8,622 matches
-
Bogdan Alexandrescu redactată după sursele documentare tezaurizate de colegul nostru Constantin Răzvan. Complexă în diversitate și anvergură a capitolelor cuprinzătoare (de la "File de letopiseti", la "Biografii paralele", "Indexuri complete de Soliști, Formații și Repertorii" - până la Programele integrale ale edițiilor precedente) monografia a fixat o epocă. Trecutul arată admirabil. Dar viitorul? Dintr-o echipa strălucită de inițiatori s-au stins Tudor Ciortea, Wilhelm Berger, Norbert Petri. Liviu Teodor Teclu nu mai poate fi întâlnit. Steluța Mitu, continuă cu știința și cheltuire de
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
Teodor Teclu nu mai poate fi întâlnit. Steluța Mitu, continuă cu știința și cheltuire de sine, să lege totul și să alerge fără răgaz. Împreună cu ea, Directorul dintru început al festivalului a făcut ca de obicei de toate inițiind și Monografia dar... va ridica oare de acum înainte baghetă cu preponderenta prin alte părți? Turneele în lume, sigur că da! Ilarion Ionescu Galați este unul din șefii de orchestră - relief înalt în peisajul muzical românesc. Cred că îl cunoaște lumea nu
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
această carte (cronică publicată în România literară din l9 mai l999) constată că, dimpotrivă, eu am deplâns imposibilitatea în care s-a aflat Mircea Cărtărescu, ca autor al cărții, de a vorbi despre sine. "Drept urmare - arătăm în acel context - din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine." Așa stând lucrurile, este cu totul pe alături ironia pe care "Necumintele" o dezvolta în continuare: "Păi, despre
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
am deplâns imposibilitatea în care s-a aflat Mircea Cărtărescu, ca autor al cărții, de a vorbi despre sine. "Drept urmare - arătăm în acel context - din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine." Așa stând lucrurile, este cu totul pe alături ironia pe care "Necumintele" o dezvolta în continuare: "Păi, despre ce să scrie un poet, daca nu despre el? Nimeni nu-l oprește pe dl.
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
același timp, care m-a făcut să pășesc, ca Alice, într-o țară a minunilor: regizorul și profesorul Valeriu Moisescu, un personaj cu adevarat, față de care am o profundă simpatie și prețuire, mă invită să scriu un text pentru o monografie RADU PENCIULESCU, căruia Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică (mai aproape de inima noastră, Institutul) îi va decerna, pe 14 mai, titlul de DOCTOR HONORIS CAUSA. Cînd se întîmplă să ai de depășit obstacole, energia care te transforma într-un învingător
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
în Jurnalul unui geniu). El se menționează pe șine - pe parcursul a 568 de pagini - numai de 4 ori și anume atunci când îi enumeră pe autorii volumului Aer cu diamante sau reproduce listele de postmoderniști alcătuite de alti critici. Drept urmare, din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine. În compensație, Mircea Cărtărescu vorbește pe larg despre toți reprezentanții generației ^80, inclusiv despre figuranții acestei generații. Pe
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
de 4 ori și anume atunci când îi enumeră pe autorii volumului Aer cu diamante sau reproduce listele de postmoderniști alcătuite de alti critici. Drept urmare, din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine. În compensație, Mircea Cărtărescu vorbește pe larg despre toți reprezentanții generației ^80, inclusiv despre figuranții acestei generații. Pe mulți dintre ei îi inventează că scriitori, numai pentru a avea din ce să-și
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
Luminița Marcu Cartea Sorinei Sorescu despre I.D. Sîrbu este o monografie specială din toate punctele de vedere, mult deosebită de orice demers omagial așa cum apar nenumărate în urbea în care scriitorul și-a petrecut ultima parte a vieții. Deși cartea a apărut la sfîrșitul anului trecut, ecourile au întîrziat să apară
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
o altă carte despre I.D. Sîrbu (Lelia Nicolaescu, Ion D. Sîrbu despre sine și lume) care nu este de fapt o carte, ci o culegere de texte ale scriitorului și nimic mai mult. În sfîrșit, un alt motiv pentru care monografia Sorinei Sorescu nu a avut ecoul meritat ține de efortul considerabil pe care lectura ei îl presupune. Autoarea nu este adepta prejudecăților comode în receptarea operei sîrbiene, ci își construiește un întreg sistem critic, îndatorat mai ales criticii franceze și
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
de focalizare cu totul special, fără să împărtășească entuziasmul hagiografic, autoarea face de fapt cu mult mai mult, efortul de adecvare a limbajului critic la o operă atipică, presupunînd de fapt o devoțiune neașteptată, derutantă chiar pentru cititorul obișnuit cu monografii mai infidele, dar mai declarative. Autoarea "ocolește confortul convingerilor de gata" și este interesată de "secundaritatea, anacronismul, minoratul, ratarea, ca atribute ale operei și, mai departe, ca tipologie a raporturilor ei cu ambientul literar", iar "eșecul, o problemă de compoziție
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
satisfăcea (mai ales că fusesem obligat de editură să fac multe modificări) încît în 1975 am publicat o nouă carte (Junimea și junimismul) de peste 500 de pagini, care reținea din cea veche vreo 15-20 de pagini. Dar între timp, publicasem monografiile Sămănătorismul (1970), Poporanismul (1972), despre acesta din urmă, numită de Paul Georgescu Das Poporanismus, a și scris un măgulitor articol în Contemporanul. După ce a publicat strălucitoarea carte de critică Polivalența necesară, moment important și de răscruce în evoluția disciplinei noastre
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
că eu cred în steaua dumitale (literară)? Te ajută cu ceva? Acum vreo 12-14 ani, cînd mi se refuzau toate calitățile, una mi se recunoștea, totuși: că am avut miros bun la tineri... E prematur să te azvîrli la o monografie (știu), dar altă cale nu este! Te superi rău dacă îți spun că (poate) dificultatea de a publica în presă este norocul dumitale?... Curaj. O să reușești. "Și, peste o lună, după ce îi releva, iar și iar, dificultatea criticilor literari de
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
selecția poemelor, dar și studiul introductiv reia Introducerea din 1986, cu mult mai puține modificări decît antologia propriu-zisă. Am putea spune chiar cu nici una. Asta dacă ținem seama că totuși sintagma din Introducere " Din punctul de vedere al autorului acestei monografii... " devine aici " Din punctul de vedere al autorului acestui studiu...", că nu mai există o împărțire grafică în capitole-componente, ci un text-bloc care înșiră însă aceleași capitole-componente și că în Introducere mai există în plus un capitol la început și
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
C. Rogozanu În 1970 apărea cartea lui I. Negoițescu despre E. Lovinescu, una din monografiile importante dedicate marelui critic. După aproape treizeci de ani Editura Paralela 45 ne oferă o binevenită reeditare. Pe lângă textul propriu-zis apar două addende în care sunt incluse pagini despre Lovinescu din alte cărți ale lui I. Negoițescu (Ora oglinzilor, Istoria
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
comentator. Tocmai această latură este pusă discret în evidență - patronul Sburătorului și-a construit necontenit imaginea, nuanțele savuroase pe care el însuși le-a adăugat propriei personalități neputând lipsi dintr-o carte care îi este dedicată. Sub aparența unei simple monografii se ascunde un interesant decupaj al operei lovinesciene: citate lungi din cărți scrise în registre diferite dialoghează nestingherit, supravegheate cu fals ochi academic de Negoițescu. Conflictul permanent între scepticism și dorința de a promova sincronizarea - iată intriga acestei cărți. Afirmații
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
nevoia de Maiorescu nu apărea ca obligatorie majorității intelectualilor români. Noul obscurantism din deceniul care urma (protocronismul și celelalte) era greu de prevăzut. Paul Georgescu s-a arătat surprins de motto-ul din E. Lovinescu pus de mine în fruntea monografiei, întrebîndu-se asupra motivelor mele de aprehensiune. Abia cîțiva ani mai tîrziu mi-a dat dreptate. Cît privește contestarea lui Maiorescu, ea a venit din mai multe direcții, în funcție de epocile în care s-a produs. Cea dintîi datează din deceniile finale
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
epocă, a cărții. Acest bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum, 70 de ani. Îmi revin în memorie cei douăzeci de ani de apropiată colaborare la Editura Minerva și îi prețuiesc osteneala de istoric literar. A scris o bună monografie despre Bolintineanu, a alcătuit ediția aceluiași scriitor în 12 (douăsprezece) volume, încheind-o cu pricepere. A elaborat alte studii și cercetări, printre care această ediție Galaction (reluată în panouri mai mari) și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Florica Dimitrescu "Fenomenul Săpînța" este cunoscut în special datorită celor cîteva articole publicate în anii '50 de cunoscutul critic de artă Radu Bogdan despre meșterul popular Ion Stan Pătraș ca și Monografiei sentimentale a cimitirului vesel datorată lui Pop Simion, conținînd 116 fotografii ale lui I. Miclea-Mihale (1972). Pentru a fi și la îndemîna străinilor interesați de acest cimitir unic, lucrarea a cunoscut o ediție în franceză și alta în engleză. În
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
că o asemenea ediție rămîne încă un deziderat... Acum, cînd corpus-ul inscripțiilor de la Săpînța este editat, se așteaptă contribuțiile folcloriștilor, ale etnografilor, ale sociologilor; acestea, odată coroborate cu cercetarea actuală, pe tărîm lingvistic, vor putea duce la alcătuirea unei monografii generale a cimitirului vesel. Nu trebuie să se uite însă că la ridicarea acestui edificiu temeliile au fost puse prin strădaniile profesorului Bruno Mazzoni, care a închinat prețiosul volum memoriei eminentului om de cultură Marian Papahagi, stins din viață prematur
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
mai fericită formulă de suspense și animare a serii. Urmărind discuțiile celor trei critici, am priceput cîteva lucruri: că romanele avîndu-l drept erou pe Harry Potter sînt o adevărată revelație, că Beowulf rămîne, orice i-ai face, tot Beowulf, că monografia Berlioz (o altă carte intrată în concurs) e teribil de plictisitoare, și că al patrulea titlu, un roman istoric, e mai curînd mediocru. Molipsită de emoția și agitația celor din sală, intrigată că o carte pentru copii a stîrnit atîtă
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
C. Rogozanu Radu Petrescu și-a făcut lucrarea de licență despre (cine ar fi crezut?) George Bacovia. Iată o alegere cu totul neașteptată și un motiv în plus să citiți această monografie. Sub aparența monotonului, coperta unei cărți poate provoca prin simpla alăturare a două nume: G. Bacovia de Radu Petrescu. Predarea lucrării și examenul de obținere a diplomei au avut loc în 1970, la optsprezece ani de la terminarea facultății. Alungat de
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
Național "George Enescu" din București (în Aula Palatului Cantacuzino), cu ocazia Zilei Naționale a Suediei. Acum, la Cluj, prof. Hans Åstrand, membru al Academiei Regale Suedeze de Muzică (și ea ctitorie a regelui Gustav al III-lea) reușește într-o monografie, lapidară și eficace, de asemenea în conferința sa, să ne convingă în ce constă "marea excepție", "cazul aparte", care este acest compozitor cu o operă încă puțin cunoscută. El înțelege să afirme că Suedia propune lumii muzicale această figură dispărută
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
clasic. Interesantă este originea numelui său, în legătură cu care Troiat speculează că ar putea proveni fie de la cuvîntul rasputstvo, care înseamnă în rusă "dezmăț", sau de la rasputati, a dezlegă noduri încurcate sau a găsi soluții unor situații complicate. După ce citești însă monografia lui Troyat, ambele variante par perfect plauzibile. Isaac Bashevis-Singer, Craiul cîmpiilor, traducere de Anda Maxim, Editura Univers Enciclopedic, București 1998, 172 pagini, preț nemenționat. Henri Troyat, Rasputin, traducere de Ileana Busuioc, Editura Humanitas, București 1998, 222 pagini, preț nemenționat.
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
cel locuit de romîni, cît și în cel cu populație maghiară, un ,,inventar" de imagini care se desfășoară, în timp, în două episoade: anul 1969 și după 1990. Artistul urmărește, cu precădere, acele elemente care pot constitui bazele unei adevărate monografii a comunității tradiționale. Concentrată esențialmente asupra omului concret, asupra individului, a cuplului, a vîrstelor, a grupului mic, în care identitățile se sprijină reciproc și nu se subminează, privirea artistului desprinde două coordonate majore ale lumii rurale: coordonată stabilă, stereotipa, ritualizata
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
nu numai prin titlu, ci mai ales prin susținerea principiului fonetic în scrierea limbii române, desolidarizându-se de etimologismul învățatului blăjean Cipariu, pe care-l ascultase în anii de liceu. Septimiu Albini a fost mai ales un dascăl. Alcătuind o monografie a Școlii de fete a Asociatiunii o recomandă pentru condițiile civilizate de studiu și pentru calitatea prestației didactice a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]