37,049 matches
-
Toate Articolele Autorului Pr. Radu Botiș, Prof. Mircea Botiș, Ulmeni Maramureș,Editura Olimpias, Galați, 2011, 273 p. Recenzie de ierom. Maxim Morariu Genul monografic a cunoscut un adevărat reviriment în ultima vreme, când, prezentări ale unor orașe, localități, biserici sau monumente, au inundat de-a dreptul piața de carte contemporană. Nu toate aparițiile editoriale sunt însă de calitate, multe dintre ele fiind condiționate mai degrabă de obținerea unor grade profesionale sau de confirmarea statutului de intelectual al autorilor decât de profesionalismul
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
Arimaspii se mai numeau și cacidari (Pliniu, IV. 19), probabil o transcriere a epitetului de căciulari, căci am văzut că ei purtau căciulile cu vârful întors așa cum întâlnim la dacii de pe columna lui Traian, la zeul „persan” Mithra și alte monumente clasice, obicei păstrat până în vremurile noastre în portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă cu vârful îndoit în față, o cămașă lungă ce le trece până dincolo de genunchi și
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
văzut că ei purtau căciulile cu vârful întors așa cum întâlnim la dacii de pe columna lui Traian, la zeul „persan” Mithra și alte monumente clasice, obicei păstrat până în vremurile noastre în portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă cu vârful îndoit în față, o cămașă lungă ce le trece până dincolo de genunchi și un fel de ismene sau pantaloni mai strâmți (anaxyrides, bracae - Deremberg, Dictionnaire des antiquites - N. Densușianu, D.P., Vol
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
satul ei din ținuturile Lăpușnei. Plecase izgonită în 1944 și nu mai primise drept să se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
și foarte ciudat. Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre memoriale c a r e f o r m e a z ă monumentul Holocaustului mă Împresoară. În fiecare parte se ridică parcă munți, totul se apleacă, și totul pare să se Împletească. Î m i a m i n t e s c c ă monumen tu l ded i ca t evreilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
școli de arhitectură -, surprinzătoare este citarea lui André - Émile Lecomte de Nou˙. Contribuția lui nu a fost niciodată luată în considerare în acest sens, motivul principal constituindu-l criticile și discuțiile aprinse stârnite de lucrările de restaurare întreprinse la câteva monumente de arhitectură religioasă (biserica episcopală de la Curtea de Argeș, biserica Sfântul Nicolae de la Iași, biserica Sfântul Dumitru de la Craiova...). Autoarea ne aduce însă în atenție realizarea palatului episcopal de la Curtea de Argeș, unde arhitectul francez propune o modalitate coerentă de reînnoire a tradiției locale
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
centralizării, stilul național asigură "Ťunificareať ansamblului teritoriului grație vocabularului său, ce se vrea o sinteză a tradiției" (pag. 206 - 207). Este momentul unei expansiuni extraordinare, atât la nivel teritorial, cât și la nivelul programelor; amintim: "edificiile victoriei" (arcuri de triumf, monumente ale eroilor, mausolee, dar și catedralele din Transilvania - precum Catedrala Încoronării de la Alba-Iulia, arh. Victor Ștefănescu - " cu dubla lor funcțiune de loc de cult și monument al românității), edificii publice (primării, sedii de administrații financiare, licee), locuințe (vile luxoase, imobile
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
la nivel teritorial, cât și la nivelul programelor; amintim: "edificiile victoriei" (arcuri de triumf, monumente ale eroilor, mausolee, dar și catedralele din Transilvania - precum Catedrala Încoronării de la Alba-Iulia, arh. Victor Ștefănescu - " cu dubla lor funcțiune de loc de cult și monument al românității), edificii publice (primării, sedii de administrații financiare, licee), locuințe (vile luxoase, imobile de apartamente, reședințe de vacanță, locuințe sociale); interesante sunt tipologiile arhitecturii religioase, prezentate condensat, ce oscilează între idealul bizantin (Petre Antonescu, Catedrala din Galați) și imaginea
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
o reconstituire, o pastișă - în timpul războiului, cartierul Fitzrovia a încasat niște bombe lansate de Luftwaffe - și imediat în spatele ei se înalță Post Office Tower, autoritar și jerpelit la lumina zilei, dar pe jumătate ascuns și decent iluminat în timpul nopții, brav monument al unor zile mai optimiste. Dar zilele noastre cum sunt? Complicate și înfricoșătoare, își spune el cel mai adesea, când face o pauză în timpul vizitei sale săptămânale. Dar acum nu simte asta. Se apleacă în față, lăsându-și greutatea pe
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prefațat de Gavril Istrate, cuprinde chintesența operei lingvistice, adică Principie de limbă și de scriptură (apărute inițial, în 1847-1848, în periodicul "Organul luminării", inițiat la Blaj de Cipariu, iar în volum în 1866), Elemente de limbă română după dialecte și monumente vechi (Blaj, 1854) și Crestomație sau Analecte literare din cărțile mai vechi și nouă românești, tipărite și manuscrise, începând de la seclul XVI până la al XIX, cu Notiță literară (Blaj, 1858); volumul al doilea, apărut în 1992, în aceeași îngrijire, prefațat
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
cunoscută lumii, totodată, tradiția muzicală a României și creația compozitorilor români, începând bineînțeles cu George Enescu. Una dintre manifestările cele mai recente a avut loc la Palatul Béhague din Paris, sediu în prezent al Ambasadei României din capitala Franței și monument istoric ce dispune de propriul său teatru, aflat acum în condiții precare, pentru care Mariana Nicolesco se gândește să elaboreze un program de restaurare. Concertul i-a oferit Marianei Nicolesco ocazia nu numai de a prezenta publicului francez tinere voci
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
a ținut să stea de vorbă cu comisia de concurs, Î.P.S.S. episcopul Bartolomeu Anania și dl Ionel Haiduc, noul președinte al Academiei, au fost prezenți la deschiderea festivă, în zilele libere s-au efectuat vizite ghidate la muzeele și monumentele orașului. Concursul propriu-zis s-a desfășurat fără incidente, iar evaluarea lucrărilor a fost făcută de un număr de 30 de profesori din toată țara, recrutați din elita dăscălimii noastre. M-am bucurat să-i întîlnesc, regăsind între ei mulți foști
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prea târziu. Au urmat zile triste, negre, fără cea mai mică perspectivă de lumină. Școala evanghelică și vrednicul ei director, Dr. Blümel, au făcut înmormântarea tatălui meu și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii, au trimis cele mai frumoase flori. După această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce va fi, căci am
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
regizor român de film și ne-a citat următoarele fraze din bilanțul respectiv: "Primul meu film s-a numit Ce que vivent leș roses. Acest titlu mi-a fost sugerat de un prieten francez care găsise textul scris pe un monument funerar dintr-un cimitir din Paris. Am facut din acest epitaf numele primului meu film...". Discuțiile care au avut loc în seminar nu interesează aici. însă, din respect pentru cei care vor fi citit relatarea regizorului Sergiu Nicolaescu (pentru că despre
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
moartea cuiva drag, simt nevoia să aleagă texte celebre și să le sape în piatră funerară. Nu numai într-un cimitir din Paris, ci și în alte cimitire din Franța, cele două versuri ale lui Malherbe pot fi citite pe monumente funerare, fără ca numele autorului să fie specificat. Propoziția extrasa din cele două versuri, si care a devenit titlul unui film, nu este, prin urmare, un epitaf, ci un fragment din poezia unui preclasic al literaturii franceze. 2. Aud deseori pe
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
nu trebuie să uitați vizita la Atena - cu portul Pireu, Acropolele, stadionul Olimpic și ritualul schimbării gărzii în fața clădirii Parlamentului, sau cea la Salonic - vestit oraș aflat la întretăierea rutelor între Orient și Occident, cu vestigii romane, biserici bizantine și monumente medievale. Seara grecească, cu muzică de bouzouki, dans syrtaki, mâncăruri și vinuri specifice întregesc atmosfera tipică a acestui tărâm milenar al zeilor olimpieni. Prețul acestor distracții oscilează între 17 și 23 euro (cu reduceri pentru copii sub 12 ani). ANA-MARIA
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
în conjuncție cu LUNA. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 9 august Turnul din Pisa În urmă cu 830 de ani, arhitectul și sculptorul Bonnano Pisano a pus piatra de temelie a Turnului din Pisa, unul dintre cele mai cunoscute monumente italiene. Edificiul a fost terminat abia spre sfârșitul secolului al XIV-lea, odată cu instalarea celor șapte clopote. De când s-a ajuns la etajul al treilea (1274), construcția a început să se încline. Închis publicului din 1990, în 1993 turnul avea
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
Stoian. Traian Vuia l Evocat la Făget Eveniment anual, simpozionul „Traian Vuia - inventator și militant social-politic“ va fi deschis vineri, 29 august, la ora 10, de primarul făgețean Dorel Covaci, protopopul Bujor Păcurar, prof. Dumitru Tomoni. Depunerea de coroane la monumentul lui Traian Vuia din Făget va fi urmată de vernisajul unei expoziții documentare la Casa de Cultură. De la ora 11, teme incitante precum zborul geniului românesc, reflexiile lui Vuia privind mișcarea națională, Vuia și rezistența franceză sau Vuia și filatelia
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
24 august vor avea loc mai multe manifestări În 24 august se va sărbători Zilua Polițistului timișean. Programul este următorul: de la ora 9 - intonarea imnului, alocuțiuni, înmânarea de diplome polițiștilor care s-au evidențiat în activitate, depunerea de coroane la monumentul domnitorului Al. I.Cuza; de la ora 10 - concurs de desene pe asfalt la care vor participa 30 de copii de la centrele din Recaș, Periam, Palatul Copiilor Timișoara (tema: “Polițistul timișean, prietenul nostru”), vizitarea expoziției caricaturiștilor Popa’s și Andrei Sopon
Agenda2003-34-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281377_a_282706]
-
mult iarna, pentru schi, este Borșa, unde se tratează cu succes bolile pulmonare, cele ale sistemului nervos, ale aparatului locomotor, ginecologice etc. O altă stațiune balneoclimaterică este Ocna Șugatag, situată la 20 km de Sighetu Marmației. La Moisei puteți vizita monumentul sculptorului Vida Geza, ridicat în memoria victimelor celui de-al doilea război mondial. În această zonă puteți face mai multe trasee turistice, dintre care amintim: Sighet-Săpânța-Sâmbra Oilor; Sighet-Coștiui-Hera-Valea Vișeului-Borșa-Pasul Prislop-Bistrița Aurie; Sighet-Ieud-Săcel-Izvorul Izei; Baia Mare-Șomcuta-Mesteacăn; Baia Mare-Baia Sprie-Cavnic-Pasul Neteda etc.
Agenda2003-34-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281387_a_282716]