4,801 matches
-
17 martie 1957, cu trei poezii, impunându-li-se titlul „de ciclu“, 1907: Au fost oameni mulți (cf. SÂrg, 92), La lemne (cf. SÂrg, 119), Pământ (poezie ce, în Argotice, poartă titlul Cântec despre Doja - cf. SÂrg, 106), aparținând sezoanelor morfologice, adică de înrâurire argheziană, ori sintactice, „de avântare barbiană“; peste trei zile, Gazeta literară din București - anul IV, nr. 12 / 20 martie 1957 -, tot sub „titlul impus“, 1907, a publicat: Ce vis ciudat mă străbătu azi noapte... (cf. SÂrg, 61
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
extrem de contrariat. Nu își amintea să fi observat cât de particulară este această stâncă față de toate celelalte din zona cercetată în timpul altor escaladări. Privirea i-a rămas țintuită de suprafața ei, pe care descoperea uimit o mare complexitate structurală și morfologică. Îndreptându-și atenția pe o parte din rocile sur-argintii, observă o aglomerare de cristale poliedrice de granați alături de micașisturi cu străluciri argintii, ce păreau a fi doar bolovani izolați, dar toate cu aceeași orientare. Acestea erau amestecate cu șisturi hornblendice
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au o pronunțată preferință pentru reducerea efortului: ei recurg mult la sincopă („li” pentru „lui”, „să mânce”, pentru „să mănânce”) sau apocopă („tat-to”). Numeroase sunt și particularitățile gramaticale - morfologice (pluralul „mânuri”, de exemplu) și sintactice (unde, de asemenea, frapează exprimarea economică, cea mai spectaculoasă fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” plin, un „i” propriu-zis, un „i” vocalic: „codri”, „maiștri”, „miniștri”, „monștri”, „scafandri”. Normele ortografice s-au stabilit, între altele, și după principii morfologice. N-ar strica să se știe că orice substantiv masculin (evident, dacă nu avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi - pentru cine nu mai știe - „aur”, „lapte”, „orez”, „sânge”) primește, grafic, la plural, un „i” (din
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
i” semn de articol fac doi „i”. Cine însă nu știe trebuie să se descurce altfel. Cea mai bună metodă într-o asemenea încurcătură este substituția. Bineînțeles, se vor înlocui (pentru o secundă și doar convențional) termeni din aceeași categorie morfologică - în situația dată, tot un masculin nedefectiv de număr -, dar în privința căruia nu există ezitări în modalitatea de scriere. Aș sugera reținerea cuvântului „șacal”, ca piesă de schimb, fiindcă nu numai că nu ridică probleme de scriere, dar, datorită conotațiilor
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
saitul”). Or, existența în paralel a articulărilor proclitică și enclitică este alt lucru care diferențiază româna de celelalte limbi romanice; în plus, o deosebește și față de latină - limbă fără articol. Mai mult, encliza și procliza neprivind numai articularea - toată flexiunea morfologică prin clitice se realizează -, sunt întărite și alte categorii gramaticale, în special cele care privesc verbul, deoarece și verbe s-au importat, dar în cantitate mai mică. Se vede, din toate acestea, cum datorită neologismelor - dominate acum de englezisme - structura
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
reluarea unor mai vechi obiceiuri de vorbire și prin mai intensa afirmare a celor rămase actuale. Putem aduce oricâte englezisme. Dacă le supunem (și le supunem) gramaticii noastre, ele sunt românești, pentru că primesc trăsături românești. Le romanizăm atât la nivel morfologic, cât și sintactic (relațiile, funcțiile, topica) sau fonetic. Poate că termenul „frangleză” a fost compus în glumă. Dar frangleză poate exista fiindcă morfologia nominală a limbii franceze cunoaște o variațiune minimală, substantivele necăpătând alt look, cu excepția pluralului, dar și pluralul
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
iar Dumnezeu devine, prin aceasta, orice creatură”. (Jurgis Baltrušaitis) Nota distinctivă a poeziei lui Teofil Răchițeanu este dată de modificarea accentului - a accentului fonologic, a accentului sintactic și a celui semantic. Prin intervenții nucleare (asupra accentului propriu-zis al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul topicii - cuvintele fiind „mobilizate”, făcute să se „miște” de pe locul obișnuit), poetul aduce în prim-planul atenției piese de vocabular care sunt ținute, de vorbirea curentă, în situații și poziții bine stabilite și
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
restrânsă circulație (margină; genună; soarte; neauă; steauă), plural tămâiat de vechime (fîntîne; dumbrave; grădine; misteruri; stînce; văi adînce). Proteza (soluție expresivă tot De din alt timp venind [...]) este mai puțin exploatată de poet, dar nu inexistentă (aridică; alăută). Ignorarea conveniențelor morfologice actuale produce și ea un paradox. În mod normal, eludarea regulilor generează haos. Dar, în cazul poeziei lui Teofil Răchițeanu, cititorul se pomenește într-o lume mult mai sigură și mai bună decât cea din viața lui curentă, de dincoace
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
iar Dumnezeu devine, prin aceasta, orice creatură”. (Jurgis Baltrušaitis) Nota distinctivă a poeziei lui Teofil Răchițeanu este dată de modificarea accentului - a accentului fonologic, a accentului sintactic și a celui semantic. Prin intervenții nucleare (asupra accentului propriu-zis al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul ... Citește mai mult „Iau un vas plin cu apă. Așez o oglindă și o expun cu fața spre soare. / Din fund sau de pe margine, soarele își trimite atunci razele de lumină înafară, el
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
iar Dumnezeu devine, prin aceasta, orice creatură”. (Jurgis Baltrušaitis) Nota distinctivă a poeziei lui Teofil Răchițeanu este dată de modificarea accentului - a accentului fonologic, a accentului sintactic și a celui semantic. Prin intervenții nucleare (asupra accentului propriu-zis al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul ... VII. STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011. Propun celor care au dificultăți în ce privește scrierea corectă a unor cuvinte cu desinența în „i” sau
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
ne transpuneam în personagii de poveste și altele care nu ne era la îndemână să ni le imaginăm iar stimata doamnă Lucreția Dulamă ne „procopsea” zilnic cu un nou început, de descifrare „în cheie” inteligibilă a atâtor încrengături sintactice și morfologice ale limbii în care ne-am născut și vorbim, ori a altor minuni ale cunoașterii și lumii în care trăiam și îi eram martori fără să știm de vreo logică a devenirilor ... Ne învăța mereu să „batem departe” și să
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
un operator din colectivul pe care îl conduceam, tot Popescu îl chema. Odată, mi s-au defectat concomitent două utilaje cheie pentru analize speciale ale PVC-suspensie, indispensabile pentru export - valțul pentru determinarea conținutului de „ochi de pește” al PVC (defecte morfologice vizibile ca niște... ochi de pește pe o folie vălțuită cu negru de fum și plastifiant) și plastograful Brabender pentru determinarea stabilității termice și a prelucrabilității PVC. Exasperat, mi-am ieșit atunci din fire și am început să înjur cu
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CRONOLOGIC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului CRONOLOGIC Totul estecronologic Chiar luate antologic, Dezbătute morfologic, În contextul psihologic! Vin din ere mitologic, Să susțină pedagogic, Că în mediul biologic, Nu trăim chiar ecologic! Este clar și super logic, Într-un termen filologic, Se constată patologic, Fenomenul scriptologic! Dar în parcul dendrologic, Nesteril epidemiologic, Fiind vecin
CRONOLOGIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362055_a_363384]
-
invalidată de cercetările care au urmărit evoluția naturală a enteropatiei glutenice. S-a constatat că simptomele dispar indepemdent de regimul cu sau fără gluten la 2/3 din cazuri în perioada cuprinsă între prima copilărie si adolescență, în ciuda persistenței leziunilor morfologice intestinale, semnificând o crestere a toleranței la gluten (Visakorpi si Savilahti 1970, McNicholl 1974). Acest lucru înseamnă că între subiecții cu boala celiacă certă, menținuți sub alimentație normală doar 1/3 prezintă manifestări clinice, ceea ce - transpusă în clinica adultului - conduce
DR. DRD.IONUŢ HORIA T. LEOVEANU ŞI DR. VICTOR V. PETRARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366255_a_367584]
-
de o formalitate relativ facilă. Chiar și amestecul cu alte obiceiuri, rituri și ritualuri amerindiene sunt greu înțelese și acceptate de “poporul” Navajo, iar cu cultura americană este de-a dreptul imposibil, bariere nenumărate, de limbă asimilată în inflexiunile sale morfologice și sintactice cele mai sensibile, de credință, de credibilitate și de morală aproape opusă, mod de gândire fără repere tabu cum fuseseră învățați, spilcuiala și emfaza gălăgioasă, zeflemitoare, zbenguiala strofocitoare, de care ei ca popor nu au avut cunoștință, sunt
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
da colțul ierbii, copacii vor fi ninși de flori albe. Miros de început, miros curat, proaspăt, miros de ghiocei, mirosul dragostei ... Bibliografie Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București; Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București; Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București; Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București; Constantinescu, Olimpiu, (1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
-o posterității. Figurile de stil utilizate (mai ales metaforele) sunt pline de miez literar, transmițând profunda trăire a eului liric. Dorința (din păcate irealizabilă) de întoarcere la iubirea de altădată, este deplină și copleșitoare, fiind evidențiată atât ideatic, cât și morfologic (prin unele verbe bine plasate). Intimitatea iubirii pierdute, dar dorite continuu, apare uneori mai direct, alteori mai discret, creând o magie poetică, un tot poetic unitar. Repetițiile completează universul liric, accentuând, dar și amplificând dorul, punctând, în mod cu totul
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
cunoaște. În Introducere în studiul limbii și literaturii indo-europene, Lucia Wald și D. Slușanschi afirmă că pronumele personal „are paradigme heteroclitice, ireductibile la corelații etimologice limpezi“ (p. 243) și că „el datează dintr-o epocă atât de veche, încât explicația morfologică și etimologică a variațiilor sale paradigmatice ne scapă (cei puțin deocamdată) aproape cu desăvârșire“. Aici se cuvine să facem o scurtă digresiune. În toate vechile limbi pronumele de pers. I sg. „eu“ se compară cu denumirea cerului, care grăiește omului
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
Mă apropiu în curând de 48 de ani de când am plecat din România și nu pot să scriu corect dacă nu am alături de mine DEX-ul (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), Dicționarul uzual de Neologisme și Îndreptarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic. Nu poți scrie atractiv dacă nu citești mult. Astăzi citesc cât nu am citit o viață întreagă, încercând să „prind timpul din urmă”. Mereu compar scrisul cu pictura; dacă nu ești sincer, dacă nu redai lucruri din viață fără să
TAINA SCRISULUI (33) – MAGIA CUVÂTULUI: „SĂ FACI CE ŞTII MAI BINE!” de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355142_a_356471]
-
obstinație, de către „foștii”, mai ales din „eșalonul doi”, care „au învățat cum să pună mâna pe ce a mai rămas din averea țării, au privatizat tot ce se putea transforma în valută și însușí”. După ce face o clasificare a moangelor („Morfologic sunt substantive comune și proprii. Concrete și abstracte. Solide, lichide și gazoase. Simple, compuse și descompuse. Epicene și mobile. Naturale și artificiale”), pornind de la sensul întrebării pe care și-o pune fiecare („Cu cine mi-am mâncat moangele?”), dincolo de faptul
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București. • Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, București, 1993. Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București. Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
alambic posibil» - ceea ce se revelează la Nichita Stănescu drept «tipul de tensiune semantică spre un cuvânt din viitor» (ibid). Din această perspectivă amendează „poezia primitivă“, într-o „limbă (poetică) de tip fonetic“, aliterativă («Prin vulturi vântul viu vuia»), ori poezia morfologică a luciului de tip arghezian («Logodnică de-a pururi, soție niciodată»), poezia sintactică de tip arghezian («Trei sau patru-n mal pescari») și barbian («Ion Barbu este desăvârșit în această structură») etc.; «poezia metalingvistică are ca sursă inspirația, suflată la
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
diferite de cele federale. Are și un “președinte”, al “Națiunilor” Navajo, ales, coincidență, tot pe patru ani, ca și cel de la Casa Albă. Limba lor nu are o vreo scriere , nu este fonetică și silabică literal iar datorită acestor “dezarticulații” morfologice și sintactice a fost folosită de americani în al doilea război mondial, drept “limbă de comunicare” a telegramelor și informațiilor cifrate, se înțelege că transmise cu angajați ai armatei “stelare” de origine Navajo. Celebra mașină de coduri nazistă “Enigma”, mândria
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > PETRECERE MORFOLOGICĂ Autor: Emanuel Enache Publicat în: Ediția nr. 1752 din 18 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-un caiet studențesc, într-un ghiozdan uitat într-un dulap, în vacanta de vară, erau toate părțile de vorbire cu valorile lor morfologice. Într-
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]