497 matches
-
R.A.S.S.M. și sloganul comunist „Proletari din toate țările, uniți-vă!” în limbile moldovenească și ucrainiană. Capitolul al X-lea al noii constituții, intitulat „Gherbul, flagul, capitala”, stipula în articolul 111: "„Gherbul de stat al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești este gherbul de stat al R.S.S. Ucrainene, care este alcătuit din secere și ciocan de aur, înfățișate pe fondul roșu în razele soarelui, încadrate cu spice, cu scriitura «R.S.S.U.» și «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în limbile ucraineană
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
cu o cunună de schișe și popușoi. Partea de jos a cununii se încheie cu o ghirleandă din fructe și struguri de poamă. Cununa îi înfășată cu o bindă roșie cu inscripția: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în linghile moldovenească și rusă cu inițialele «R.S.S.M.». Deasupra gherbului este o ste cu șinși colțuri.”" Această descriere a fost puțin cizelată în 1943, la tipărirea constituției în volum. Constituția R.S.S. Moldovenești din 1978 descrie aceeași stemă în mod diferit: "„Stema de stat
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
R.S.S.M.». Deasupra gherbului este o ste cu șinși colțuri.”" Această descriere a fost puțin cizelată în 1943, la tipărirea constituției în volum. Constituția R.S.S. Moldovenești din 1978 descrie aceeași stemă în mod diferit: "„Stema de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești reprezintă imaginea unei seceri și a unui ciocan, luminate de razele soarelui și încadrate în spice și știuleți de păpușoi cu o ghirlandă de struguri și fructe, purtând pe o panglică roșie inscripțiile: în partea de jos «R.S.S.M.», pe partea
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
Modificările din 1981 au fost menționate și în „Regulamentul cu privire la stema de stat a republicii”, adoptat la 7 mai același an prin Ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M.: "„în imaginea în culori a Stemei de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
Savcenco, faptul că elementele componente ale stemei republicii semnifică următoarele: O altă interpretare a stemei R.S.S.M. indică următoarea simbolistică: În „Regulamentul cu privire la stema de stat a republicii” din 1981 se preciza faptul că "„stema de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești este un simbol al suveranității de stat a R.S.S. Moldovenești, al alianței de nezdruncinat a muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, al prieteniei și frăției oamenilor muncii de toate naționalitățile din republică, care construiesc comunismul.”"
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
O altă interpretare a stemei R.S.S.M. indică următoarea simbolistică: În „Regulamentul cu privire la stema de stat a republicii” din 1981 se preciza faptul că "„stema de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești este un simbol al suveranității de stat a R.S.S. Moldovenești, al alianței de nezdruncinat a muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, al prieteniei și frăției oamenilor muncii de toate naționalitățile din republică, care construiesc comunismul.”"
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
străduiau să-l ocolească pe cât era posibil”. În anul 1975, Civertko a fost destituit în urma unor plângeri depuse de ofițerii de securitate, care l-au acuzat de comportament brutal și despotism. I-a succedat în funcția de șef al securității moldovenești Arkadii Ragozin. După 10 ani la conducerea KGB-ului din RSS Moldovenească, fiind recunoscut ca un bun profesionist în contraspionaj, Civertko a fost trimis ca împuternicit al K.G.B.-ului în Republica Democrată Germană, deținând funcția de ofițer în unitățile de
Piotr Civertko () [Corola-website/Science/311149_a_312478]
-
-și văd viitorul în afara Rusiei. Armata rusă a adus-o aici cu 200 de ani în urmă Suvorov și niciodată, cu excepția anilor de după revoluție, ea de aici nu a ieșit."" Ceea ce spune că l-a dezgustat era dorința autorităților RSS Moldovenești de a-i expulza pe ruși. El susține că nu ar fi împotriva creării unei confederații dintre Republica Moldova și Transnistria, dar Chișinăul dorește să se unească cu România și dorește să se integreze în NATO, lucru cu care cei de la
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
adâncuri și se întâlnesc mai mult în marile tropicale (cca. 300 specii). Exemple de specii din grupul calmarilor pot servi "Loligo vulgaris", "Ommastrephes sagittatus", "Ommastrephes slosnei pacificus", "Chiroteuthis veranyi" etc. Unele specii sunt exploatate pentru carnea lor comestibila. "Enciclopedia sovietică moldoveneasca", Chișinău, 1972, vol. 3, p. 170
Calmar () [Corola-website/Science/311233_a_312562]
-
Grigore Isidorovici Eremei (în ) (n. 22 aprilie 1935, satul Tîrnova, Edineț, atunci în România, astăzi în Republica Moldova) este un politician sovietic moldovean, ultimul prim-secretar al Partidului Comunist al RSS Moldovenești (februarie - august 1991). s-a născut la data de 22 aprilie 1935, în satul Tîrnova(pe atunci în România, astăzi în raionul Edineț din Republica Moldova). Și-a început activitatea lucrativă în anul 1952, ca director al Bibliotecii școlii secundare rurale
Grigore Eremei () [Corola-website/Science/311968_a_313297]
-
secretar al acestuia (14 august 1940 - 11 februarie 1942). De asemenea, în intervalul 17 mai 1940 - 25 ianuarie 1949 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina. În august 1940, după anexarea Basarabiei de către URSS, conducerea RSS Moldovenești (secretarul Comitetului regional al PCUS, Piotr Borodin, președintele Sovietului Comisarilor Poporului, Tihon Konstantinov și Președintele Prezidiului Sovietului Suprem, Fedor Brovko) a propus ca frontiera de sud a RSS Moldovenești să fie demarcată cu includerea în componența Moldovei a plaselor Reni
Piotr Borodin () [Corola-website/Science/311994_a_313323]
-
din spice de grâu, știuleți de porumb, fructe, struguri și frunze de viță de vie. Spicele de grâu sunt legate între ele în partea de jos cu o panglică roșie având următoarele inscripții în cele trei limbi oficiale ale Republicii Moldovenești Nistrene: În partea de sus a stemei, între extremitățile convergente ale celor două spice, se află o stea pentagonală de culoare roșie. Imaginile secerii și ciocanului, soarele și razele sale au culoarea aurie, spicele de grâu sunt portocaliu închis, știuleții
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
Tribunalul Suprem și Curtea de Arbitraj a RMN, alte judecătorii ale RMN, procuraturile RMN, alte organe ale puterii de stat, Sovietele locale ale Deputaților Poporului și admnistrațiile de stat, precum și pe clădirile misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale Republicii Moldovenești Nistrene; b) în sălile, unde se desfășoară ședințele Sovietului Suprem al RMN, conferințele Sovietului Suprem, ale Guvernului RMN, în birourile de lucru ale președintelui RMN, în sălile unde se țin ședințele Sovietelor locale ale Deputaților Poporului, în birourile de lucru
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
judecătoriilor și procuraturilor Republicii Moldovenești Nistrene, ale altor organe ale puterii de stat, ale Sovietelor locale ale Deputaților Poporului, ale administrației de stat, ale birourilor notariale de stat; d) pe publicațiile oficiale ale Sovietului Suprem, ale Președinției și Guvernului Republicii Moldovenești Nistrene; e) pe publicațiile oficiale ale organelor executive ale puterii de stat, ale organelor de administrare locală ale Republicii Moldovenești Nistrene; f) pe mijloacele de transport ale organelor de apărare a legii ale Republicii Moldovenești Nistrene; g) pe indicatoarele de
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
administrației de stat, ale birourilor notariale de stat; d) pe publicațiile oficiale ale Sovietului Suprem, ale Președinției și Guvernului Republicii Moldovenești Nistrene; e) pe publicațiile oficiale ale organelor executive ale puterii de stat, ale organelor de administrare locală ale Republicii Moldovenești Nistrene; f) pe mijloacele de transport ale organelor de apărare a legii ale Republicii Moldovenești Nistrene; g) pe indicatoarele de intrare pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene, aflate la punctele de trecere a frontierei; h) pe însemnele monetare ale Republicii Moldovenești
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
ale Președinției și Guvernului Republicii Moldovenești Nistrene; e) pe publicațiile oficiale ale organelor executive ale puterii de stat, ale organelor de administrare locală ale Republicii Moldovenești Nistrene; f) pe mijloacele de transport ale organelor de apărare a legii ale Republicii Moldovenești Nistrene; g) pe indicatoarele de intrare pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene, aflate la punctele de trecere a frontierei; h) pe însemnele monetare ale Republicii Moldovenești Nistrene; i) pe biletele agențiilor Loteriei de Stat a Republicii Moldovenești Nistrene. Prin legislația Republicii
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
Moldovenești Nistrene; f) pe mijloacele de transport ale organelor de apărare a legii ale Republicii Moldovenești Nistrene; g) pe indicatoarele de intrare pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene, aflate la punctele de trecere a frontierei; h) pe însemnele monetare ale Republicii Moldovenești Nistrene; i) pe biletele agențiilor Loteriei de Stat a Republicii Moldovenești Nistrene. Prin legislația Republicii Moldovenești Nistrene, stema poate fi plasată și în alte cazuri în care se specifică acest lucru. Reproducerea stemei Republicii Moldovenești Nistrene, de orice mărime, trebuie
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
mărime, trebuie să corespundă întotdeauna cu exactitate cu imaginea sa color. Imaginea alb-negru a stemei este permisă. În imaginile de dimensiuni mici se permite folosirea abrevierilor "ПМР", "ПМР" și "РМН", în locul denumirii oficiale ale statului în limbile ucraineană, rusă și moldovenească cu litere chirilice.
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
(n. 15 noiembrie 1958, Chișinău, RSS Moldovenească - d. 30 octombrie 1992, București, România) a fost o cântăreață din Republica Moldova. A fost căsătorită cu Ion Aldea-Teodorovici, cu care a format un duet, începând din 1981. Doina Marin s-a născut pe 15 noiembrie 1958, în orașul Chișinău, în
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina participă la dublarea filmelor în română la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular. De la vârsta de 14 ani ani activează în ansamblul "Moldoveneasca" cu care întreprinde turnee în toate republicile unionale, dar și în Mongolia, Algeria, Germania, Cipru, la festivalul tineretului din Cuba. În 1975 a absolvit școala nr.1 româno-franceză din Chișinău și tot în acest an, împreună cu Iuri Nikolaev, a fost
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
română, rebotezată „moldovenească”, (româna scrisă cu alfaberul chirilic) ca fiind limba „poporului” locuitor al RSS Moldovenești, luptând din toate puterile pentru distrugerea ideii de identitate dintre români și moldoveni. Apărătorii alfabetului chirilic afirmau că din punct de vedere istoric româna/moldoveneasca a fost scrisă cu chirilice, deși alfabetul chirilic moldovenesc diferea de alfabetul chirilic român. În școli, limba română a fost înlocuită în totalitate cu cea rusă, iar liturghiile se putea desfășura numai în limba rusă. În toate țările blocul răsăritean
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
55 de țări, si tradusă în 49 de limbi: albaneză, arabă, armeana, azera, bulgară, catalana, chineză, coreeană, croată, daneză, slovaca, slovenă, spaniolă, Esperanto, estoniana, finlandeză , franceza, Galiciana, georgiana, greacă, Guarani, ebraică, maghiară, idiș, engleză, islandeza, italiană, japoneză, letona, lituaniana, macedoneană, moldoveneasca, mongola, norvegiană, persana, poloneză, română, rusă (dar și trei în braille), sârbă, suedeză, thailandeza, cehă, turcă, turkmena, ucraineană și vietnameza.
Jorge Amado () [Corola-website/Science/309899_a_311228]
-
, , (n. 19 februarie/4 martie 1907, satul Sărăței, raionul Rîbnița - d. 26 iunie 1982, Chișinău) a fost un specialist în domeniul pomiculturii și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești (1946-1958). s-a născut la data de 19 februarie/4 martie 1907 în satul Sărăței (astăzi în raionul Rîbnița), în familia unui țăran. Începând din anul 1920 a lucrat în colhoz, ca grădinar la Ferma de stat din satul natal
Gherasim Rudi () [Corola-website/Science/309963_a_311292]
-
Comunist al Uniunii Sovietice. Din martie 1939 a fost lector docent și director al Școlii tehnice de agronomie din cadrul Fermei agricole din Tiraspol. În anii 1939-1940 a fost vicepreședinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească, iar după înființarea RSS Moldovenești în august 1940, Rudi a devenit prim-vicepreședinte al aceluiași consiliu. Între anii 1941-1958 a îndeplinit funcția de deputat în Sovietul Suprem al URSS. Începând din iulie 1941 a fost membru al grupului operativ al Partidului Comunist din RSSM pe
Gherasim Rudi () [Corola-website/Science/309963_a_311292]
-
Sud. În aprilie 1943 a fost numit comisar de legătură al PC din RSS Moldovenească cu brigăzile de partizani. După reocuparea Basarabiei de către URSS, Gherasim Rudi este numit în funcția de comisar al poporului însărcinat cu afacerile externe ale RSS Moldovenești (1944-1946). În perioada 5 ianuarie 1946 - 23 ianuarie 1958 a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești, fiind simultan și ministru al afacerilor externe. La data de 17 martie 1949, liderii comuniști de la Chișinau (Nicolai Covali
Gherasim Rudi () [Corola-website/Science/309963_a_311292]