20,850 matches
-
n-o fi știind desigur și o să-i râdă în nas, crezând că-i spune vreo vorbă de rușine, ca s-o întărâte cum avea obiceiul deseori. Al dracului sare soarele, de la un pământ la altul, de la Siliștea Crucii, la morminte, de la morminte la Gura lupului, de la Gura lupului, sus de tot, spre hotarul cu Mehedinții, spre pădure, în porumbiștea înfundată a Colopărului. Toate pământurile astea sunt ale lui, ale căsii lui, ale sufletului său neîmpăcat și viu. Și toate bătăliile
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
fi știind desigur și o să-i râdă în nas, crezând că-i spune vreo vorbă de rușine, ca s-o întărâte cum avea obiceiul deseori. Al dracului sare soarele, de la un pământ la altul, de la Siliștea Crucii, la morminte, de la morminte la Gura lupului, de la Gura lupului, sus de tot, spre hotarul cu Mehedinții, spre pădure, în porumbiștea înfundată a Colopărului. Toate pământurile astea sunt ale lui, ale căsii lui, ale sufletului său neîmpăcat și viu. Și toate bătăliile care le-
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
cine-o laudă în depărtările ce ni s-au promis înghițite de alte depărtări tot mai vagi care nu mai țin seama de noi cei ce ne sprijinim în cîrja textului? Fluturi Fluturi sumbri cum lacătele lemn mărunțit cum sticla mormînt fîlfîind cum o eșarfă. Și cum se-nvîrt Și cum se-nvîrt se-nvîrt în jurul tău morții ca niște sfîrleze unii umblă pe muchia unui gînd cum pe ape alții se adună-n senzaționalele desene ale prafului de pe mobile ori se despart ușor
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
-ntreg în ce-ai făcut și zis. Văzută niciodată de la-nceput de sorți Coperta-ți iscălită ne-a-mbrățișat pe toți. O, Doamne, ține-o veșnic deschisă și pre noi Nu ne strivi, nevrednici, cu fila de apoi. Psalmul V Săpăm, uituci, morminte și lustruim statui, Dar nu-nvățăm din vina și slava nimănui. E bucuria lumii mai rece, prefăcută, Culoarea și lumina din ochii ei se mută. Ca huhurezii nopții ne învârtim vioi, Orbiți de jocul măștii din aur și noroi. Dar
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
și iluzoriu caninul și țeapa pe același talger de venin pe fundalul de rug al Ioanei d'Arc Domnul întemnițat în pietrele surde la naftalina capriciilor dragonul învins cu țepele invidiei și neputinței Domnul cu oase de animal inventat în mormintele dezgropate de gurile rele emanații de hidrogen sulfurat peste jarul orbit mitul negru din puțul cu reziduu fosil se naște în civilizația ecranelor peste globii străpunși cu țepe informaționale sâmburii de Halloween se pietrifică în plăcinta în care scormonim răvașe
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
-i culege acestei ore mierea, de la ceafă până unde se ghicește genunchiul? Moartea, plăcerea? }ie altfel de hrană ți se potrivește, Pâine uscată și vin bărbătesc, Poate puțin pește, După un ritual creștinesc. Cum se simte în catacombe, sau la mormântul Ceciliei Metella, Spiritul, Suflul, Duhul în trombe, invadând chilia, celula, cella. 3. De la început ca îngerul pe Matei l-a însoțit pasărea neagră, acolo, în muntele Peleo. Corbul bea apă dintr-un ciob de ceramică unde se vede imprimat sigiliul
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
deveneau complicate și banale tabieturi și colac peste pupăză nevasta îmi zicea vai ce mătăsoasă ți s-a făcut pielea te cred și eu când sunt un dud plin de viermi de mătase de panait istrati s-ar întoarce în mormânt la atâta așezare lipsită de zare dar ce noroc cu melodia adusă de cai care n-au fost condamnați constatându-se că au un cuantum de inteligență redus aproape zero au dedus asta din experimentul că i-au lăsat liberi
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
se așază ca mîlul peste un cîmp inundat, îmi vorbește ca un dicționar nedeschis vreodată, nici celălalt nu sunt eu, chiar dacă arată ca un crin într-o vază în care stă ascunsă inima Mariei Magdalena ca într-un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea de praf a cearșafului din care ai plecat ca femeile casnice la piață, înghițite de precupețe ca alunele de gușa veverițelor, un trup lung și inert, răstignit
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
un spiriduș pentru a-l arunca în supa de morcovi, un trup de umbră peste cearșaful boțit, atingînd cuta ce încă mai are memorie, galben, arzînd fără flacără, ca într-o candelă din chiar trupul celui de viu îngropat în mormîntul trupului tău, vin să se roage, vin să se-ntindă peste el femeile ca pecinginea, să se scarpine pînă la sînge, pînă la înviere, pînă la înălțare, pînă unde mîinile nu mai au ce culege din cenușa dusă de vîntul
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
duși am fost spre cimitirul Vară. La poartă nu se afla nici Dumnezeu, nici un diavol, nici măcar un Cerber cu poftă de ducă, doar forsytia, glicnă, regina nopții și bougainvilliers, ciclamen corcit cu galben și mov, ca pentru niște morți cu morminte fauve. Din greșeală intrat-am în Muzeul Suprarealist al Cimitirului. Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă și obezitate spontană, a căutat până l-a găsit cu chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea bunicul meu, Vasile Cesereanu, stingher, sfios, stâlpnic și înfoiat bărbos. Locuia la Străini, trebuia să urmăm linia portocalie
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
despre prietenie, despre George Steiner, despre asasinat ca formă de sinucidere (în anii 1900-1945, zeci de milioane de oameni au fost uciși), despre Golem, bătrânețe, despre "porcitudine" (cuvânt "inventat"), despre retorică "înghimpată", despre "cum să-ți organizezi posteritatea", despre profanarea mormintelor, despre cum să înveți să spui NU etc. Cele 551 de "note" ale lui Sever par a reconstitui un anumit gen cultivat în antichitate și în Evul Mediu timpuriu, dar au și o sursă talmudică, prin tendința de a defini
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
a lăsat-o în spatele calului cu opt picioare, ca să ajungă în ținuturile îndepărtate, unde trupul tău zace, ciopârțit în tot atâtea bucăți, câte litere numele tău are. - Alții spun că și-a lăsat-o întinsă pe țărâna de jos a mormântului tău până în clipa când șirul nesfârșit de numere te va scoate la lumină, spânzurat de o stea. Rugul de pe apă Trei bărbați au ridicat de subțiori de trei ori aleasa, ca să privească dincolo. întâia oară, peste pragul de sus al
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
I se dă o pasăre. îi taie capul și-l aruncă în corabia ce o așteaptă la mal. Vâslași o trec, dar, cu o clipă înainte de mal, corabia se-aprinde cu femeie cu tot. Cartea de aur Deasupra a nouă morminte din nesfârșitul șir, la miezul nopții, joacă nouă flăcări cu nouă cuvinte scrise pe fiecare. Frazele nouă ai vrea să le citești ca să treci din încăpere în încăpere, dar pânza de întuneric nu poți s-o sfâșii decât cu ochiul
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
joacă nouă flăcări cu nouă cuvinte scrise pe fiecare. Frazele nouă ai vrea să le citești ca să treci din încăpere în încăpere, dar pânza de întuneric nu poți s-o sfâșii decât cu ochiul vulturului însoțitor. Cei ce sapă în mormintele de deasupra cu iarba și florile de flăcări pârlite, scot din fiecare câte-o plăcuță de aur, cu câte nouă cuvinte gravate. -Să fie una și-aceeași limbă în care le-a tâlcuit pasărea însoțitoare cu limba în care le
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
nicolae tzone cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone este o entitate intraductibilă unul cățărat peste altul unul mergînd deodată cu altul... unul și totdeauna altul nicolae tzone își înghite moleculă cu moleculă mormîntul pînă cînd acesta devine pe deplin invizibil poemul nu cade poemul nu moare poemul un miliard la sută viață un miliard la sută moarte nu uită niciodată ochii deschiși nicolae tzone nu coboară nu se înalță nicolae tzone asemeni poemului
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
porumb. Au rămas ei doi. Le era frică. S-a auzit un țârâit de greier: era asurzitor și cumplit. Imediat s-a auzit un guguștiuc: și sunetul acesta era amenințător. Apoi s-a instalat liniștea apăsătoare, ca o lespede de mormânt ce ți se fixează pe piept, te acoperă pentru totdeauna. Până la căsuța din Serbia trebuiau să traverseze un spațiu descoperit, ca-n palmă. Au hotărât în șoaptă să meargă târâș, prin ierburile și bălăriile care năpădiseră locul. Înaintau încet, atent
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
marcă a opulenței (Bolliac susține că autorul Ciocoilor... ar fi lăsat urmașilor o moștenire de 700 de galbeni - veritabilă avere). Lucrând la o monografie a lui Nicolae Filimon (apărută în 1985) am socotit de cuviință să ofer imaginea recentă a mormântului, singurele fotografii existente până atunci figurând în iconografia cărților lui Viorel Cosma (Nicolae Filimon - critic muzical și folclorist, Editura Muzicală, 1966) și George Ivașcu (Nicolae Filimon, Editura Albatros, 1977). Descoperirea sepulcrului lui Filimon nu a fost o întreprindere ușoară, întrucât
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
promis că va reinscripționa pe soclu numele lui Nicolae Filimon, rugându-mă "din suflet" să nu mă adresez "la foruri", era vădit înspăimântată. Sarmiza a decedat după vreo trei sau patru ani uitând să-și onoreze promisiunea făcută cu solemnitate. Mormântul (figura 8, loc 52) a intrat în proprietatea fiicei sale, Alexandrina Ghenovici (trecută și ea în lumea celor drepți acum doi ani). Pe soclul monumentului lui Filimon stă scris și astăzi "familia Sterea-Ghenovici". Pentru îndreptarea acestui sacrilegiu am înaintat memorii
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
Stă singură sprijinindu-se pe ea însăși cum se sprijină între ei frații de cruce cum se rezemă în ură unul de altul dușmanii Da. Stă singură și în singurătatea ei fermecată îi crește iarbă pe prag ca pe viitorul mormînt are mentă și flori verzi de grîu pînă-n ușă ciucuri roșii de plop îi foșnesc la ferestre Ea a ajuns de vorbește cu seva din flori cum vorbești cu-o regină Ea e soră de rouă cu pelinul cu macul
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
alte soarte - cum și vele de corăbii mână-n țarc de semne-arzânde rosturile învechite și-n noi viersuiri - noi fraze - trec Cuvântul prin noi site... ...o minune-i veșnicia - din crin cer până-n pământ dar destăinuiri nu face Înviatul din Mormânt... de vezi semne în abisuri: taci - asculți și înțelegi nu-ți tocmești tălmaci uimirii nici pe magi și nici pe regi ...nu poți ști - uitând de Munte - chiuind la cânt de flaute: adâncind lumini în suflet - vine Ravvi să te
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cristicii Carpați de-acuma vor fi abator”... frunzuliță cu trei flori vulturi se prefac în ciori sihaștrii - în moșieri omănașii - în vieri unde ai plecat - Hristoase de ne lași tot sub baroase? munții intră sub pământ țara s-a făcut mormânt numai vile cu simbrie umilită Românie: nici tu duh - nici omenie! stăm la maica în chirie... turmuliță de mânzări vin corbii din patru zări hoții merg fercheși pe drum cinstea a ajuns doar scrum... cenușă de-otavă pâine cu otravă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
care a anatemizat hoarda bolșevică-comunistă pentru crimele monstruoase comise împotriva bisericii (peste 200.000 de clerici executați, dar și milioane de alți reștini, mii de mănăstiri și biserici distruse sau transformate în localuri de orgii comuniste!), s-ar întoarce în mormântul său la vederea acestui tablou satanic („Iuda între creștini”). Și când te gândești că doar câțiva ani în urmă comunistul Dodon jura credință lui Ilici primind carnetul de membru al PCRM! Cât de mult s-a maturizat băiatul sărind (din
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
pic de dor/ călător neobișnuit/ în secolul douăzeci și unu./ Hava/ se vindecă în negura vărateca/ croncănit de cucuvea uimită-n gravitate/ cu brațe deschise trece Curcubeul/ în frontieră nu se oprește/ alergând dincolo de maraton/ anunțul triumfului o dezvelește în ogeacul soarelui/ mormânt, vale, plăgi, dorul i se scurge pe pământ./ Hava/ pornit-a în secole spre Omer/ în bătăliile din povești/ dezbat în Parlamentul lui Çabej, Jokli/ dezleagă nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul pământului/ albaneză
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]