9,012 matches
-
aceeași origine etnică - suntem români” al lui Pintilei Bilețchi din s. Boian, publicat în „ZORILE BUCOVINEI. Mă refer la argumentarea istorică și științifică a originii noastre românești. Or, trebuie neapărat să ne cunoaștem rădăcinile. Toate porcăriile cu așa-zisa „limbă moldovenească” apar din necunoașterea istoriei. Am neînțelegeri în privința aceasta cu fratele Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă trădarea străbunilor e cel mai mare păcat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
De altminteri, aceluiași efort integrator i se subsumează și almanahul ,,Țara Fagilor” realizat de prozatorul, folcloristul și traducătorul Dumitru Covalciuc, și volumul de ,,Folclor stăneștean - în memoria lui Vasile Posteucă”, ediție alcătuită de Ion Crețu, de Ion Filipciuc, din Câmpulung Moldovenesc, și de Ion Posteucă, și Dumitru Covalciuc, și Ion Crețu cu partea lor de viață trăită în redacția ,,Zorilor Bucovinei”. Nu doar cu perioadă zoristă, ci legați în continuare de ziar sunt și poeții Simion Gociu și Ilie Tudor Zegrea
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Sovieticii, ocupând Basarabia, i-au tăiat capul și picioarele, adică nordul și sudul i-au dăruit Ucrainei, iar trupul, rămas în Republica Autonomă Moldovenească, a format Republica Unională Moldovenească, cu capitala Chișinău. În anii 1940-1941 prima persoană, arestată de sovietici a fost primarul satului,Teodor Porfir Postolachi, născut în 1899, român de naționalitate, cu studii primare, care la 29 martie 1941 a fost judecat
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Sovieticii, ocupând Basarabia, i-au tăiat capul și picioarele, adică nordul și sudul i-au dăruit Ucrainei, iar trupul, rămas în Republica Autonomă Moldovenească, a format Republica Unională Moldovenească, cu capitala Chișinău. În anii 1940-1941 prima persoană, arestată de sovietici a fost primarul satului,Teodor Porfir Postolachi, născut în 1899, român de naționalitate, cu studii primare, care la 29 martie 1941 a fost judecat la 8 ani de detenție
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
a legiferat Ziua Limbii Române la această dată, pentru a se sincroniza cu frații noștri români de peste Prut. Bine și mai târziu, decât niciodată! Sunt de admirat românii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Române (și nu limba moldovenească, așa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
la români” și „Înmormântarea la români”, precum și a unei alte trilogii monografice, intitulată „Sărbătorile la români”. Alăturat acestuia, îl adaug și pe mult mai aproape de zilele noastre, preot dr. Nicolae Cojocaru, de la parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Câmpulung Moldovenesc, autor al trilogiei „Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români“, compusă din trei volume. Tot foarte aproape de zilele noastre, amintesc și pe Catia Maxim - „Trilogia aromânilor,” cu volumele ”Îngerii din Moscopole”, ”Îngerii din Moscopole. Exilul”, și ”Îngerii din Moscopole. Istorii îngemănate
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
care se putea împotmoli și un șoarece. Conform cronicarului turc Kemal Pasă- Zade, Ștefan a oprit înaintarea turcă trăgând în aceștia cu tunuri, bombarde și săgeți. Prinși în valea înconjurată de păduri, otomanii nu se pot replia să înconjoare pozițiile moldovenești din cauza copacilor și a terenului mlăștinos. Lupta se transformă într-un conflict de uzură, din care moldovenii ies avantajați datorită pozițiilor mai bune deținute de voievod. Același Kemal-Zade ne spune că în fața neputinței străpungerii liniilor moldovensti, Mihaloglu Ali-Bei, o curajoasă
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
cea oficială și diplomatică. Organizația administrativă a Imperiului până la 1867 cât și după, a stat sub perpetue schimbări, în funcție de situația internațională și de raportul de forțe ruso-turco-austriece și chiar prusace, fără a uita rolul jucat de Anglia și Franța. Școlile moldovenești, găsite la ocuparea Bucovinei, n-au fost lăsate să se dezvolte, ci au fost stînjenite în activitatea lor și silite să dispară. Asupra școlilor românești a fost întinsă acea „Allgemeine Schlordnung” din 1774 a Mariei Theresia, impărăteasa Austriei care nu
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
slujba instituției care combate "acest grohăit", după expresia lui Thomas Mann, altele de acest gen, concluzia fiind că Volovici ar fi o persoană care nu se grăbește să combată ticăloșia, altfel spus manifestă o anume înțelegere, poate chiar o blîndețe moldovenească pentru asemenea ideologie. Nimic mai fals decît această interpretare superficială, deloc nevinovată în spiritul ei, dacă ne gîndim bine. Antisemitismul de orice soi și de orice intensitate îi provoacă un dezgust fără margini, după cum o dovedesc zeci de fraze ale
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
despre cei care se bucură că de la 1 august departamentul românesc al Europei Libere va fi desființat. Era, de fapt, un pretext pentru părerea mea de rău că nu voi mai putea auzi acest post de radio decît în "limba moldovenească", potrivit oficialităților de la Chișinău. Sînt de acord că față de misiunea sa inițială, de a se adresa europenilor din spatele Cortinei de Fier, acest post de radio și-a încheiat misiunea. Dar o parte dintre reacțiile pe care le-am citit pe
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
alias, Nichipercea, alias Sărsăilă, alias Scaraoțchi este bagatelizat. Avem de a face cu o prea accentuată tendință de edulcorare a răului, ba chiar de simpatie poznașă față de pitorescul acestuia. Or, când tatăl minciunii devine Cătănuță, Nefurtache ori Michimaos (recenta denumire moldovenească a Necuratului), te întrebi dacă nu cumva omul suferă de o duioasă inconștiență. Oare acel Mamona încă ne atât de negru precum pare, nu-i oare o expresie curentă a acestei tendințe primejdioase, constând în îmblânzirea imaginii răului, ba chiar
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
E implicată, apoi, și prudența "corectitudinii politice": sesizarea unei diferențe, dacă vine din partea cuiva din România, riscă să fie interpretată sau ca reproș (de "stricare a limbii"!), sau ca nocivă furnizare de argumente pentru teza politică a existenței unei limbi moldovenești. Or, e sigur că - indiferent cît de mare ar fi voința de păstrare a normei unice în limba standard scrisă, și indiferent cît de mari ar fi asemănările de grai popular din zonele vecine - o serie de diferențe există, legate
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
posturilor de radio și televiziune din Republica Moldova articolul genitival e folosit adesea în forma invariabilă a ("mai multe măști a moșului", "membri a echipelor de salvare"); se știe bine că această trăsătură e una regională, caracterizînd în ansamblul său graiul moldovenesc. Abateri similare de la normă sînt foarte puține în monitorizarea bucureșteană; dar - în măsura în care cercetarea s-ar extinde asupra posturilor regionale -, e previzibil că la Iași s-ar găsi mai multe. La fel de previzibilă, dar din alte motive, e, în monitorizarea CCA, constatarea
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
fost interpretată de Ion Filionescu, sub bagheta lui George Enescu, la 23 aprilie 1945. În acel concert s-au interpretat următoarele piese: Poemul amurgului de Gh. Dumitrescu, Povești din Grui de Marțian Negrea, Suita nr. 3 de Ion Dumitrescu, Priveliști moldovenești și Grâu sub soare de Mihail Jora<footnote Ibidem, p. 653. footnote>. Sub bagheta lui Theodor Rogalski, lucrarea a fost prezentată în concertul Filarmonicii bucureștene din 14 Octombrie 1948, alături de Concertul Brandenburgic nr. 2 de J. S. Bach și Simfonia
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
de Enescu și Menuhin, cu declarațiile lor atât de similare. Căci Pekka Jalkanen a vizitat România rurală în anul 1972, îndrăgostindu-se inconturnabil de această Românie profundă. În 1992 a revenit și a cules din nou folclor în zona Câmpului Moldovenesc, apoi s-a documentat mult în domeniul muzicilor tradiționale de pe teritoriul României, ca și al muzicologiilor locale. A ascultat Enescu, în special opera Oedipe. În opera sa Innana (o lucrare masivă, de grand opera, la care lucrează de zor încă
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
mai să nu-mi rupă rochia de pe mine. Locuiam la compozitorul bine cunoscut Alexandru Zirra, cu care eram dinainte în legături de mare prietenie, asemenea cu frumoasa sa soție. În casă la dânșii domnea acea atmosferă caldă și primitoare curat moldovenească și eram înconjurată cu atâta dragoste și atenție, încât totdeauna mă simțeam fericită la dânșii. De altfel, cântai la Iași depatru ori după olaltă, și cu orchestra orașului, odată dirigent Mircea Bârsan, iar altă dată Theodor Rogalski de la București. Întotdeauna
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
surâs al său te câștiga numaidecât, nu numai cu magistralele sale interpretări pianistice, care mai ales în Sonata F moll de Brahms atingeau sublimul. O mare revelație pentru publicul românesc, a fost opera de mare anvergură și de perfect stil moldovenesc, Alexandru Lăpușneanu de Alex. Zirra. Cred că am mai amintit în trecut despre acest compozitor moldovean ca unul dintre prea puțini ai noștri, care a scris muzică pur românească. Totodată era profesor de armonie și compoziție la Conservatorul din Iași
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
caracterizează pe această cântăreață a noastră, care va face de sigur o strălucită carieră mondială. Regia lui Const. Pavel (Tini, cum îi spuneau prietenii și admiratorii) era desăvârșită în toate amănuntele. Muzica acestei opere te înduioșa de la primele accente curat moldovenești, cu care începe și uvertura. A fost un răsunător succes pentru opera românească. Afară de Alex. Lăpușneanu, fecundul compozitor român a mai scos la iveală: Capra cu trei iezi, o delicioasă operă pentru tineret, care a fost primită cu cel mai
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
publicul spectator, organizatorii, dar și juriul care i-a răsplătit cu înaltă distincție Certificat of Excellence și calificativul Excellent ”for The Comic Opera for Childern România”! Aceste distincții au fost acordate pentru cele două superbe “Bătută momente artistice (etno) întitulate Moldoveneasca” și “Cu gândul la plaiurile natale”. La noul succes al spectacolului de muzică și dansuri românești, alături de baletul Operei Comice pentru Copii București au contribuit soliștii Roberta Enișor, Oana Șerban, Lucia Racoveanu, Bogdan Șerban și Jennyfer Dumitrașcu. Acesta este cel
Premiul internațional la Praga by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84230_a_85555]
-
Paladi, Nicolae Botgros, Adrian Naidin și prieteni ce își aduc aportul la crearea unor condiții mai bune pentru comunitatea română. Intrarea a fost gratuită datorată sponsorilor și mai trebuie specificat că este pentru prima dată când 15 asociații românești și moldovenești din Italia își dau mâna la co- organizarea unui eveniment, iar jurnalul Piuculture și-a lansat suplimentul în limba română, dedicat unei mai bune informări a celei mai numeroase minorități străine din Italia. Au fost ștanduri cu CD-uri, reviste
Romit TV by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84252_a_85577]
-
ori Rep. Moldova la Eurovision (locul 6 în 2005 cu celebra „Bunica bate doba”), a cântat în peste 20 de țări alături de nume faimoase și a probat încă o dată clasă internațională certă, cu „Trece vremea omului”, „450 de oi”, „Hardcore moldovenesc” și alte hit-uri binecunoscute. Keo, cu formația sa, ca de obicei, a oferit proiectul recent în care îl are alături pe Skizzo Skillz („Bini di tăt”). Nu întâmplător am afirmat că la Focșani este de departe cel mai consistent
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
este tratată în stil modern și are caracter rapsodic. Conținutul se bazează pe succesiunea câtorva episoade exultante ce se dezvoltă pe un fond tragic. Artistul însuși explică lucrarea astfel: „Topite într-o concepție unitară, temele acestei lucrări simfonice (o horă moldovenească preluată din repertoriul fanfarei din satul Zece Prăjini, două colinde transilvane, un joc muntenesc și unul dobrogean) se transfigurează, devenind purtătoarele unui spirit hotărât, plin de viață și forță.” Vibrantă, debordantă de veselie populară, muzica abundă în contraste care șochează
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
rezultatele de anul trecut. În anul 2012, an în care rata de promovare a Bacalaureatului din sistemul civil a fost de 43%, dintre cei 272 de elevi de clasa a 12-a de la Colegiul Militar Liceal "Ștefan cel Mare" Câmpulung Moldovenesc, Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iulia și Colegiul Militar Liceal "Dimitrie Cantemir" din Breaza, doar patru au fost respinși.
Bacalaureat 2013: Ce colegii au obținut rata de promovare de 100% by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77934_a_79259]