul 2 se referă la mediul porogen utilizat în procesul de sinteză ( δ â parametrul de solubilitate; M â masa moleculară ; X â fracția molară utilizată în sinteză) ș58-60ț Astfel calculate, valorile δam ale amestecurilor inițiale sunt reprezentate in Figura 6 în funcție de cantitatea mediului porogen, atât în cazul utilizării ciclohexanolului cât și a acetatului de n-butil. Atunci când δpolimer și δporogen au valori apropiate se
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
bazează pe primele studii ale lui Flory și Rehner ce au stabilit fundamentele teoretice ale echilibrului de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale energiilor molare de coeziune. V unde R este constanta universală a gazelor, T este temperatura, iar ρ1 și ρ2 sunt parametrii de solubilitate a solventului și respectiv a polimerului 101 Densitatea de reticulare se definește ca fiind raportul dintre masa moleculară a
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
în CH3Cl s-a introdus în vasul de reacție, după care s-a adăugat un amestec format din soluție NaOCl (8-9% NaOCl, 23% NaOH) neutralizată cu soluție HCl 1 mol/l și clorură de benziltrimetilamoniu la pH = 8.5. Raportul molar folosit a fost 1 : 5,5 : 0,2 unități polimerice : NaOCl/CTF. Amestecul de reacție s-a agitat la o turație de 200 rpm pe toată durata transformării chimice (8 ore) la o temperatură de 50°C. La sf=rșitul
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sub agitare controlată. Temperatura întregului sistem a fost în final ridicată la 80 °C și menținută pentru o durata de 16 ore. S-au obținut perle de dimensiuni cuprinse între 0,80 ÷ 0,12 mm. (figura 1) Utilizând diferite rapoarte molare de RPhMI și DVB, au fost preparate diverse serii de copolimeri. Tabelul 1 prezintă compoziția copolimerilor reticulați de tip poli(CPMI-co DVB) sintetizați. Din cauza comportării specifice a copolimerizării reticulante, reactivitatea efectivă a legăturilor pendante este diferită de reactivitatea lor chimică
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
aproximativ 60 0C poate fi atribuit volatilizării compușilor mic moleculari. Pierderile semnificative de masă se observă în stadiul al II-lea, la peste 270 0C. O creștere a temperaturii inițiale de descompunere se observă pentru proba 3 corespunzătoare unui raport molar . Corelări între datele de analiză termică (Tabelul 2 și 3) și structura moleculară (Tabelul 4) conduc la concluzia că indiferent de cantitatea de reticulant, aportul reticulant/monomer mononesaturat (maleimidă) este cel care determină creșterea stabilității termice. Se poate concluziona că
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Valorile masei moleculare medii între două reticulări (Mc) și ale parametrului de solubilitate solvent-polimer, δ, au fost calculate conform metodelor de caracterizare (Capitolul 2) Rezultatele obținute dau informații importante asupra structurii copolimerilor reticulați sintetizați, arătând că aceasta depinde de rapoartele molare ale amestecurilor inițiale de comonomeri. Tabelul 4. Caracteristici structurale ale probelor de poli(CPMI-co-DVB) sintetizate *Probele sunt conform tabelului 1; ρp densitatea polimerului; Ws / Wp greutatea polimerului umflat / greutatea polimerului uscat; Mr masa moleculara a unității care se repetă; Mct
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
1. Concentrația procentuală (%,C%) Poate fi exprimată în unități de masă sau în unități de volum Concentrația procentuală exprimată în unități de masă se definește astfel: Concentrația procentuală reprezintă gramele de substanță dizolvate în 100 grame de soluție. 2. Concentrația molară (molaritatea) (C m ,C M , m, M) Concentrația molară reprezintă numărul de moli dizolvați în 1000 cm 3 soluție (un litru soluție). Molul reprezintă masa molară exprimată în grame. Aceasta se calculează prin însumarea maselor atomice ale elementelor componente, adunând
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de masă sau în unități de volum Concentrația procentuală exprimată în unități de masă se definește astfel: Concentrația procentuală reprezintă gramele de substanță dizolvate în 100 grame de soluție. 2. Concentrația molară (molaritatea) (C m ,C M , m, M) Concentrația molară reprezintă numărul de moli dizolvați în 1000 cm 3 soluție (un litru soluție). Molul reprezintă masa molară exprimată în grame. Aceasta se calculează prin însumarea maselor atomice ale elementelor componente, adunând, când este cazul, masa moleculelor de apă de cristalizare
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Concentrația procentuală reprezintă gramele de substanță dizolvate în 100 grame de soluție. 2. Concentrația molară (molaritatea) (C m ,C M , m, M) Concentrația molară reprezintă numărul de moli dizolvați în 1000 cm 3 soluție (un litru soluție). Molul reprezintă masa molară exprimată în grame. Aceasta se calculează prin însumarea maselor atomice ale elementelor componente, adunând, când este cazul, masa moleculelor de apă de cristalizare. 3. Concentrația normală (normalitatea) (c n ,c N, n, N) Concentrația normală reprezintă numărul de echivalenți gram
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Instalație utilizată în cromatografia pe hârtie 1. cameră de developare etanșă; 2. hârtie sau strat subțire; 3. fitil; 4. baie de eluant sau solvent. Mod de lucru Eluarea se face cu un amestec de apă:acid clorhidric:acetonă în raport molar de 5:8:87, până când frontul de eluție este aproape de marginea discului. 60După uscare, se pulverizează cromatograma cu o soluție de acid rubeanic 1% în solvent de eluție, apoi se expune, după încă o uscare, la vapori de amoniac. Se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
concentrația inițială a apei din amestec; x = concentrația esterului; (c + x) = cantitatea totală de apă din amestec. Toate concentrațiile sunt exprimate în moli/l. Esterificarea se poate realiza fie în cataliză acidă, omogenă, folosind acidul sulfuric drept catalizator, în raport molar de 0,1 - 0,2 față de acidul organic, fie în cataliză eterogenă, folosind o rășină schimbătoare de ioni cu grupări active acide drept catalizator. Se efectuează de obicei la temperatura de reflux a amestecului de reacție, sub agitare continuă în
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de reflux a amestecului de reacție, sub agitare continuă în cazul catalizei eterogene. Pentru a asigura un randament optim al procesului și a deplasa echilibrul reacției spre formarea de ester, se va lucra cu un exces de alcool în raport molar de 15:1 față de acidul acetic. Pentru determinarea concentrațiilor celor doi reactanți la echilibru, se va efectua esterificarea în cataliză eterogenă cu catalizator Dowex 50 - R sau Amberlite IR - 150 (ambele cu grupări active sulfonice -SO 3 H) și se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
supune diluției în vederea preparării unor soluții de concentrați . Se măsoară extincția la lungimea de undă 609 nm pentru fiecare soluție de colorant preparată. Se reprezintă grafic extincția în funcție de concentrație (pe abscisă, concentrația iar pe ordonată, extincția) și se determină coeficientul molar de extincție (panta dreptei reprezintă εxd, iar d=1cm). Se cântăresc la balanța analitică 0,1 g Al 2 O 3, care se introduc în 5 pahare Berzelius, adăugându-se ulterior câte 50 ml soluție de colorant . Se introduc magneți
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
agitatoarele magnetice (agitarea durează 30 minute). Se determină extincția la lungimea de undă 609 nm. Se reprezintă grafic extincția în funcție de concentrație (pe abscisă, concentrația iar pe ordonată, extincția). Se determină concentrația colorantului rămas în probă după absorbți (utilizând valoarea coeficientului molar de extincție determinat din curba de etalonare) (A=ε·c·d). Se reprezintă grafic variația c/a, în funcție de concentrație) pe abscisă, c/a, iar pe ordonată, concentrația) și se determină din grafic valoarea 1/a m (panta dreptei). MADSORBȚIA ACIDULUI
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
în lichid. Se pornește cronometrul și se măsoară timpul în care întreaga cantitate de pulbere se sedimentează. Se calculează raza Stockes și se interpretează rezultatul știind că densitățile și viscozitățile pentru substanțele luate în analiză prezintă următoarele valori: DETERMINAREA MASEI MOLARE A UNUI POLIMER PRIN MĂSURAREA PRESIUNII OSMOTICE Principiul lucrării Una dintre metodele de determinare a masei molare a unui polimer este prin măsurarea presiunii osmotice. În cazul în care avem douăvase - unul cu soluție sau dispersie a unui anumit compus
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Se calculează raza Stockes și se interpretează rezultatul știind că densitățile și viscozitățile pentru substanțele luate în analiză prezintă următoarele valori: DETERMINAREA MASEI MOLARE A UNUI POLIMER PRIN MĂSURAREA PRESIUNII OSMOTICE Principiul lucrării Una dintre metodele de determinare a masei molare a unui polimer este prin măsurarea presiunii osmotice. În cazul în care avem douăvase - unul cu soluție sau dispersie a unui anumit compus și un vas cu solventul pur - separate de o membrană semipermeabilă care permite trecerea exclusiv a moleculelor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
poate determina reprezentând grafic variația π /c în funcție de concentrație (pe abscisă concentrația iar pe ordonată π /c). Se obține o relație cvasi-liniară iar intersecția dreptei cu ordonata reprezintă valoarea π /c la diluție infinită, putându-se determina astfel valoarea masei molare. Pentru determinarea presiunii osmotice se va utiliza osmometrul Schultz - Wagner. Acesta conține un tub capilar gradat atașat la un tub de sticlă mai larg la baza căruia se află membrana semipermeabilă. În vederea obținerii unor rezultate cât mai corecte, membrana trebuie
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
în urma sublimării, cristale de iod. Și în cazul acesta se formează mai întâi germenii de cristale care apoi continuă să crească. Ecuația Clapeyron - Clausius este exprimată sub forma: Evident rezultă că și derivata dP dT este tot pozitivă. Între entalpiile molare de sublimare, de vaporizare și de topire este relația : Cristalizarea din soluții Soluții cristaloide. Prin variația condițiilor de temperatură, presiune și concentrație din soluții se pot separa faze solide cristalizate. Cantitatea maximă dintr-o substanță pe care o poate dizolva
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
să crească. Ecuația Clapeyron - Clausius este exprimată sub forma: 12 2 1() dP dT T v v iar pentru situația descrisă () su v s dP H dT T V V , unde H este entalpia de sublimare pozitivă, diferența de volum molar () v s V V este pozitivă. Evident rezultă că și derivata dP dT este tot pozitivă. Între entalpiile molare de sublimare, de vaporizare și de topire este relația : Prin variația condițiilor de temperatură, presiune și concentrație din soluții se pot
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
situația descrisă () su v s dP H dT T V V , unde H este entalpia de sublimare pozitivă, diferența de volum molar () v s V V este pozitivă. Evident rezultă că și derivata dP dT este tot pozitivă. Între entalpiile molare de sublimare, de vaporizare și de topire este relația : Prin variația condițiilor de temperatură, presiune și concentrație din soluții se pot separa faze solide cristalizate. Cantitatea maximă dintr-o substanță pe care o poate dizolva un lichid la o anumită
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de legea lui Ohm. Conductanța specifică este invers proporțională cu rezistența specifică. Se exprimă prin S/m. Raportul 1/S este un parametru al fiecărui conductometru și poartă numele de capacitatea de rezistivitate a conductometrului, C. Friedrich Kohlrausch determină conductivitatea molară a soluțiilor de electroliți. Legea sa se referă la independența migrării ionilor. Conductivitatea molară la diluții infinite poate fi utilizată pentru determinarea unor ioni individuali conform legii de migrare independentă a ionilor. Când curentul trece prin soluția de electrolit, sarcina
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
prin S/m. Raportul 1/S este un parametru al fiecărui conductometru și poartă numele de capacitatea de rezistivitate a conductometrului, C. Friedrich Kohlrausch determină conductivitatea molară a soluțiilor de electroliți. Legea sa se referă la independența migrării ionilor. Conductivitatea molară la diluții infinite poate fi utilizată pentru determinarea unor ioni individuali conform legii de migrare independentă a ionilor. Când curentul trece prin soluția de electrolit, sarcina este mesagerul ambilor ioni: anioni și cationi. APARATURA În domeniul determinărilor de conductibilitate electrică
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
sau benzi. Absorbția radiațiilor luminoase în condițiile analizei spectrale cantitative are loc conform legii Lambert-Beer. La trecerea unei radiații luminoase Po printr-un mediu, acesta va absorbi o parte din radiație și va trece sub forma unei radiații P. Coeficientul molar de extincție este o mărime constantă, care depinde de lungimea de undă a luminii incidente, de natura substanței dizolvate, de temperatura soluției. Acest coeficient corespunde extincției soluției molare a substanței. Valoarea coeficientului molar de extincție caracterizează sensibilitatea determinării. Cu cât
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]