418 matches
-
132, 136, 149, 159, 161-162 libertatea conștiinței, 48, 104 libertăți fundamentale, 48, 85 logica acțiunii și raționalității politice, 142, 148, 152 M marxism, 23, 110 metaetică, 105 modelul legislativ (de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
48, 104 libertăți fundamentale, 48, 85 logica acțiunii și raționalității politice, 142, 148, 152 M marxism, 23, 110 metaetică, 105 modelul legislativ (de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
85 logica acțiunii și raționalității politice, 142, 148, 152 M marxism, 23, 110 metaetică, 105 modelul legislativ (de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politice, 142, 148, 152 M marxism, 23, 110 metaetică, 105 modelul legislativ (de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate politică, 31, 35, 48, 55-56
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
political philosophy should be done completely "outside ethics", i.e., that it should stop using arguments based on "pre-political" moral principles or values (as radical realists claim). The book pleads for four main conclusions: 1) that radical realism is nothing but moralism in disguise and that its methodological request - giving up moral principles or values in political philosophy - is "unrealistic" (unfeasible), as long as no plausible (i.e., egalitarian) account of political legitimacy or authority can be grounded without appeal to the principle
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
not because of the reasons usually offered by moderate realists, but because political philosophy includes at least one project that cannot be unquestionably subsumed to this characterization (i.e., the project of the purely epistemic justification of liberal democracy); 3) that moralism is a methodology that political philosophy is perfectly justified to use and no (radical) realist counter-argument touches its validity and necessity; and 4) that all objections brought in the realists' crusade against moralism are not tenable (most of them being
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
epistemic justification of liberal democracy); 3) that moralism is a methodology that political philosophy is perfectly justified to use and no (radical) realist counter-argument touches its validity and necessity; and 4) that all objections brought in the realists' crusade against moralism are not tenable (most of them being the fruit of serious misunderstandings or distortions of the positions the philosophers accused of this "methodological vice" endorse, the result of sophistic reasoning or of confusions, such as the confusion between political philosophy
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
this "methodological vice" endorse, the result of sophistic reasoning or of confusions, such as the confusion between political philosophy and political science, between normative and descriptive, between political philosophy and motivational speech for citizens or politicians, or the confusion between moralism as a methodology of political philosophy - or as a thesis about the proper methodology of political philosophy - and moralism as a theory or an evaluative practice concerning politics and political behavior). The four conclusions can be synthesized in the general
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and political science, between normative and descriptive, between political philosophy and motivational speech for citizens or politicians, or the confusion between moralism as a methodology of political philosophy - or as a thesis about the proper methodology of political philosophy - and moralism as a theory or an evaluative practice concerning politics and political behavior). The four conclusions can be synthesized in the general conclusion that realists - be they radical or moderate - are wrong when they argue (and believe they have good reasons
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
research interests are continuous with those of ethics. As its title suggests, this book can be described, as well, as a (new) defence of this general conclusion concerning the specific of and the path to follow by political philosophy. Keywords : moralism, realism, political philosophy, ethics, political science. Translated from Romanian by Cătălina-Daniela Răducu Résumé Ce livre présente une considération des principaux arguments et contre-arguments avancés par les partisans du réalisme dans la philosophie politique en faveur de deux thèses méthodologiques qu
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
est-à-dire qu`elle ne devrait plus utiliser des arguments fondés sur des principes ou valeurs moraux " pré-politiques " (dans le cas des réalistes radicaux). Le livre plaide pour quatre conclusions principales: 1) que le réalisme radical n`est pas qu`un moralisme déguisé et que son exigence méthodologique - l`abandon des principes et des valeurs moraux dans l`argumentation politique - n`est pas " réaliste " (impossible de mettre en pratique), aussi longtemps qu`aucune conception plausible (c`est-à-dire égalitaire) de la légitimité ou de
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
des raisons offertes communément par les réalistes modérés (mais parce que la philosophie politique engage au moins un projet qui est problématique de couvrir par cette caractérisation, c`est-à-dire le projet de la justification épistémique de la démocratie libérale); 3) que le moralisme représente une méthodologie que la philosophie politique est entièrement justifiée à utiliser et qu`aucun contre-argument réaliste (radical) ne réussit à toucher la thèse de sa validité et de sa légitimité; et 4) que toutes le objections avancées dans la
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
philosophie politique est entièrement justifiée à utiliser et qu`aucun contre-argument réaliste (radical) ne réussit à toucher la thèse de sa validité et de sa légitimité; et 4) que toutes le objections avancées dans la croisade des réalistes contre le " moralisme " ne sont pas soutenables (elles sont le fruit des graves malentendus ou déformations des positions défendues par les philosophes accusés de ce " vice " méthodologique, le résultat des argumentations sophistiques ou des confusions, vu celle entre la philosophie politique et les sciences
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
des argumentations sophistiques ou des confusions, vu celle entre la philosophie politique et les sciences politiques, entre le normatif et le descriptif, entre la philosophie politique et les discours motivationnels destinés aux citoyens ou aux politiciens, ou celle entre le moralisme en tant que méthodologie d`argumentation philosophique - ou comme thèse concernant la méthodologie adéquate de la philosophie politique - et le moralisme en tant que théorie ou pratique évaluative concernant la politique et le comportement politique). Les quatre conclusions peuvent être synthétisées
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
le descriptif, entre la philosophie politique et les discours motivationnels destinés aux citoyens ou aux politiciens, ou celle entre le moralisme en tant que méthodologie d`argumentation philosophique - ou comme thèse concernant la méthodologie adéquate de la philosophie politique - et le moralisme en tant que théorie ou pratique évaluative concernant la politique et le comportement politique). Les quatre conclusions peuvent être synthétisées dans la conclusion générale que les réalistes - radicaux ou modérés - ont tort lorsqu'ils soutiennent (et pensent qu`ils ont
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
se trouvent en continuité avec ceux de l`éthique. Comme le suggère le titre, ce livre peut être décrit aussi comme une (nouvelle) plaidoirie pour cette conclusion générale concernant la spécificité de la philosophie politique et sa voie à suivre. Mots-clés: moralisme, réalisme, philosophie politique, éthique, sciences politiques. Traduit de Roumain par Cătălina-Daniela Răducu În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului stiintific la inceputul modernitatii, Dan-Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009) sau Politics and the Imagination (Princeton University Press, Princeton, 2010). 4 Pledoarie ce continuă și dezvoltă (chiar dacă uneori se distanțează de) destul de puținele încercări sistematice de până acum de a apăra moralismul de obiecțiile realiste, precum cele ale lui Adam Swift ("Political Philosophy and Politics", în What Is Politics? The Activity and Its Study, (ed.) Adrian Leftwich (Polity Press, Oxford, 2004), pp. 135-146), Paul Kelly (Liberalism, Polity Press, Cambridge, 2005, pp. 92-111
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and the Autonomy of the Political", în British Journal of Political Science 45, 1 (2015), pp. 215-233 sau "Why Political Realists Should Not Be Afraid of Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 459-464), Christopher Bertram ("Realism, Moralism, Models and Institutions", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/175508821 5626939), Mathias Risse ("What Difference Can It Make: Why Write Books on Global Justice in the First Place?", în Journal of International Political Theory (2016), DOI
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
in the First Place?", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088215 626738) și Jonathan Leader Maynard și Alex Worsnip ("The Realist Narrative about 'Ethics-First' Political Philosophy", Draft, 2016. http://www.alexworsnip.com/downloads/ RNAEFPP.pdf). 1 Moralismul în evaluarea comportamentului politic este criticat, pe bună dreptate, de Mark Philp, spre exemplu, în Political Conduct (Harvard University Press, Cambridge, 2007), "Political Theory and the Evaluation of Political Conduct", în Social Theory and Practice 34, 3 (2008), pp. 389-410
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and Political Realism", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 466-484. În Messy Morality. The Challenge of Politics (Clarendon Press, Oxford, 2008), C.A.J. Coady a realizat, de asemenea, o critică excelentă a acestui tip de moralism și a altor forme de absolutism moral în analiza performanțelor (sau/și în discursurile) oamenilor politici. Cred că merită să menționez, de asemenea, că îmbrățișez pe deplin și ideea că moralismul ca absolutism moral este un viciu - după cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de asemenea, o critică excelentă a acestui tip de moralism și a altor forme de absolutism moral în analiza performanțelor (sau/și în discursurile) oamenilor politici. Cred că merită să menționez, de asemenea, că îmbrățișez pe deplin și ideea că moralismul ca absolutism moral este un viciu - după cum s-a argumentat pe larg, spre exemplu, în C.A.J. Coady, (ed.), What's Wrong with Moralism (Blackwell, Malden, 2006) sau Craig Taylor, Moralism: A Study of a Vice (Acumen, Durham, 2012
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politici. Cred că merită să menționez, de asemenea, că îmbrățișez pe deplin și ideea că moralismul ca absolutism moral este un viciu - după cum s-a argumentat pe larg, spre exemplu, în C.A.J. Coady, (ed.), What's Wrong with Moralism (Blackwell, Malden, 2006) sau Craig Taylor, Moralism: A Study of a Vice (Acumen, Durham, 2012) - și atunci când se manifestă în afara sau cu privire la alte aspecte decât cele ce țin de sfera politică. 2 Excelent prezentat și analizat, spre exemplu, în Federico
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
asemenea, că îmbrățișez pe deplin și ideea că moralismul ca absolutism moral este un viciu - după cum s-a argumentat pe larg, spre exemplu, în C.A.J. Coady, (ed.), What's Wrong with Moralism (Blackwell, Malden, 2006) sau Craig Taylor, Moralism: A Study of a Vice (Acumen, Durham, 2012) - și atunci când se manifestă în afara sau cu privire la alte aspecte decât cele ce țin de sfera politică. 2 Excelent prezentat și analizat, spre exemplu, în Federico Zuolo, "Realism and Idealism", în A Companion
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să se dovedească a fi o strategie adecvată și în cazul altor tipuri de concepții politice). Dar, dat fiind că acestea sunt activitățile în care "moraliștii" sunt angajați cu prioritate, mi se pare rezonabil să restrâng sfera de "aplicabilitate" a moralismului la argumentarea pentru concepțiile referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și politice fundamentale și concepțiile despre regulile sau idealul adecvat de organizare politică. 6 Precum concepția capabilistă despre exigențele minimale ale dreptății sociale pentru care a argumentat
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu fie înțelese de Williams ca "auto-evidente" în sens moral, ci în sens "politic" (satisfacerea obiectivelor fundamentale ale politicii este pur și simplu imposibilă fără garantarea anumitor drepturi fundamentale tuturor indivizilor), așa cum sugerează și Samuel Freeman (în "The Case against Moralism", în The New York Review of Books 61, 12 (2014), pp. 50-52). 29 Williams, In the Beginning, p. 5. Vezi, spre exemplu, în această privință, Edward Hall, "How to Do Realistic Political Theory (And Why You Might Want to)", în European
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]