836 matches
-
și teribil... - Ca stafia din Balta Icoanei? - A! Stafia! Am să mă duc acolo mâine, iar mâine seară am să-ți spun povestea ei. - Ba, să-ți vezi de treabă! Acela este un lucru necurat de la care a venit și molima asta. Iar dacă ți s-ar întâmpla ceva, eu aș muri de durere. Cuvintele ei îl mișcaseră, deși ea nu i le spusese lui, și-l făcuseră să-și aducă aminte că nu poate abuza de corpul lui Alecu. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și-a poruncit să pună caii la trăsurica de oraș, care era mai mult o brișcă nostimă, cumpărată la mâna a doua de la boierul Filipescu. În mod normal, Gligore n-ar fi coborât nici mort în oraș, pe timp de molimă, dar cu Zogru în el era destul de liniștit și, pentru că slugile se uitau alarmate, a aruncat peste umăr un ordin de la cancelarie. Orașul părea într-adevăr părăsit. Pe ici-pe colo se înălța fumul de bălegar și se mai auzea strigătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
venise vremea lui Iacob. Mamele mele, de asemenea, începeau să-și numere zilele cu înțelepciunea femeilor. Și au urmat mulți ani buni. Ploile au căzut la timp, iar apa din fântână era dulce și abundentă. Împrejurimile au fost cruțate de molime și între triburi a fost pace. Turmele au prosperat atât de mult încât Iacob nu s-a mai descurcat singur și l-a angajat pe Șibutu, al treilea fiu al unui cioban din sat, pentru șapte ani. Apoi l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dorisem, sau mai fusese cineva Îndărătul nostru și ne poruncise, pe nesimțite, ce să facem? Și dacă acel cineva era chiar lucrul pe care Îl denumeau sunetele, impregnându-le și făcându-le să fie cuvânt, de parcă ar fi fost o molimă ce Îmbolnăvea gura, forțând-o să spună doar așa cum dorea el, lucrul... Oh, nu, nu, nu - nu asta mă interesează, mi-am spus atunci. Nici vorbăria celor strânși la sfat nu mă interesa. Indiferent ce vor hotărî Minos și ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
În liniște de culcușul ei. Bun, sau rău, ăsta e trocul pe care l-a făcut Krog. Nu Krog Îl făcuse, ci Moru În numele lui Krog. Dacă Krog n-ar fi știut cuvinte de la bun Început, ar fi scăpat de molima gândurilor lui Moru, căci nu l-ar fi priceput. Degeaba și-ar fi bătut Moru mintea, că bietul Krog ar fi rămas acasă, iar acum ar fi stat la căldură, În peștera iernii. Mut și puternic cum era, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din ceea ce ridicase Dilc. Era cam același lucru cu scrijelitura mea ce dorea să fie Dilc, fără să semene Însă cu el. Am simțit cum mă apucă o amețeleală ciudată. În scrijeliturile astea aștepta un secret. Secretul pândea ca o molimă nevăzută. Gata să se strecoare, pe nesimțite, printre noi. - Eu sunt Logon, Îmi spuse omul și zâmbi pentru prima oară, sfios ca un copil. Răsuflă, ușurat, iar ochii prinseră a-i juca, sclipitori, de parcă tocmai ar fi primit ceva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Însuși era modelată după același tipar. Și ce altceva era Hindenburg decât basul, iar Lundendorff tenorul grăsan al acestei opere wagneriene de mâna a treia?” Exista totuși pericolul ca Germania să devieze spre bolșevism. Cu foametea care o pustia și molimele În creștere, rata mortalității constituia un prejudiciu pentru Aliați, declarase Lloyd George În fața Conferinței. Clemenceau a răspuns: „Ă deci e musai nevoie mare să facem concesii”. „Musai nevoie mare”, o expresie care acum dispăruse din limbaj, i‑am explicat lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Kabul, Bagdad, Bukara... până a ajuns În india. Vorbea șaptesprezece limbi, și pe drum a apucat să-și perfecționeze câteva dintre ele... În special araba și persana. N-a apucat să le studieze pe toate În măsura În care ar fi vrut din cauza molimelor care Îl obligau să facă ocoluri neprevăzute, Îngreu- nându-i călĂtoria... — Dar de ce ? — Cum de ce ? s-a Încruntat bibliotecarul. Era un călĂtor. Ei, avea el un scop, e adevărat... Dar eu cred că Îi ardea jarul În vine, asta e... și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
rămâne Încrustat pe veci În memoria unor oameni pentru care mâncarea e atât de greu de procurat. Atâta risipă de hrană nu poate fi uitată cu una, cu două. o altă explicație este că așezarea a fost bântuită de o molimă și toți locuitorii au fost găsiți morți. Probabil era pe vremea când Hudson și gașca lui erau prin zonă, Încercând să facă rost de niscaiva bani și glorie căutând un nou drum al mătĂsii, din Europa spre indii, pe la Polul Nord
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Kabul, Bagdad, Bukara... până a ajuns în india. Vorbea șaptesprezece limbi, și pe drum a apucat să-și perfecționeze câteva dintre ele... În special araba și persana. N-a apucat să le studieze pe toate în măsura în care ar fi vrut din cauza molimelor care îl obligau să facă ocoluri neprevăzute, îngreunându-i călătoria... — Dar de ce ? — Cum de ce ? s-a încruntat bibliotecarul. Era un călător. Ei, avea el un scop, e adevărat... Dar eu cred că îi ardea jarul în vine, asta e... și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
rămâne încrustat pe veci în memoria unor oameni pentru care mâncarea e atât de greu de procurat. Atâta risipă de hrană nu poate fi uitată cu una, cu două. o altă explicație este că așezarea a fost bântuită de o molimă și toți locuitorii au fost găsiți morți. Probabil era pe vremea când Hudson și gașca lui erau prin zonă, încercând să facă rost de niscaiva bani și glorie căutând un nou drum al mătăsii, din Europa spre indii, pe la Polul Nord
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
niște călduri, Încât, pământul și plantele și oamenii și păsările și animalele mureau, se topeau, pur și simplu, cu grămada, țara homosexualilor și a lesbienelor a cunoscut și o altă răsunătoare tragedie. S-a trântit, În ea, un drac de molimă, așa, Încât, și masculii și femelele decedau cu grămada. Se Îngropau unul pe altul și una pe alta. Fuseseră invitați oameni de prin alte părți, dar, toți, primiseră invitația, ca pe ceva deosebit de scârbos și de neacceptat! Și, Într-o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
o anume vigilență; aduceau un plus de vigoare unui organism social tot mai solicitat. Altfel, firește, stătuseră lucrurile În urmă cu mai bine de un veac, aproape două; atunci, țara fusese nepregătită să se trateze de ciuma Kierkegaard, crezuse că molima va trece, ignorînd-o, iar rezultatele s-au văzut mai tîrziu. Nici Hamlet, mai Înainte, nu fusese luat Îndeajuns În seamă; prințul, prin grija unui englez, răscolise multe În Danemarca, totdeauna Anglia urzise ceva contra vecinilor. Din poveștile lui Andersen se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În privința asta nu s-au schimbat prea multe, de la Roma Încoace. Burta plină și fotbal, acum! Muzici, dans! Călăreală! Stricăciune! Poponari și lesbiene! Așa i-a lăsat Dumnezeu, zic ei! Bine, pe unii! Dar alții au devenit! Orașele sînt pline! Molimă! Biserica doar se face că protestează, fățarnică și atinsă, la rîndul ei, de aceleași mizerii! Ascunsă după Isus! Care o va judeca!...»“ Călătorul era nebun! Ori Berg! Ultima parte a discursului parcă o ținuse Antonia! Berg se Înroșise, privea fix
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
era un scărpiniș general, În cupluri, treimi, În grupuri, tot mai des; probabil Antonia auzea, ca un zgomot de fond, un geamăt neîntrerupt, general. Dar poate acesta era mersul lumii, pentru ca astfel omul să poată Îndura mai lesne războaie, crime, molime, minciună, foame, mizerie, aproape că nu mai era de trăit. Un orgasm ștergea din minte - cîteva clipe - tot; o scurtă spălare a creierului. Dar pe Antonia nu o interesa creierul omenirii, milioane de tone, dacă ar fi fost adunat la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dovedeau mai mult stricăciune decît dragoste, aproape nimic din iubirile de altădată, din care chiar se murea, deseori; cine Își mai lua zilele din dragoste ca pe vremea lui Werther? - sărmanul, Își pierduse mințile, și ca el atîția, fusese o molimă În vremea aia, și Anna Karenina, mai tîrziu, În fine, tot mai rar așa ceva În Sodoma, cum ajunsese să numească Antonia planeta; Înnebunise de tot bătrîna, draga; Thomas, gîndindu-se la ea, s-a Înduioșat brusc: Ești o sfîntă! - parcă era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aș pune la teasc plânsurile, ca din drojdia lor să-mi otrăvesc credințele, sub un cer fugar! Nimic nu exprimă mai chinuitor decepțiile unui suflet religios ca dorul de otrăvuri. Ce flori veninoase, ce adormitoare crude să ne vindece de molima înfiorătoarei lumini? Și ce vifor de căință să ne descarce sufletul la margini de fire? Timpul e un anotimp al veșniciei; o primăvară funebră a eternității. Desprinderea ființelor din haosul inițial a creat fenomenul individuației, adevărată străduință a vieții spre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
importanța lor pentru psihologia și supraviețuirea civilizației. Or, tratatele de istorie atribuie tot ceea ce survine datorită cauzelor personale, unor excepționale acte de bravură și calităților oamenilor: triumful revoluțiilor, progresul științei, recordurile inegale ale producției, dar și căderea ploilor și vindecarea molimelor, eroismul soldaților și inspirația artelor. Fenomenele sociale și tendințele istorice sînt explicate prin legile subiective ale geniului cum s-a întîmplat în cazul lui Stalin, al lui Mao denunțîndu-se totodată sărăcia cuvintelor și indigența superlativelor, incapabile să îi exprime imensitatea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trece, oamenii avînd tot mai puțin timp de pierdut cu treburile publice, tot mai puține posibilități de-a rezista presiunii colective. Rațiunea fiecăruia cedează în fața pasiunilor tuturor. Ea se dovedește neputincioasă în încercarea ei de a le domina, căci o molimă nu poate fi oprită printr-o simplă vrere. Insist, cu riscul de-a mă repeta. Politica clasică se întemeiază pe rațiune și pe interese. Ea se condamnă singură la neputință pentru că tratează masele din exterior, ca pe o sumă de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Evul Mediu, o dată cu cruciadele, iar în Renaștere, în orașe. În sfîrșit, le-am văzut la lucru în toate revoluțiile, mai ales în Revoluția franceză care a marcat a doua lor naștere. Din acest moment, ele s-au răspîndit ca o molimă prin contagiune și imitație, zguduind state și răsturnînd societăți. Cîtă vreme au ocupat un loc periferic, guvernanții nu le-au băgat în seamă. Moraliștii și istoricii se distrau pe seama lor. Teoreticienii le aminteau în treacăt. Nu erau decît figuranți într-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fra' Tommaso, în ținutul Gerace bântuie ciuma și face victime? Au fost niște zile îngrozitoare. Câmpiile au fost lăsate de izbeliște ca lumea să se ferească de călători; toți ce nu erau din partea locului, erau considerați a fi răspânditori de molimă și exista teama că acești străini s-ar fi strecurat chiar noaptea pentru a infecta lumea. Așa că, Fulvio Vua, primarul din Stilo, a organizat paza în mai multe schimburi în jurul satului pentru a evita surprize din afară. Zilele-acelea au fost
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
e semnul vreunei pedepse pe cale să sosească; dacă murea vreo găină, chiar și fiindcă s-ar fi înecat cu vreun vierme prea mare, strigătele se răspândeau în tot satul, sigur că murise de ciumă. Ne trezeam noaptea dând vina pe molimă, dar nimeni dintre noi nu știam cum se manifestă. Preotul, don Terentio, instituise anumite semnale la trasul clopotelor: trei totul era ca înainte, patru pentru a da de știre că s-ar bănui ceva, cinci în caz de primejdie. Săptămâni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Prefer să mă plimb dintr-o cameră-ntr-alta sau cel mult să mă ițesc la balcon și să mă uit la lumea ce se spetește. Vorbise cu un soi de năduf, îngrijorată, ca și cum povestirea călugărului ar fi fost o molimă ducă-se pe pustii, de care să te ferești cu orice preț. În aer plutea un soi de descumpănire, drept care Tommaso profită spre a-și spori credibilitatea și simpatia. Ținea seama mereu de reacțiile celor ce-l ascultau și era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
până ce mai e timp și recunoaște-ți aceste păcate pentru a-ți primeni sufletul. Sufletul meu e curat ca lacrima și nu mă numesc Gioacchino. Am ales nu din întâmplare numele de Tommaso. Văd cum răsare pe frunțile voastre floarea molimei, prin urmare nu aparțineți lui Dumnezeu, ci cetății Satanei. Îl cunoști pe Antonio Mesuraca? Îl cunosc. L-am crescut ca pe un prieten în casa tatălui meu, dar pe urmă a devenit un grec și s-a cățărat pe zidurile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și savoarea unui joc intelectual. Sunt foarte greu de găsit puncte comune în dimensiunea fantasticului la Poe și Caragiale. De altfel, doar una dintre cele două povestiri traduse, aparține acestui teritoriu: Masca (The Masque of the Read Dead), în care molima personificată pătrunde în adăpostul prințului Prospero și transformă balul mascat în hecatombă, precum și Balerca de Amontillado operă care creează terifiantul în afara fantasticului. Răzbunarea lui Montresor, care își zidește de viu dușmanul, este o exacerbare a cruzimii, intensificată de narațiunea la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]