873 matches
-
a ființei divizate călătoria de inițiere: Ghilgameș răvășit de spaima morții îl caută pe Uta-napiștim, primul om căruia zeii i-au dăruit nemurirea, sperând să afle de la el răspunsurile lecuitoare; Eminescu își va "trimite" eroii să urce într-o walhală moldavă să caute interpreți și cititori ai astrelor (Povestea Magului...). Deznădăjduit, Ghilgameș se va întoarce spre cetatea sa, Uruk. La vederea zidurilor "cel care s-a împărtășit din toată înțelepciunea lumii, întrucât a văzut totul până la marginile pământului și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu reprezentată de (și prin) Leonid Boicu, decât „vremilor” lui Vodă Vasile Lupu, la care făcea trimitere cronicarul moldav. Reluând câteva idei, fapte sau întâmplări evocate - în cuprinsul unei tablete comemorative - în urmă cu un deceniu și beneficiind de suplimentul informațional oferit, cu pilduitoare generozitate, de mult stimata și admirabila-i familie (Rodica Boicu - soție și Silvia Sergent - soră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie le-a înfruntat cu demnitate, fie le-a ignorat cu discretă și amară eleganță, ori le-a depășit cu modestia și pudoarea înțeleptului încrezător până la sublimare în forța rațiunii. Născut la 1 mai 1931, în Dondoșanii Sorocăi, din ținutul moldav de peste Prut, Leonid Boicu a avut parte de o copilărie și adolescență dramatice, consumate sub semnul gravelor primejdii, transformate curând în chinuri și suferințe, generate de cunoscutul și odiosul pact Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, extinse automat asupra tuturor românilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
importanța pe care o acorda studiului lui metodic, prin maniera superioară în care știa să-l utilizeze și să-l valorifice cu profesionalism și inteligență”. Cu timpul, pe măsura încheierii succesive a investigațiilor documentare focalizate pe aspectele economico-sociale ale premodernității moldave, materializate într-un prim ciclu de studii analitice, care nu trebuie - și nu pot fi ! - ignorate, ci, dimpotrivă, evidențiate cu respect și admirație în cadrul efortului restitutiv al operei și reconstructiv al personalității sale științifice, Leonid Boicu și-a îndreptat privirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei, asociate adesea și paradoxal cu marile elanuri înnoitoare. Din această perspectivă, lucrarea sa Adevărul despre un destin politic. Gr. Al. Ghica (1849-1854), apărută la editura ieșeană Junimea, în 1973, constituie un sugestiv reper, iar spovedania epistolară a ultimului voievod moldav, făcută după încheierea mandatului său septenal, ministrului de Externe francez Al. Walewski, la 30 mai 1857, este demnă de orice antologie a neputinței politice românești. Dacă s-a ocupat cu stăruitoare consecvență - identificabilă pentru unele cazuri (mijlocul secolului XIX) ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
detectabil, al unei „teze”. Lăsând la o parte presa europeană prounionistă și zăbovind în câteva propozițiuni asupra celei antiunioniste, istoricul va remarca lesne că, spre deosebire de anii premergători Unirii, acum, în 1859, accentul nu cade asupra pretinsei opoziții „populare” (cu deosebire moldave) față de actul din 24 ianuarie, ci simulează iregularități în alegeri și, mai ales, încălcarea Convenției din 19 august 1858 de la Paris, „impertinența” a două Principate, aflate sub garanția europeană, în a sfida un statut elaborat și parafat de marile puteri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era dezorganizat, dar era în continuare legat de Imperiu. Teritoriile aparținând dacilor liberi aveau alt statut: zone din Câmpia munteană și din sudul Basarabiei erau controlate de sarmați, dar zonele de podiș erau sub stăpânirea dacilor liberi, ca și Câmpia moldavă. Noua forță politică ce domina nordul Dunării de Jos, după 275, era populația gotă. Ca urmare a unui proces de aculturație de proporții s-a constituit un vast complex cultural (de civilizație), Sântana de Mureș-Cerneahov. Aria de răspândire a noii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ar fi construit Cetatea Neamțului și fortificația de la Siret, dar cercetările arheologice au infirmat aceste susțineri. Coloniștii germani stabiliți în nordul Moldovei, la începutul secolului al XIV-lea, proveneau mai ales din Transilvania. Originea lor transilvană este probată de toponime moldave ca Sasca, Săsciori, Săsani, Săsești. Cei stabiliți în Moldova veneau din Rodna și Bistrița, unde sașii erau mai numeroși, dar o parte din coloniștii germani puteau să provină și din Rusia haliciană. Toponimele și hidronimele maghiare din partea de vest a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1989), valorifică și mitizează, prin vocabule de coloratură cronicărească, cultura și literatura națională, basmele și legendele populare. În cinstirea „zugravilor anonimi”, care au „înmoldovenit” veșniciile, precum și în păstrarea tradițiilor și a continuității spirituale, poetul, „virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă [...] cu iz de limbă sfântă” (Dumitru Micu), întrevede unica șansă de dăinuire a neamului. Dreptul la eroare (1993), Lacrima care vede (1994), Oul de piatră (1995), Fotograful de fulgere (1998), Cerul lăuntric (1998), Poezia, bucuroasă tristețe (1998) ș.a. includ versuri
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
diplomatic cu reprezentantul Kangxi, este implicat într-un misterios proces de magie. Relatării faptelor cu atestat istoric i se adaugă amintirea copilăriei „la Moldova”, iubirea pentru Maria (soția țarului Boris), apoi descrierea țării utopice, Alexia, în care locuitorii vorbesc „limba moldavă” și întrețin cultul mântuitorului lor, Alexandru. În plan alegoric, eroul parcurge un drum inițiatic, marcat de probe/încercări fundamentale. Acțiunile personajelor includ tâlcuri simbolice. Ambasadorul este, citit în dublu registru, roman de aventuri, frescă istorică în cheie onirică și o
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
lumii (1673), o poemă meditativă, rămasă în manuscris până în 1866, când a fost publicată de B.P. Hasdeu în revista „Satyrul”. Poema a circulat însă în copii-manuscrise. Conștiința finitudinii ființei reapare obsesiv la C., în versuri și în nararea istoriei umanității moldave de la începutul secolului în care a trăit. Având „simțul sublim al destinului” (G. Călinescu), el a fixat această idee, la nivelul culturii scrise, în varii forme. Semnificația umană universală conținută în titlul Viiața lumii se întregește prin alte două elemente
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
monografia Descriptio Moldaviae. Pentru forma lucrărilor în limba polonă (în proză și în versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost dăruită în 1677 unui nobil polon (Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața închinătoare, de originea romană a poporului și limbii române. Ascendența nobilă este, în concepția lui C., un scut
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
va construi mai târziu Alecu Russo poema Cântarea României. Elemente de mitologie clasică sunt îmbinate cu informații istorice luate din surse enumerate de autor. Conținutul nu e decât o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines et occasus Transsylvanorum a lui Laurentiu Toppeltin de
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
klor [Pușkin și folclorul moldovenesc], Chișinău, 1963; Gorki i moldavski fol’klor [Gorki și folclorul moldovenesc], Chișinău, 1966; Alexandru Donici (în colaborare cu Isac Grecul), Chișinău, 1966; Pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1970; Daleco severnoi stolițî. O tvorcestve Pușkina v Moldavii [Departe de capitala nordică. Despre creația lui Pușkin în Moldova], Irkuțk, 1979; În lumea cuvintelor, Chișinău, 1982; Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Paul Cornea, G. Bogaci, I. Grecul, „Alexandru Donici”, RITL, 1968, 2; G. Botezatu, Gheorghe
BOGACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285784_a_287113]
-
volume, se adresează celor mai tineri cititori. Versuri ritmate popular, motive și cadențe din imnografia ortodoxă sunt prelucrate conform imperativelor epocii. Cartea cea mai bună, Prispa cu statui (1969), cuprinde o poezie cu rezonanțe nostalgice, extrase din seva pământului nordic moldav. A tradus, de asemenea, cărți pentru copii din literatura rusă. SCRIERI: Din însemnările unei școlărițe, București, 1954; Fete în uniformă, București, 1956; Zi cu soare, București, 1957; Ina Mădălina, București, 1959; Hai, urcați-vă, zorele!, București, 1960; Un oaspe drag
BOICULESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
Pars prima, geographica și în Pars secunda, politica (istorică). Pars tertia conține considerații despre originea și particularitățile dialectale ale limbii române, o încercare de filologie comparată, între română și alte limbi romanice, și, în fine, date despre religia locuitorilor pământului moldav. Descrierea Moldovei este o pledoarie implicită pentru dreptul la libertate al patriei și al locuitorilor ei. În plus, principele-autor apără drepturile ereditare ale descendenților familiei Cantemir la tronul țării. Cartea este, în același timp, o modernă contribuție la ceea ce știința
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
e înlocuit cu bise- rica, iar menirea mitico- funerară a primului este preluată de aceasta. Biserica poate juca acest rol. Și ea este o Axis Mundi (o Scala Dei chiar) și, să nu uităm, ea este durată - ca în legendele moldave - pe locul și din lemnul unui paltin sacru (substi- tuire similară cu cea prezentată mai sus). Un fenomen identic semnalează Romulus Vulcănescu într-o comună din județul Mehedinți, unde pasărea- suflet nu mai este figurată sculptural în vârful stâlpului funerar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Iași, 2000; Umbra și îngerul, Timișoara, 2000; Fețele insomniei, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Iași, 2001; Atlet moldav, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un nume nou - Emilian Marcu, F, 1974, 4; Constanța Buzea, [Emilian Marcu], AFT, 1974, 5; Mihai Dinu Gheorghiu, Zece poeți tineri, CL, 1976, 6; Al. Piru, „Nunta în sâmbure”,LCF, 1976, 28; George
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
creștine și să dea un caracter general uman sfaturilor sale practice în domeniul «evlaviei» stereotipe.” Nu pot fi trecute cu vederea nici cărțile sale Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti (1904) și Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii (1906), care, în ciuda unor idei preconcepute, decurgând din identificarea nejustificată a cunoscutului cărturar bulgar, mitropolit al Kievului la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-o anume măsură valoarea documentară
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
în Răsăritul Europei a bogatului fond de creații în proză ale poporului român. SCRIERI: Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti, Sankt Petersburg, 1904; Slavianskie i russkie rukopisi rumâniskih bibliotek, Sankt Petersburg, 1905; Iz istorii slavianskoi pismennosti v Moldavii i Valahii, [Sankt Petersburg], 1906; Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii, [Sankt Petersburg], 1906. Traduceri: Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend, Moscova, 1902; ed. 2, Moscova, 1908. Repere bibliografice: Damian P. Bogdan, Texte slavo-române în lumina cercetărilor
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
poporului român. SCRIERI: Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti, Sankt Petersburg, 1904; Slavianskie i russkie rukopisi rumâniskih bibliotek, Sankt Petersburg, 1905; Iz istorii slavianskoi pismennosti v Moldavii i Valahii, [Sankt Petersburg], 1906; Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii, [Sankt Petersburg], 1906. Traduceri: Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend, Moscova, 1902; ed. 2, Moscova, 1908. Repere bibliografice: Damian P. Bogdan, Texte slavo-române în lumina cercetărilor rusești, București, 1957; Valeriu Ciobanu, A.I. Iațimirski și folclorul român, RITL
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
reporterului și a călătorului, vocația de povestitor care respectă codul narativ și cultivă virtutea simbolică a cuvintelor, prezente în Năvod pentru scrumbii albastre, se regăsesc și în publicistica din volumul Într-o cabină de transmisie (1972), în reportajele din Periplu moldav (1973), în narațiunile din Reîntoarcerea verii (1975) sau în impresiile de călătorie din Stampe europene (1976). La I., povestirea poartă pretutindeni pecetea unui spațiu geografic și spiritual, Moldova de dincolo de Siret. Personajele fac parte din familia interiorizaților cu reacții greu
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
pentru mișcările fine, adevărate „tropisme” ale unor suflete care au oroare de exhibarea trăirilor, nu la modul sadovenian, ci în chip impresionist, difuz. Procedeul secvențial este reluat și în interviurile din volumul Cu George Lesnea prin veac (1977). Cu Priveliști moldave (1980) prozatorul revine la reportaj, sub presiunea emotivă a iubirii statornice pentru ținutul natal. În romanul Ceasul oprit (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), autorul folosește experiența nuvelei și a reportajului atât în planul construcției, cât și în acela al
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
adevărata ei dimensiune atât din lucrări figurative tradiționale, cât și din lucrări moderniste, în care comentatorul crede că se află forța de expresie a pictoriței. SCRIERI: Năvod pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986; Fălticeni (în colaborare cu Ștefan S. Gorovei), București, 1987; Portrete în timp, Iași, 1990; De la Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]