3,037 matches
-
jocuri și mai puțin pe reguli și definiții. Să se ajungă la generalizări după multe exerciții de observare, recunoaștere, construcție în vederea perceperii acestor noțiuni. Pornind de la sensul cuvintelor sub aspectul formei, se ajunge la denumirea de părți de vorbire și morfologie. Combinarea cuvintelor în propoziții și a acestora în frază duce la înțelegerea părților de propoziție și sintaxă. Predarea - învățarea problemelor de morfologie și sintaxă se bazează pe intuirea următoarelor realități: la baza comunicării stă propoziția; cuvintele sunt legate prin înțeles
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
acestor noțiuni. Pornind de la sensul cuvintelor sub aspectul formei, se ajunge la denumirea de părți de vorbire și morfologie. Combinarea cuvintelor în propoziții și a acestora în frază duce la înțelegerea părților de propoziție și sintaxă. Predarea - învățarea problemelor de morfologie și sintaxă se bazează pe intuirea următoarelor realități: la baza comunicării stă propoziția; cuvintele sunt legate prin înțeles; 64 exprimarea se realizează prin propoziții bine îmbinate. Pentru început elevii alcătuiesc propoziții pe baza unor imagini, învățătorul dirijându-le observația și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
6. Singular sau ............ 7. Denumește lucruri, fenomene și ............ 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 8. Fenomene ale ............ 9. Părți de ............ 10. Propoziția este alcătuită din ............ A. ADJECTIVUL În clasa a III-a elevii descoperă elemente de morfologia și stilistica adjectivului, având la bază practica limbii române populare și literare. Ei întâlnesc, în alcătuirea enunțurilor despre plante, animale, anotimpuri, cuvinte care denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
adesea considerate ca fiind similare, ele au fost totuși frecvent puse în contrast: primul ar prezenta gîndurile personajului mai curînd decît impresiile sau percepțiile sale, în timp ce al doilea ar prezenta atît impresii cît și gînduri; sau, altfel, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în vreme ce al doilea nu ar face-o (punctuația este atunci absentă, formele gramaticale sînt trunchiate, propozițiile incomplete și scurte sînt numeroase, neologismele sînt frecvente) și ar surprinde gîndirea în starea sa embrionară, anterioară unei legături logice. ¶Termenul a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
variantă specifică. Totuși, el a fost alteori pus în opoziție cu fluxul conștiinței: monologul interior ar prezenta gîndurile unui personaj, și nu impresiile sau percepțiile, iar fluxul conștiinței ar prezenta atît impresiile, cît și gîndurile; altfel spus, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în timp ce al doilea nu ar face-o, surprinzînd astfel gîndirea în starea sa embrionară, dinaintea unei organizări logice. Pe de altă parte, cei doi termeni au fost frecvent folosiți în alternanță; de fapt, Dujardin al cărui roman Zarurile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Functioning of Narrative. Berlin: Mouton. . 1983. Narrative Pragmatics, Message, and Point. "Poetics" 12:527-36. . 1985. Thématiser. "Poétique" 64:425-33. Propp, Vladimir. 1968. Morphology of the Folktale. Ed. a II-a. Trad. Laurence Scott. Austin: University of Texas Press. [Propp. 1970. Morfologia basmului. Trad. Radu Nicolau. București: Univers.] . 1984. Transformations of the Wondertale. In Vladimir Propp. Theory and History of Folklore, pp. 82-99. Trad. Ariadna Y. Martin, Richard P. Martin. Minneapolis: University of Minnesota Press. [Propp. 1983. Trad. Radu Nicolau. In Mihai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
actor și modul în care acesta s-a identificat cu personajul pe care l-a interpretat. 3.5.4. Metoda analizei morfologice Metoda analizei morfologice a fost elaborată de astronomul F. Zwicky, profesor la Institutul Tehnologic din California. Pentru că prin morfologie se înțelege structura studiată, metoda se poate numi și analiză structurală. Analiza morfologică permite examinarea posibilităților de realizare a unui proiect în premieră (revistă școlară, piesă de teatru, cercetare științifică). Demersul constă în întocmirea unei diagrame Zwicky care permite inventarierea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical" implică abordarea unor conținuturi de tipul: Sunetul, Elemente de vocabular, Sinonimia, Antonimia, Elemente de morfologie, Elemente de sintaxă etc. 5.2. Tipuri de conținuturi abordabile în activitățile de educare a limbajului (etapa preșcolarității) Unitățile științifice de conținut avute în vedere cu precădere în subcapitolul de față, în condițiile în care unitățile tematice de conținut le
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
floare + de + colț = floare de colț), Jocul numelor (conversiune intramorfologică: creangă Creangă, cojocar Cojocaru, eventual, cu valorificarea numelor copiilor), Împrumutăm cuvinte (când este cazul, cuvinte împrumutate din limba străină învățată de copii la grădiniță) etc. 9.2.3. Elemente de morfologie a limbii române abordabile în ciclul preșcolar Subordonată temei generale de reflectare, în comunicare, a normelor limbii române actuale, în condițiile cunoașterii componentelor sistemului acesteia, coordonata morfologică a ,,educării limbajului" în grădiniță cuprinde, ca unități științifice de conținut, clasele semantico-gramaticale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
construcție a comunicării posibilități de abordare / 191 9.2.1. Abordarea elementelor de fonetică/fonologie a limbii române la nivelul preșcolarității / 192 9.2.2. Perspective aplicative (la nivel preșcolar) asupra vocabularului limbii române / 194 9.2.3. Elemente de morfologie a limbii române abordabile în ciclul preșcolar / 195 9.2.4. Elemente de sintaxă a limbii române valorificabile în comunicarea orală a preșcolarilor / 196 9.2.5. Despre o stilistică (adaptată) a comunicării la preșcolari / 198 Capitolul 10. Ipostaze ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
între muzică și mișcare (parțial); 4 nici o relație între muzică și mișcare (tot exercițiul). Pentru insuficientă prezentare artistică în timpul execuției se penalizează: 5 coregrafie creativă (originalitatea combinației elementelor și mișcărilor); 6 stil personal (coregrafie care să exprime și să corespundă morfologiei gimnastei). Metoda comparativă Această metodă se referă la compararea rezultatelor obținute de către cele două grupe implicate în fiecare etapă a cercetării, lucru care dă posibilitatea verificării progreselor obținute în pregătirea gimnastelor, în urma aplicării unui program complex de pregătire artistică în cadrul
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
Carlisle folosesc bateria voltaica tocmai inventată și realizează pentru prima oara electroliza apei (că experiment invers celui prin care se demonstrase că apa se obține din combinarea hidrogenului cu oxigenul). ¶ Savantul german Karl F. Burdach inventează termenul "biologie" pentru studiul morfologiei, fiziologiei și psihologiei umane. ¶ Marie-Francois Bichat studiază modificările organelor omenești după moarte. Examinînd spectrul luminii solare cu ajutorul unor prisme (și alte instrumente de măsurat temperatura), William Herschel descoperă radiația infraroșie (solară), care, desi invizibilă, produce cea mai mare cantitate de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sensul că hrană materială este o replică sau o analogie a hranei cerești, spirituale), iar știință în sine are două aspecte, legile (proprietățile substanțelor) și dinamica transformatională (procesele substanțelor), (de aceea "Știința-i împărțită-n Bowlahoola și-Allamanda") Bowlahoola și Allamanda, morfologia și sintaxa (sau stasis și kinesis, organ și funcție), care constituie gramatică ontica, științifică și artistică-religioasă integrală. Dimensiunea vitală static-dinamică a cuplului Bowlahoola și Allamanda se observă și în următorul pasaj: "Și roșia Globulă-i nesecatul Soare izvodit de Los
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lizibilitatea marcajului și înscriindu-se în normele aplicative uzuale din industrie. Marcaj pe paleta bază nichel, de tip NIMONIC Imagine SEM a zonei de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a secțiunii transversale a amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, nu apar în imagine
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafață a paletei și care s-au dispus cu predilecție pe circumferința amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, în imaginea precedentă nu apar defecte provenite din marcaj. Marcaj pe proba baza titan În setul următor de figuri, se poate observa morfologia suprafeței prelucrate precum și amprentele realizate prin microdislocarea aliajului în zona de activare a indentorului. Imagine SEM a zonei de marcaj a fost obținută prin înclinare la un unghi de 300 a probei în camera de analiză a microscopului electronic. Mărire
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
deplasare sau imprimări succesive (suprapuneri la baleiere) și au fost efectuate comparații între rezultatele obținute. Au fost urmărite unele caracteristici ale zonelor indentate (expuse fasciculului) și unii parametrii cum sunt: grosimea scrierii, uniformitatea, gradul de oxidare a suportului (materialului paletei), morfologia suprafeței scrierii precum și rugozitatea zonei pe care s-a realizat scrierea. Prelucrarea datelor înregistrate a condus la obținerea graficelor din Fig. 4.16 și Fig. 4.17, ce redau modul de variație a grosimii stratului de material afectat în funcție de variația
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de inscripționare este de circa 85µm, iar parametrul Rk poate fi aproximat la o valoare de circa 3,5µm. Și în acest caz, ca și pentru situația oarecum similară a paletelor din aliaj de aluminiu, valoarea rugozității stabilite pe baza morfologiei rezultate din analiza SEM este cu mult mai mare decât aceea rezultată din profilograma trasată pentru paletă. Fig. 5.19 conține imaginea SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor de inscripționate a paletei la o putere a fasciculului de 800W. Creșterea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
nefiind foarte clar delimitate, în final rezultând o foarte proastă calitate a inscripționării. Fig. 5.33 conține o imagine SEM ce redă modul de inscripționare prin suprapunere; rezultă caracterul variabil al liniilor de inscripționare și un anumit grad de discontinuitate. Morfologia exactă a liniilor în zona de suprapunere este evidențiată în Fig. 5.34. Fig. 5.31. Imagini SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor optime de inscripționate a paletei din aliaj de Nimonic 86. Mărire X 1.000, detaliu X 2
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
zonei. Fig. 5.38 surprinde modul de suprapunere a volumelor de aliaj topit în fasciculul laser, cu solidificarea rapidă a picăturilor formate și în curs de desprindere. Continuând majorarea magnificării, în Fig. 5.39 se prezintă un detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.37. Imagine SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, cu puteri peste valoarea de 800W. Mărire X 2.000 148 Fig
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
2.000 148 Fig. 5.38. Modul de suprapunere și împachetare a volumelor de aliaj topit, cu solidificarea rapidă a picăturilor formate și în curs de desprindere. Mărire X 8.000. Fig. 5.39. Imagine SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare. Mărire X 16.000. Fig. 5.40. Analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiză în zona expusă fasciculului din zona asociată imaginii SEI. Hărțile de distribuție de elemente
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
mici de material 152 topit, ce conferă un caracter serat conturului de inscripționare laser. Textura se datorează unor topiri locale de formă circulară, ce au solidificat apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. Fig. 5.49 evidențiază un detaliu al morfologiei de material topit și ulterior solidificat după expunerea la fasciculul laser. Fig. 5.50 conține imaginea SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
circulară, ce au solidificat apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. Fig. 5.49 evidențiază un detaliu al morfologiei de material topit și ulterior solidificat după expunerea la fasciculul laser. Fig. 5.50 conține imaginea SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.51 pune în evidență faptul că, în zona de trecere a fasciculului laser, apare după inscripționare o ușoară oxidare a suprafeței
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.51 pune în evidență faptul că, în zona de trecere a fasciculului laser, apare după inscripționare o ușoară oxidare a suprafeței expuse radiației. Fig. 5.50. Imagine SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare. Mărire X 20.000 Fig. 5.51. Analiza calitativă EDX pentru identificarea microelementelor constitutive ale probei marcate Fig. 5.52. Aspectul suprafeței aliajului în zona cu supraexpunere la fasciculul laser. Mărire X 2.000 Fig. 5.53
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafeței de inscripționare. Mărire X 20.000 Fig. 5.51. Analiza calitativă EDX pentru identificarea microelementelor constitutive ale probei marcate Fig. 5.52. Aspectul suprafeței aliajului în zona cu supraexpunere la fasciculul laser. Mărire X 2.000 Fig. 5.53. Morfologia straturilor de oxizi formați în zona de topire a fasciculului. Mărire X 5.000 Fig. 5.52 evidențiază aspectul suprafeței aliajului în zona cu supraexpunere la fasciculul laser. Longitudinal, pe direcția de 153 inscripționare, apar depuneri de oxizi de Ti
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de topire a fasciculului. Mărire X 5.000 Fig. 5.52 evidențiază aspectul suprafeței aliajului în zona cu supraexpunere la fasciculul laser. Longitudinal, pe direcția de 153 inscripționare, apar depuneri de oxizi de Ti și Al. Fig. 5.53 prezintă morfologia generală a straturilor de oxizi formați la suprafața probei în zona de topire a fasciculului. Fig. 5.54 conține microanaliza calitativă EDX, ce evidențiază existența unor contaminanți pe zona de inscripționare. Aceștia provin probabil din lichidul de răcire utilizat la
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]