551 matches
-
privea asfel,mut de admirație, scena se destrăma încetul cu încetul și a dispărut*) *)Aceasta este descrierea poetică a unui fenomen ce se spune că s-ar fi produs în strămutarea Mesiei , între Sicilia și Calabria.Fenomenul se numește Fata Morgana sau Miraj. Când și-a revenit din uimire el a privit din nou spre fântână. Dar între timp zâna se trezise și dănțuia pe ghizdele, ușoară ca o frunză, potrivinduși pașii pe acest cântec: Cel ce-n astă lume parte
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
îndărăt, el profită de ocazie și i-a înfipt mâna în ciuf. Cât ai clipi din ochi furtuna a încetat, cerul s-a înseninat, iar Părerea de Rău s-a întors în peștera ei. Roland, după această ispravă, a cerut Morganei cheile temniței, iar zâna , făcând acum o mutră binevoitoare, i-a întins o cheie de argint, spunându-i să umble binișor cu ea, fiindcă dacă ar sparge broasca, vor fi pierduți cu toții; un sfat care-l puse pe gânduri și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Fortunei. Ținând încă zâna vârtos de ciuf, Roland a pornit spre temniță, a răsucit cheia în broască fără s-o strice - și a dat drumul prizonierilor. Printre aceștia se aflau: Florismart, Rinaldo și mulți alți cavaleri de frunte ai Franței. Morgana s-a făcut întretimp nevăzută, iar cavalerii, sub conducerea lui Roland, s-au întors pe drumul pe care venise el. Nu a trecut mult și au ajuns în câmpia cu giuvaieruri. Rinaldo, când s-a văzut în mijlocul atâtor bogății și-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a luat ce era a lui, și toți, în afară de paladini și de prietenii lor, se împrăștiară pornind fiecare încotro îl mâna pofta sau datoria. Dudon Danezul, unul dintre cavalerii salvați, dăduse de știre verilor săi că fusese făcut prizonier de Morgana, tocmai acum venea spre ei un mesager de la Carol Magnul care le cerea să se întoarcă pentru a apăra Creștinismul. Roland era însă prea amețit de Angelica pentru a da ascultare acestei chemări. El , urmat de către Florismart - care nu voia
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
căci vei fi prefăcut, ca și noi ,într-un copac, fântână sau stâncă. Rogero a fost foarte uimit când a auzit toate acestea. Iar Astolfo a adăugat că insula se afla în mare parte sub puterea Alcinei. Cu ajutorul surorei sale Morgana, ea reușise să despoaie pe o a treia soră, Logestila, de mai tot pământul ei pentru că întreaga insulă fusese la început a acesteia, fiindu-i lăsată moștenire de către tatăl său. Dar Lonestila era cumpătată și înțeleaptă, pe când celelalte două surori
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
această doamnă-amăgitoare cu sânii ei prea decoltați. când treci când treci verde peste ochi lași mirosul tău în aer ca o undă trecătoare peste-o frunte în amurg. ești minune și văpaie, ploaie dulce peste câmp te ascunzi ca o morgană după sufletul meu tâmp. îți sap groapa ta în suflet ca să ai unde să mori, sufletului hrană fină ca o dulce crinolină, aripile ți doar zburând pe columna ta latină. spală-mi inima nătângă cu apă din mâna stângă adă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
adăpostesc privirea orbită de scânteile altei ierni când nu înghețau cuvinte pe buze și-n inimi nu viscoleau despărțiri... escaladez dune albe scormonind după culori optimiste ce le aș fi vrut ascunse în ochii tainu găsesc decât oaze de verde-melancoliefată morgana a gândurilor mele atârnate de cer ... împart cerul în anotimpuriprin înserări ascunse-n tăcere iubesc ninsorile anotimpului de-acum... Poveste ... O lacrimă își curge drumul săpat de nopți pe același făgaș pe același obrazprin ceața ei ochii mei îndrăgostiți încă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca o rană deschisă... bat cu putere în pământ, făcând pe-a cizmarul de ocazie... Și simt un cui care-mi străbate îndrăzneț prin călcâi... Îmi vine să urlu de durere... dar tac... o să se arate răscruce, ca o fată morgana din poveste... Fac la stânga și satul își deschide binevoitor ulițele prăfuite, încărcate de copii care semănau cu cei din albumul copilăriei mele... Recunosc mirosul și jocurile... Parcă m-am întors în timp cu ceva ani. Niște femei cred că sunt
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
o fårâmå de anafurå scuturatå de preot la sfarsitul slujbei de curåțire a sufletelor Când secetă se înståpânea arzåtoare înfrigurând gândurile lipsite de pâinea speranțelor de-a avea dupå ce så bem apå care apå clipocea în orizont despletitå față morgana cu ciulini zvârcolind pulberea vârcolaci cålårind mareele de foc înspre miazånoapte Când credințele se rezemau doar în sårbåtori și pomeni și rugåciunile se råcoreau în prealabil cu înjuråturi adresate facturilor mamei și tatålui lor de taxe și prețurilor pe sută
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1640]
-
ei se înfige adânc, nu-l mai poți scoate. Bine că ai lichidat repede vacanța, profesore, te-ar fi prins luna mai, într-un amurg turmentat de afrodiziace. Ai fi reîntâlnit, acolo, la cotitura șoselei care urcă spre oraș, fata morgana. Urcaseră scara de lemn, ținea în palmă cotul ei mic, gingaș. Amurgul gros, luna crescând în fereastră, graba atingerii, aprinderea și stingerea, instantanee, voltaj prea mare, catastrofic. O secvență romantică, bună pentru farse. Farse romantice, atât, peltea și gamete. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ațipea, iarăși ațipea... Se încleștă de marginea băncii, aproape lăcrimă din cauza încordării, nu cumva să clipească, să năruie totul, dar izbucnise deja bruiajul, ziua își bolborosea, neobosită, mizeriile... cum s-o amuțești, cum s-o ignori... S-a dus fata morgana, s-a spulberat hipnoza, gata. Alte voci, undeva, în preajmă, alte voci. Dispăruseră, iată, dispăruseră. Reațipi, sleit, împăcat cu lenea și soarele. Se trezi iar și se pierdu iar și se trezi și iar închise ochii. O mișcare. O umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
inexorabilă lege a progresului sau ne învârtim la nesfârșit în cerc ? Pentru noi există realmente vreo șansă de a progresa, de a ne apropia de națiunile apusene, civilizate, visul nostru fierbinte de un secol, sau totul nu este decât fata morgana, un efort inutil, de vreme ce ele merg cu mult mai repede decât noi și distanța rămâne cel puțin aceeași... ba chiar, la fiecare hop de care ne poticnim, ea crește nemăsurat ? Se poate, concentrându-te, calculând lucid și în același timp
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îmi este pusă la grea încercare căci, iată, am traversat localitatea și nu mai ajung la Villa St. Camilli, pe strada Corniche d'Or, nr 68. In stânga jos, marea, în dreapta mea stânca muntelui iar adresa aceasta devine o fata morgana. Și nici picioarele nu mă mai țin mult. Când credeam că am greșit adresa, apare în dreapta mea cocoțat pe stâncă un complex cu numele sus-numit. Mă cazez aici contra sumei de 32 euro pe noapte, adică cu reducere, cum
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Maffesoli, La Violence totalitaire, 1979, reed. Desclée de Brouwer, 1999, p. 77. 69 Cf. G. Rodis-Lewis, Descartes, Calmann-Lévy, 1995, p. 91. Cf. și Nietzsche, Naissance de la tragédie, Pléiade, 2000, p. 20. 70 Cf. A. Breton, Ode à Charles Fourier, Fata Morgana, p. 29, și P. Tacussel, Charles Fourier. Le jeu des passions, Paris, 2000. 71 Hegel, Phénoménologie de l'esprit, Hatier, 1991, p. 57. Cf. și K. Rosenkranz, Vie de Hegel, Gallimard, 2004, p. 189, nota 2, și B. Pinchard, "Le
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
să mă informez despre efectele pe care le provoacă, pentru a face alegeri corecte. Îmi doresc ca și alți copii ca mine să aibă familia aproape, să se bazeze pe prieteni adevărați și să nu se lase amăgiți de Fata Morgana, acel miraj al consumului de droguri. Respectă-te mai întâi pe tine și pe cei din jurul tău și nu consuma droguri.
Respectă viaţa. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by GAGEA ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1908]
-
sfios le învelea; La primăvară porni-vor către soare Și astfel fiecare destinu-și împlinea. Strânsese o căruță de cuvinte Și arunca acum cu ele-n vânt; Acele seci se vânzoleau fără de ținte, Cele cu miez se-ndreptau spre pământ. Fata - Morgana Știu că mă îndrept spre zarea în care nu poți să fii niciodată. Și totuși doar pentru tine încă mai merg; poate până când va fi prea târziu să mă mai pot întoarce... Să mă întorc dinspre noi către tine. Nesfârșita
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
Și dacă v-ați format despre mine părerea că sânt un cabotin puțin scrântit la minte, aveți, probabil, acum, un motiv în plus. Dar, fără să mă apăr, mi-aș îngădui să vă atrag atenția asupra unui lucru: că Fata Morgana s-a născut nu întîmplător într-un deșert. Și pe urmă, începută ca un joc, povestea cu telefonul s-a transformat destul de repede în altceva. Într-un fel de ritual echivoc. Eleonora mi-a mărturisit mai târziu că ajunsese să
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
obsesia progresului într-o natură unde de secole (sau, poate, de milenii) nu s-a schimbat nimic? Un automobil cu aer condiționat, sucuri la gheață în portbagaj, șoseaua, cu o dungă galbenă la mijloc, și pedala de accelerație. Nici măcar Fata Morgana nu poate rezista într-un asemenea pustiu de piatră. Totul e mort în Valea Morții. Și nicăieri nu se zărește vreun panou pe care să scrie "exit". Nu poți să ieși din șosea decât un kilometru sau doi. Mergi mai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ochi și în oglinda memoriei afective, consemnând - uneori cu precizie jurnalistică - faptele neașteptate ori banale ale existenței tinerețe și iubire, singurătate, banii și viața, zgârcenia și moartea, eșecuri matrimoniale, hrăpărețul, pușcăria și pușcăriașii, viața infantilă, vânătoarea, hoția la români, Fata Morgana, răzbunarea, alunecările de teren, moartea năprasnică a: unui localnic, alegerea mireselor,îmbogățiții, al doilea război mondial, taxe, violența în școală, ura feminină în focare paroxistice (Nagâțele), Ion Antonescu, Vraiștea - un sat cât o țară, banul care îi guvernează pe toți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acum, la mai bine de două luni de la eveniment, nu mai știe, nimeni, nimic, despre el. Deci, răsuflă ușurată și suflarea orașului, de când s-a dus, domnul Emil Boc, pe ușa din spate, duce-i-s-ar și numele, definitiv, pe pustie! FATA MORGANA Bue, spune-mi, te rog, știi ce e aia fata Morgana? Da, Firica, știu. Ce? O fată. Ce fel de fată? Cea mai frumoasă dintre toate fetele. Și unde-i casa ei? Nu are casă. Dar unde stă? E pretutindeni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
știe, nimeni, nimic, despre el. Deci, răsuflă ușurată și suflarea orașului, de când s-a dus, domnul Emil Boc, pe ușa din spate, duce-i-s-ar și numele, definitiv, pe pustie! FATA MORGANA Bue, spune-mi, te rog, știi ce e aia fata Morgana? Da, Firica, știu. Ce? O fată. Ce fel de fată? Cea mai frumoasă dintre toate fetele. Și unde-i casa ei? Nu are casă. Dar unde stă? E pretutindeni. Cum așa? Cum îți spun. E pretutindeni,în lume, și li
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
căutăm o zi de vară, foarte călduroasă, cu mult soare, cer senin, și să ne ducem la marginea câmpiei. Și să privim, cu mâna streașină, la ochi, și, dacă stăm, o vreme, liniștite, și căutăm cu privirea în zare, Fata Morgana ni se arată. Dansând minunat. Și așa e de frumoasă, cum nu e alta, ca ea,în toată lumea. Putem să mergem aproape, s-o vedem bine, bine de tot, să pun mâna pe umerii și obrajii ei, și s-o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
până după amiază. Atunci se duce, o preia și o readuce acasă, la părinții, care, acum sunt la servici.Înainte de a se despărți, fetița o întreabă, rugător, pe bunica: hai, spune-mi,când mă duci s-o văd pe Fata Morgana?îți spune, Buia, după amiază. Până atunci, ea se gândește, cum, caută o zi, potrivită, și, când o va găsi, ne vom duce la marginea câmpiei. Se despart. Fata intră în iureșul copilăriei grădiniței. Bunica se duce acasă unde are
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ne vom duce la marginea câmpiei. Se despart. Fata intră în iureșul copilăriei grădiniței. Bunica se duce acasă unde are de pregătit mâncarea din acea zi, pentru întreaga familie. Mergând, singură, se întreabă: unde o fi auzit, oare, de Fata Morgana? Cine i-o fi băgat în cap istoria asta? Că, la etatea ei, și mie, mi s-a povestit despre vestita fată. Dar cine, oare, mi-a povestit? A, da, mama. Și ei cine i-o fi povestit? Mama ei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cine i-o fi povestit? Mama ei, adică, bunica mea. Și ei? Mamă-sa. Și mamă-si? Străbunica. Și, tot așa, din mamă în mamă, din bunică în bunică și din străbunică în străbunică, fiecare a tot auzit de Fata Morgana, fiecare s-a tot pregătit să se ducă la marginea câmpiei, s-o vadă, să stea de vorbă cu ea, s-o pipăe, s-o mângâe, să împrumute din frumusețea ei, dar, de câte ori s-au dus, fata, este drept că
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]