749 matches
-
amândouă, toți, toate G.D.: (-ur)-or + or (a): amândurora, tuturora Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe sau prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: I-am văzut pe amândoi (pe câțiva). / S-au văzut câțiva, amândoi. iar genitivul, prin morfemul a sau prin intermediul prepozițiilor specifice acestui caz: Ideea aceasta a multora dintre ei devine tot mai obsedantă., În fața multora el nu valorează nimic. Când sunt determinate prin intermediul morfemului cel, acesta realizează și opoziția de caz: Meritul celor câțiva este de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe amândoi (pe câțiva). / S-au văzut câțiva, amândoi. iar genitivul, prin morfemul a sau prin intermediul prepozițiilor specifice acestui caz: Ideea aceasta a multora dintre ei devine tot mai obsedantă., În fața multora el nu valorează nimic. Când sunt determinate prin intermediul morfemului cel, acesta realizează și opoziția de caz: Meritul celor câțiva este de a fi rămas pe loc. Dintre pronumele colective, numai amândoi și ambii se caracterizează prin flexiune sintetică, pronumele compuse tuscinci, tusșase, câteștrei recurg la morfeme prepoziționale: datoriile a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt determinate prin intermediul morfemului cel, acesta realizează și opoziția de caz: Meritul celor câțiva este de a fi rămas pe loc. Dintre pronumele colective, numai amândoi și ambii se caracterizează prin flexiune sintetică, pronumele compuse tuscinci, tusșase, câteștrei recurg la morfeme prepoziționale: datoriile a tustrei (G.), a dat la tustrei (D.) Acuzativul se deosebește de nominativ prin același morfem pe: Pe tustrei îi vreau. sau indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: Am plecat cu tustrei. SINTAXA PRONUMELUI DE CUANTIFICARETC "SINTAXA
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămas pe loc. Dintre pronumele colective, numai amândoi și ambii se caracterizează prin flexiune sintetică, pronumele compuse tuscinci, tusșase, câteștrei recurg la morfeme prepoziționale: datoriile a tustrei (G.), a dat la tustrei (D.) Acuzativul se deosebește de nominativ prin același morfem pe: Pe tustrei îi vreau. sau indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: Am plecat cu tustrei. SINTAXA PRONUMELUI DE CUANTIFICARETC "SINTAXA PRONUMELUI DE CUANTIFICARE" Pronumele de cuantificare intră în toate tipurile de relații sintactice, cu excepția relației de incidență. Considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de substantivele pe care le substituie, cel mai adesea anaforic. MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINALTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINAL" Sub aspect morfologic, pronumele ordinal se distinge de pronumele de cuantificare, de la care se formează, prin structură și prin modul de desfășurare a flexiunii. Morfemul discontinuu al derivării de la pronumele de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
PRONUMELUI ORDINAL" Sub aspect morfologic, pronumele ordinal se distinge de pronumele de cuantificare, de la care se formează, prin structură și prin modul de desfășurare a flexiunii. Morfemul discontinuu al derivării de la pronumele de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de singular: unu - întâiul și sinonimul neologic primul, precum și pronumele neologic secundul, sinonim al pronumelui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea a plecat imediat. Pronumele neologice primul și secundul nu cunosc opoziția determinării; ele sunt caracterizate prin sensul de „determinare definită” prin însăși structura lor; -l, -a sunt concomitent mărci de pronume și mărci ale determinării definite. Acest statut al morfemelor -l și -a îl confirmă absența lor în sintagme în care determinarea, la nivelul sintagmei nominale, se realizează prin alte mijloace, prin adjective demonstrative, de exemplu, iar pronumele ordinal este întrebuințat adjectival: acest prim pas, acea primă zi, acești ultimi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominale, se realizează prin alte mijloace, prin adjective demonstrative, de exemplu, iar pronumele ordinal este întrebuințat adjectival: acest prim pas, acea primă zi, acești ultimi ani. Genultc "Genul" Categoria genului se desfășoară între termenii masculin-feminin. Opoziția este marcată la nivelul morfemului discontinuu al subclasei și, când se caracterizează prin determinare definită, la nivelul morfemului determinării: Masculin: al...le (a): al doilea cel de-al...le(a): cel de al doilea Feminin: a...(a): a doua cea de a...(a): cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ordinal este întrebuințat adjectival: acest prim pas, acea primă zi, acești ultimi ani. Genultc "Genul" Categoria genului se desfășoară între termenii masculin-feminin. Opoziția este marcată la nivelul morfemului discontinuu al subclasei și, când se caracterizează prin determinare definită, la nivelul morfemului determinării: Masculin: al...le (a): al doilea cel de-al...le(a): cel de al doilea Feminin: a...(a): a doua cea de a...(a): cea de a doua Pronumele ordinale simple realizează opoziția de gen prin morfemul pronominal precedat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul morfemului determinării: Masculin: al...le (a): al doilea cel de-al...le(a): cel de al doilea Feminin: a...(a): a doua cea de a...(a): cea de a doua Pronumele ordinale simple realizează opoziția de gen prin morfemul pronominal precedat de dezinența înscrisă în flexiune internă: Singular: -Ø + l(M.): primul, întâiul, secundul, ultimul -ă + a(F.): prima, întâia, secunda, ultima Observații: La formele de feminin se produce amalgamarea morfemului determinării cu morfemul de gen; în planul expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pronumele ordinale simple realizează opoziția de gen prin morfemul pronominal precedat de dezinența înscrisă în flexiune internă: Singular: -Ø + l(M.): primul, întâiul, secundul, ultimul -ă + a(F.): prima, întâia, secunda, ultima Observații: La formele de feminin se produce amalgamarea morfemului determinării cu morfemul de gen; în planul expresiei ă (e, la întâie) este dominat de a: primă + a> prima. Plural: i + i(M.): întâii, primii, secunzii, ultimii e + le(F.): întâiele, primele, secundele, ultimele Pronumele întâiul, când este precedat de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează opoziția de gen prin morfemul pronominal precedat de dezinența înscrisă în flexiune internă: Singular: -Ø + l(M.): primul, întâiul, secundul, ultimul -ă + a(F.): prima, întâia, secunda, ultima Observații: La formele de feminin se produce amalgamarea morfemului determinării cu morfemul de gen; în planul expresiei ă (e, la întâie) este dominat de a: primă + a> prima. Plural: i + i(M.): întâii, primii, secunzii, ultimii e + le(F.): întâiele, primele, secundele, ultimele Pronumele întâiul, când este precedat de morfemul determinării, ia
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinării cu morfemul de gen; în planul expresiei ă (e, la întâie) este dominat de a: primă + a> prima. Plural: i + i(M.): întâii, primii, secunzii, ultimii e + le(F.): întâiele, primele, secundele, ultimele Pronumele întâiul, când este precedat de morfemul determinării, ia forma dintâi și realizează opoziția de gen prin intermediul acesteia: cel dintâi/cea dintâi; cei dintâi/cele dintâi. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este proprie pronumelor ordinale întâiul, primul, secundul, ultimul și locuțiunii cel din urmă. În planul expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel dintâi/cea dintâi; cei dintâi/cele dintâi. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este proprie pronumelor ordinale întâiul, primul, secundul, ultimul și locuțiunii cel din urmă. În planul expresiei, opoziția se realizează prin dezinențe, în flexiune internă, și la nivelul morfemului determinării, variind în funcție de gen: Singular: -Ø + -l(M.): primul, ultimul, întâiul -ă(e) + -a(F.): prima, ultima, întâia Plural: -i + -i(M.): primii, ultimii, întâii -e + -le(F.): primele, ultimele, întâiele Observații: Masculinul pronumelui întâiul prezintă suprapunerea dezinenței -i, din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Masculinul pronumelui întâiul prezintă suprapunerea dezinenței -i, din flexiunea internă, cu i din temă: întâii. Pronumele secundul dezvoltă la masculin și o alternanță consonantică: d/z: secundul/secunzii. Pronumele ordinal întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume ordinale sunt defective de plural. Marca singularului este reprezentată de morfemul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu i din temă: întâii. Pronumele secundul dezvoltă la masculin și o alternanță consonantică: d/z: secundul/secunzii. Pronumele ordinal întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume ordinale sunt defective de plural. Marca singularului este reprezentată de morfemul subclasei, la care se adaugă, când pronumele se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume ordinale sunt defective de plural. Marca singularului este reprezentată de morfemul subclasei, la care se adaugă, când pronumele se caracterizează prin determinare definită, morfemul determinării: al doilea, cel de al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral se dezvoltă uneori forme de plural, exprimate prin morfemul determinării
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume ordinale sunt defective de plural. Marca singularului este reprezentată de morfemul subclasei, la care se adaugă, când pronumele se caracterizează prin determinare definită, morfemul determinării: al doilea, cel de al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral se dezvoltă uneori forme de plural, exprimate prin morfemul determinării: cei de al doilea. Cazultc "Cazul" Flexiunea cazuală a pronumelui ordinal se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de morfemul subclasei, la care se adaugă, când pronumele se caracterizează prin determinare definită, morfemul determinării: al doilea, cel de al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral se dezvoltă uneori forme de plural, exprimate prin morfemul determinării: cei de al doilea. Cazultc "Cazul" Flexiunea cazuală a pronumelui ordinal se realizează cu ajutorul morfemului cel. La nominativ-acuzativ, morfemul intervine în primul rând pentru exprimarea categoriei determinării (în opoziție cu morfemul Ø: al doilea/cel de al doilea) și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea, cel de al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral se dezvoltă uneori forme de plural, exprimate prin morfemul determinării: cei de al doilea. Cazultc "Cazul" Flexiunea cazuală a pronumelui ordinal se realizează cu ajutorul morfemului cel. La nominativ-acuzativ, morfemul intervine în primul rând pentru exprimarea categoriei determinării (în opoziție cu morfemul Ø: al doilea/cel de al doilea) și, indirect, a categoriei cazului. La genitiv-dativ, însă, unde este indispensabil flexiunii, funcționează în primul rând ca
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral se dezvoltă uneori forme de plural, exprimate prin morfemul determinării: cei de al doilea. Cazultc "Cazul" Flexiunea cazuală a pronumelui ordinal se realizează cu ajutorul morfemului cel. La nominativ-acuzativ, morfemul intervine în primul rând pentru exprimarea categoriei determinării (în opoziție cu morfemul Ø: al doilea/cel de al doilea) și, indirect, a categoriei cazului. La genitiv-dativ, însă, unde este indispensabil flexiunii, funcționează în primul rând ca morfem al cazului: N.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se dezvoltă uneori forme de plural, exprimate prin morfemul determinării: cei de al doilea. Cazultc "Cazul" Flexiunea cazuală a pronumelui ordinal se realizează cu ajutorul morfemului cel. La nominativ-acuzativ, morfemul intervine în primul rând pentru exprimarea categoriei determinării (în opoziție cu morfemul Ø: al doilea/cel de al doilea) și, indirect, a categoriei cazului. La genitiv-dativ, însă, unde este indispensabil flexiunii, funcționează în primul rând ca morfem al cazului: N.Ac.: (cel de) al doilea (M.), (cea de) a doua (F.) G.D.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel. La nominativ-acuzativ, morfemul intervine în primul rând pentru exprimarea categoriei determinării (în opoziție cu morfemul Ø: al doilea/cel de al doilea) și, indirect, a categoriei cazului. La genitiv-dativ, însă, unde este indispensabil flexiunii, funcționează în primul rând ca morfem al cazului: N.Ac.: (cel de) al doilea (M.), (cea de) a doua (F.) G.D.: celui de al doilea (M.), celei de a doua (F.) Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe, general, când pronumele ordinal realizează funcția sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este indispensabil flexiunii, funcționează în primul rând ca morfem al cazului: N.Ac.: (cel de) al doilea (M.), (cea de) a doua (F.) G.D.: celui de al doilea (M.), celei de a doua (F.) Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe, general, când pronumele ordinal realizează funcția sintactică de complement direct: A venit al doilea./ L-am trimis pe al doilea. sau, sintactic, prin intermediul prepozițiilor care cer cazul acuzativ: A vorbit despre al doilea. Genitivul se distinge de dativ prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe, general, când pronumele ordinal realizează funcția sintactică de complement direct: A venit al doilea./ L-am trimis pe al doilea. sau, sintactic, prin intermediul prepozițiilor care cer cazul acuzativ: A vorbit despre al doilea. Genitivul se distinge de dativ prin morfemul al, a etc.: O idee a celui de al doilea m-a interesat în mod deosebit. sau, la nivel sintactic, prin intermediul regentului sau al prepozițiilor cu recțiune genitivală: ideea celui de-al doilea ( G.)/ Am dat celui de al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]