1,112 matches
-
ca și mine că, într-un stat uriaș ca acesta, nu se poate schimba regimul republican cu unul monarhic fără vărsare de sânge! A trecut în mod vizibil la atac, observă principele. Din prudență, refuză să accepte provocarea, deși termenul monarhic l-a deranjat. E urât din partea ei să-l acuze că se comportă ca un rege. Tocmai pe el, care își dorește din tot sufletul ca republica, deși transformată, să trăiască mai departe atât cât este cu pu tință! Nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
șoptește lui Velleius la ureche: — Căciula pe care Marele Flamin al lui Jupiter o poartă este croită din blana unui animal sacrificat, nu mort din cauze naturale. Acesta dă din cap absent. Altceva l-a frapat. Nimic din simbo listica monarhică a Orientului, care-l plasează pe rege deasupra supușilor, nu se regăsește în frizele comemorative din interiorul incintei. Mai degrabă sculptorii au încercat să reliefeze o concep ție aproape umană a imperiului, nicidecum una maiestuoasă. Augustus, în continuare figura centrală
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în ședința Camerei, Bucuresci, 1878. Maiorescu, Titu, Însemnări zilnice, vol. I-II, Editura Librăriei Socec & Co., București, 1937. Maiorescu, Titu, Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, București, 1994. Mamina, Ion, Regalitatea în România. 1866-1947. Instituția monarhică, familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumente de for public, cronologie, Editura Compania, București, 2004. Mehmed, Ali, Mustafa, Istoria turcilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Mehmet, Ali, Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, București, 1998. Miletici
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
II. Scrieri istorice, p. 584. 1548 Andreea Atanasiu, "Dobrogea sub administrație otomană. Constanța și Tulcea studiu de caz", în volumul Dobrogea 1878 2008. Orizonturi deschise de mandatul european, p. 136. 1549 Ibidem. 1550 Ion Mamina, Regalitatea în România. 1866-1947. Instituția monarhică, familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumente de for public, cronologie, Editura Compania, București, 2004, p. 117. 1551 Corneliu M. Andonie, "Proclamarea regatului român și încoronarea lui Carol I. 14/26 martie 10/22 mai 1881", în Buletinul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comandant suprem al armatei. "Revolta din aprilie" (Abri'ada) a eșuat prin intervenția marilor puteri iar Infantele Don Miguel se îmbarcă, la 13 mai, pentru o lunga călătorie în străinătate. Odată cu plecarea lui Don Miguel - șeful necontestat al antirevoluției tradiționale monarhice și catolice - mișcarea de rezistență împotriva "înnoirilor" pălește. Este însă mai greu de înțeles gestul Regelui Joîo VI care, în preziua morții sale, lasă regența uneia din fiicele lui, Dona Isabel Maria "deoarece moștenitorul legitim și succesorul acestei Coroane nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
opinie publică, de la Antero la Eça de Queiroz - lăsând la o parte pe un Ramalha Ortigîo și pe un Guerra Junqueiro, pentru că nu putem vorbi decât despre câțiva - regăsim, așa dar, aceeași hotărâre de a lichida, cu orice preț, Portugalia monarhică și a o transforma într-o republică europeană. În tot acest timp aproape că nu reântâlnim un cărturar sau artist care să ia apărarea stării de lucruri prezente. Întreaga elită spirituală a țării este de partea revoluției și a republicii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Guvern încercau de pe acum să-și asigure simpatia urmașilor - a republicanilor. Zadarnic se organizează în Porto o Legiune Albastră, pentru apărarea monarhiei. Zadarnic se zbate Nordul, neodihnitul centru al insurecției portugheze, manifestîndu-și cu orice prilej devotamentul față de tânărul Suveran. Partidele monarhice se macină între ele, și rotativa funcționează într-o indiferență totală. Republicanii se pregătesc pentru asaltul final. Popularul tribun, José Antonio de Almeida, își pierduse la "centru" prestigiul său fabulos, pentru că regicidul nu adusese cu sine instaurarea republicii. Pentru scurt
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sale și de aceea a început o acțiune de largă amnistie a monarhiștilor și a celorlalți deținuți politici. Crescut în cultul libertății, așa cum predicaseră republicanii generației sale, Pimenta de Castro reintroduce libertatea religioasă și redă libertatea gândirii politice. Un centru monarhic ia ființă la Lisabona și emigrații se întorc din exil. Destinderea aceasta e primită de întreaga țară cu un oftat de ușurare. Numai partidul democrat al lui Afonso Costa protestează și complotează împotriva "dictaturii". Antonio José de Almeida, amiralul Machado
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
filosof al culturii. În 1914 începe publicarea revistei "Naçao Portuguesa", iar în 1917 editează ziarul "Monarquia". În aceste două publicații Sardinha desfășoară o extraordinară și multilaterală activitate critică, polemică și teoretică, punând temeliile integralismului lusitan. Axa noii mișcări era revoluția monarhică și restaurarea tradiționalelor instituții corporative portugheze. Se deosebea de vechile partide monarhiste, pentru că nu milita pentru o monarhie constituțională și liberală, ci pentru o revoluție spirituală a întregii națiuni, avîndu-și izvorul într-o monarhie autentic portugheză, așa cum fusese până la înfrîngerea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
apologie Sidonio o făcuse mai multe ori de când cucerise puterea. Integraliștii consideră dictatura lui Sidonio ca o etapă necesară și binevenită, căci pe de o parte regimul lichida partidele democratice, iar pe o altă parte le îngăduia lor, naționaliști și monarhici, destulă libertate ca să-și continue în liniște "îndoctrinarea" țării. Deja trecuseră numai trei ani de când Sardinha începuse, în revista "Naçao Portuguesa", critica demoliberalismului și schițase programul revoluției integrale - este ales în Parlamentul din 1918 împreună cu alți câțiva camarazi de luptă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
patria!". Asasinul era un tânăr din Alemtejo și se numea José Julio da Costa. Tipul criminalului lombrozian, conchid toți cei care 1-au cercetat. Venise la Lisabona ca să-l omoare pe Sidonio Paes, pentru că, așa cum mărturisea în urmă, Sidonio "era monarhic". Mare democrat, credea în Magalhaes Lima, șeful suprem al masoneriei portugheze, ca într-un apostol. În ziua atentatului, vizitase încă o dată pe venerabilul Lima și îi sărutase mâinile. Tânărul José Julio da Costa, scăpat de la moarte de însoțitorii Președintelui, refuză
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se răscoală, la 19 și 22 ianuarie. Foarte repede, și datorită dezorientării politice a șefilor militari, aceste răscoale, începute pur și simplu pentru a forța demisia Guvernului și înlocuirea lui cu un guvern al Juntei, se transformă într-o mișcare monarhică. La Porto, Monarhia e proclamată în ziua de 19 ianuarie, iar steagul roșu-verde al Republicii este înlocuit cu stindardul alb-albastru. Așa cum au fost începute, ambele mișcări monarhice nu aveau sorți de izbândă. Numai un fanatic naiv ca Paiva Couceiro, care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și înlocuirea lui cu un guvern al Juntei, se transformă într-o mișcare monarhică. La Porto, Monarhia e proclamată în ziua de 19 ianuarie, iar steagul roșu-verde al Republicii este înlocuit cu stindardul alb-albastru. Așa cum au fost începute, ambele mișcări monarhice nu aveau sorți de izbândă. Numai un fanatic naiv ca Paiva Couceiro, care încerca acum a treia sa mare aventură monarhică, putea crede că, după o lună de la moartea lui Sidonio Paes, și numai răspândind printre ofițerii monarhiștii vestea că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de 19 ianuarie, iar steagul roșu-verde al Republicii este înlocuit cu stindardul alb-albastru. Așa cum au fost începute, ambele mișcări monarhice nu aveau sorți de izbândă. Numai un fanatic naiv ca Paiva Couceiro, care încerca acum a treia sa mare aventură monarhică, putea crede că, după o lună de la moartea lui Sidonio Paes, și numai răspândind printre ofițerii monarhiștii vestea că fostul suveran, Don Manuel, ordonă restaurarea - veste fără nici un temei de adevăr - Monarhia ar fi putut fi restabilită. Paiva Couceiro se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
suveran, Don Manuel, ordonă restaurarea - veste fără nici un temei de adevăr - Monarhia ar fi putut fi restabilită. Paiva Couceiro se află la Porto. Rând pe rând, orașele din nordul țării - Braga, Viana de Castelo, Guimaraes și altele - aderă la mișcarea monarhică. Dar Couceiro face greșeala să se oprească la jumătatea drumului, în loc să coboare spre Sud și să ocupe Coimbra. La Lisabona, conducerea insurecției militaro-monarhiste face greșeli și mai mari. Din capul locului, nu se știa că e vorba de o mișcare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
repede cu ceea ce auzea de la alții. Cunoașterea aceasta a oamenilor îi va fi de un mare ajutor mai târziu, în misiunea sa politică. Șovăind să se angajeze alături de monarhiști, pentru că simțea că lumea contemporană trăiește apogeul democrației și că restaurarea monarhică va întîmpina, în afară de greutățile inerente mișcării, rezistența unei elite care leagă de noțiunea monarhică noțiunile de "reacțiune" și "retrogradism" - Salazar nu putea, în același timp, să se angajeze în republicanism, ale cărui excese le cunoștea prea bine. Se gândește că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un mare ajutor mai târziu, în misiunea sa politică. Șovăind să se angajeze alături de monarhiști, pentru că simțea că lumea contemporană trăiește apogeul democrației și că restaurarea monarhică va întîmpina, în afară de greutățile inerente mișcării, rezistența unei elite care leagă de noțiunea monarhică noțiunile de "reacțiune" și "retrogradism" - Salazar nu putea, în același timp, să se angajeze în republicanism, ale cărui excese le cunoștea prea bine. Se gândește că, totuși, opera de salvare a omului, de desăvârșire morală a lui și de îmbunătățire
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui Atonio Maria da Silva nu se deosebește de cele precedente decât, poate, prin numărul masiv de deportări politice, care au loc la 20 iunie 1922. Grevele continuă, dar nu au intensitatea celor din anii trecuți. O încercare de răscoală monarhică, în octombrie 1922, este repede înăbușită. Antonio Maria da Silva izbutește să se mențină la putere până în noiembrie 1923, după ce remaniază de două ori cabinetul. Evident, țara era departe de a avea liniște. În iarna lui 1922 circulau atâtea zvonuri
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
descoperiri științifice, Nicolae urmărea cu interes evenimentele politice și credea cu tărie că secolul al nouăsprezecelea va fi un secol al exploziilor. Prima dintre acestea zguduise deja întreaga lume. Cea mai mare dintre revoluțiile europene călcase în picioare tradiția puterii monarhice, destrămase ordinea feudală și adusese în atenție valoarea individului instaurând o altă domnie, domnia geniilor. Trenul, de pildă, acea minune a timpurilor și culme a vitezei, acea mașinărie autonomă, capabilă să unească regiuni îndepărtate, să transporte un număr apreciabil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
împărțit pământurile punând granițe, trasând o linie pe hartă în așa fel încât același trib, ba chiar și aceeași familie poate face parte din două țări. Dacă guvernul e comunist, comunistă. Dacă guvernul e fascist, fascistă; dacă guvernează un rege, monarhică... Se întrerupse și îl studie cu atenție pe interlocutorul său: — Știi ce înseamnă să fii comunist? Gacel negă cu convingere: — N-am auzit niciodată vorbindu-se de ei. Sunt o sectă? — Mai mult sau mai puțin... Dar nu religioasă. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
După exil, tot în Iuda, îi găsim pe profeții Ageu, Zaharia, Trito-Isaia (capp. 55-66), Iona, Malahia, Ioel și Deutero-Zaharia (capp 9-14); de la toți acești profeți (preexilici, exilici și postexilici) au ajuns până la noi cărți scrise având numele lor. În timpul perioadei monarhice, profeții nu s-au limitat doar să proclame că Dumnezeu este unic, dar au protestat vehement împotriva a ceea ce ei numeau decadența religioasă a poporului și împotriva nedreptăților sociale, favorizate în mare parte de regimurile monarhice din Nord și Sud
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
numele lor. În timpul perioadei monarhice, profeții nu s-au limitat doar să proclame că Dumnezeu este unic, dar au protestat vehement împotriva a ceea ce ei numeau decadența religioasă a poporului și împotriva nedreptăților sociale, favorizate în mare parte de regimurile monarhice din Nord și Sud: puțini sunt regii care au primit o evaluare pozitivă pe plan religios, chiar dacă din punct de vedere politic erau personalități cunoscute, precum Omri sau Ahab din Israel; și invers, regi din punct de vedere politic mediocri
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ligă ar fi fost în stare să mențină ordinea publică (Jud 19-21) și să-i învingă pe dușmanii din afară (1Sam 7-12), așa încât nu mai era nevoie de un rege. Textele 1Sam 8 și 10,17-27 afirmă chiar că instituția monarhică era împotriva planului lui Dumnezeu! În realitate, Israel (Nordul) și Iuda (Sudul) au fost dintotdeauna două entități etnice, politice și, posibil, chiar religioase distincte, astfel încât David a fost încoronat rege mai întâi în Iuda (2Sam 2,14) și câțiva ani
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mai veche a poporului lui Dumnezeu după modelele tradiționale. a) Cercetătorul suedez H. Ringreen (1963) începe de la „Epoca anterioară lui David” și examinează succesiv „Religia patriarhilor”, „Începuturile religiei lui Israel. Moise” și „Cucerirea și epoca judecătorilor”. Trece apoi la epoca monarhică, analizând diferitele elemente care compuneau religia: Dumnezeu și formele aparțiilor sale (Yhwh și zeii, îngerii și spiritele), Dumnezeu și lumea (creația, paradisul, potopul, Dumnezeu și istoria, alegerea și alianța), Dumnezeu și omul (cultul, sâmbăta, circumcizia, personalul responsabil de cult, monarhia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
celor mai antice („religia patriarhilor”)», trecând imediat la „Forma de viață nomadă”; dezbate apoi „Religia nucleului celui mai mare (grupul exodului)”, cu Yhwh ca Dumnezeul eliberării, religia nucleului constituit din liga tribală, pietatea familială, pentru ca în final să studieze epoca monarhică. d) Privind cu atenție, observăm că toate aceste tentative au ca model studiul celebru din anul 1929 (Soggin 1984, pp. 172 ș.u.) al germanului A. Alt, repetând acritic tezele acestuia. Pe baza unor definiții ale lui Yhwh atestate în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]