1,969 matches
-
și organizează proiecte ulterioare de cercetare a validității. Siegel și Kaemmerer (1978) și Hill (1991) au întreprins cercetări similare ale climatelor școlare, care nu au ajuns totuși să depășească nivelul studiilor anterioare. Analizele de context implică, de asemenea, corelația orientărilor motivaționale (instrinsece și extrinsece) ale angajaților cu trăsăturile creative de personalitate și creativitatea produselor. O astfel de direcție nu este străină de conceptualizarea relației dintre profilul inteligenței multiple și tipurile preferate de activitate realizată de Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lungi. În ambele domenii există alte evenimente care au influențat cadrul temporal. Aspectul 6: Creația semnificativă și domeniile de întreprindere a activității După cum am evidențiat deja, obiectivul general se transformă în nucleul procesului creativ și redă substratul parțial al forței motivaționale care impulsionează efortul de lungă durată pe parcursul vieții. Odată cu demararea acestui proces, avem posibilitatea de a observa proliferarea ideilor și proiectelor, iar metodele utilizate pentru atingerea obiectivului general devin din ce în ce mai numeroase și mai complexe. Structurarea procesului de muncă necesită organizare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se numără analizele istoriometrice publicate în anul 1869 în cartea Geniul ereditar. Principala teorie propusă în lucrare se bazează pe ipoteza conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell, 1948; Kroeber
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
IECP în felul următor: Pe întreaga arie a inteligenței și creativității se obține o corelare pozitivă slabă, probabil în jur de 0,40; totuși, sub un IQ de aproximativ 120 inteligența măsurată este un factor neglijabil în creativitate, iar variabilele motivaționale și stilistice, pe care cercetările noastre au pus un mare accent, sunt factorii determinanți majori ai creativității (p. 224). Importanța relativă a variabilelor legate de inteligență și de personalitate sau de motivație poate fi demonstrată prin următoarea anecdotă despre Edison
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un interviu citat în Amabile, 1989, p. 56). Ce motivație stă la baza activității creative? Este ea, în general, iubirea despre care vorbea Irving? Rezultă oare din dorința de a dobândi mai multă avere și glorie sau acționează alte forțe motivaționale? Capitolul de față trece în revistă teoriile și cercetările legate de motivația creativității, arătând că, deși un joc complicat al forțelor motivaționale poate genera creativitate, motivația răsărită din implicarea personală în muncă - iubirea, dacă vreți - este crucială pentru a ajunge
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vorbea Irving? Rezultă oare din dorința de a dobândi mai multă avere și glorie sau acționează alte forțe motivaționale? Capitolul de față trece în revistă teoriile și cercetările legate de motivația creativității, arătând că, deși un joc complicat al forțelor motivaționale poate genera creativitate, motivația răsărită din implicarea personală în muncă - iubirea, dacă vreți - este crucială pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate în orice domeniu. Primele concepții despre motivație și creativitate Pentru mulți dintre primii teoreticieni ai creativității, răspunsul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a susținut cu argumente că creativitatea se poate baza pe dorința salutară a unei persoane de a lua în stăpânire mediul în care trăiește, un concept pe care White (1959) l-a etichetat drept motivație „bazată pe utilitate” (effectance). Forța motivațională a nevoii de a lua în stăpânire a fost demonstrată și de un studiu efectuat pe o perioadă de 25 de ani pe un grup de femei cu un nivel înalt de creativitate (Cangelosi și Schaefer, 1992). Studiul a identificat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Apperception Test - TAT) cuprindea multe imagini intrinsece - reliefând bucuria de a crea lucrări de artă - au rămas în acel domeniu și după terminarea studiilor și au avut mai multe șanse de succes. Un studiu recent a sugerat existența unor orientări motivaționale relativ stabile către o anumită activitate (Amabile, Hill, Hennessey și Tighe, 1994). În cercetare s-a folosit Work Preference Inventory (WPI - Inventarul de preferințe vocaționale) și au fost identificate atât motivații intrinsece cât și motivații extrinsece „la nivelul trăsăturilor de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
simtă constrânsă și sunt incompatibili cu motivele intrinsece. Prin urmare, cu toate că motivația intrinsecă poate fi invers proporțională cu unele tipuri de motivație extrinsecă (nonsinergetică), ea se poate combina favorabil cu alți factori de motivare extrinseci, sinergetici. Acest concept de sinergie motivațională a contribuit la revizuirea ipotezei motivației intrinseci (cunoscută acum ca „principiul motivației intrinsece”): „Motivația intrinsecă favorizează creativitatea; motivația extrinsecă de tipul constrângerii este nocivă pentru creativitate, însă motivația extrinsecă de tipul informării sau al încurajării poate fi favorabilă, în special
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
extrinseci sinergetici îl pot ajuta pe creator să valideze și să le comunice în mod adecvat acea soluție celorlalți din domeniul respectiv. Alți teoreticieni ai creativității s-au ocupat de problema porțiunii din procesul creativ pe care o influențează forțele motivaționale. Una dintre primele abordări ale acestei probleme îi aparține lui Crutchfield (1962), și anume afirmația că motivele extrinsece pot avea rolul de a pune o persoană în contact cu un subiect care îi poate stârni interesul. Acest lucru este compatibil
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
caracterul lor de control. Eficiența acestei tehnici de scădere a importanței factorilor de motivare extrinsece sau de reinterpretare a lor a fost demonstrată de studiile de imunizare (Hennessey et al., 1989; Hennessey și Zbikowski, 1993). Noile concepții teoretice despre sinergia motivațională au implicații și în mărirea componentei motivaționale a creativității (Amabile, 1993). În primul rând, orice factori extrinseci care întăresc senzația de competență fără să submineze sentimentul autodeterminării vor influența pozitiv motivația intrinsecă. Aceștia sunt factorii de motivare extrinseci sinergetici. Așa cum
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de scădere a importanței factorilor de motivare extrinsece sau de reinterpretare a lor a fost demonstrată de studiile de imunizare (Hennessey et al., 1989; Hennessey și Zbikowski, 1993). Noile concepții teoretice despre sinergia motivațională au implicații și în mărirea componentei motivaționale a creativității (Amabile, 1993). În primul rând, orice factori extrinseci care întăresc senzația de competență fără să submineze sentimentul autodeterminării vor influența pozitiv motivația intrinsecă. Aceștia sunt factorii de motivare extrinseci sinergetici. Așa cum sugerează Deci și Ryan (1985), recompensa, recunoașterea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Bursele „pentru genii” acordate de MacArthur Foundation exemplifică acest tip de recompensă.) În același mod, feedbackul rezultatului va întări motivația intrinsecă și creativitatea dacă este de tipul informativ-constructiv, nu reprezintă o amenințare și vizează munca, nu persoana. Conceptul de sinergie motivațională ne face să ne așteptăm ca întreaga funcționare creativă să poată fi îmbunătățită dacă motivația intrinsecă este foarte intensă în acele faze ale procesului creativ în care gândirea originală are importanță maximă - faza de identificare a problemelor și cea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al., în publicații). Alte tehnici cognitive pot contribui în continuare la identificarea diferitelor strategii folosite de persoanele motivate intrinsec sau extrinsec. Zona cea mai promițătoare pentru investigațiile viitoare legate de motivație și creativitate ar putea fi studierea interacțiunilor dintre contextul motivațional al comportamentului creativ și alți factori importanți pentru creativitate (Amabile, 1996; Runco și Chand, 1995). De exemplu, diferențele individuale legate de personalitate sau de experiență pot influența modul în care sunt interpretate motivele sau constrângerile extrinsece și în care se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Aceasta implică faptul că motivația este importantă - un subiect bine cunoscut celor din aria de specialitate a creativității. Însă sugerează, de asemenea, prezența unui număr de factori suplimentari care, de obicei, sunt ignorați - de exemplu, faptul că factorii cognitivi și motivaționali se combină cu starea în care se află domeniul și aria de specialitate. În al doilea rând, modelul „cu sisteme” confirmă din nou importanța factorilor individuali care participă la procesul creativ. Persoanele care au șanse să facă inovații au, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
etc. Acest model poate fi util pentru a critica instituțiile sociale, atrăgând atenția asupra decalajelor dintre motivațiile reale pe care instituțiile le induc cetățenilor și acțiunile care sunt așteptate din partea acestora, legal și moral (Rees, apud Munro, 1999). Inadecvarea stimulilor motivaționali este invocată adesea pentru a explica inadecvarea rezultatelor. De exemplu, L. Munro argumentează în favoarea utilizării modelului inițiator‑agent în relațiile de familie. În societatea contemporană, părinții sunt în postura de agenți față de copiii lor (care, în acest sens, sunt „inițiatori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele cărora li se aliniază - prin urmare, contribuția lor va fi net inferioară. De aceea, în mod automat, ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dar și de interese particulare și dorințe de a acumula mai multă putere în sistem. Alianțele sunt construite pentru a maximiza și securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu-quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc să-și maximizeze profitul și puterea în sistem se vor alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
două modele structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese complet diferite. Balansarea conduce la menținerea statu-quo-ului, funcționând pe principiul feedbackului negativ, în timp ce alinierea, de obicei, conduce la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1. Comunicarea în scris 11.6.2. Comunicarea prin telefon 11.6.3. Comunicarea interpersonală 12. MOTIVAȚIA ȘI SATISFACȚIA MUNCII, Cristian Popescu 12.1. Introducere 12.2. Natura motivației umane 12.3. Abordări ale motivației pentru muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale 13. COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale 13. COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea și dezvoltarea grupurilor de lucru 13.3. Elemente structurale ale grupurilor de lucru (roluri, norme, statut) 13.4. Conformare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
arată că nu există prea multe probleme în practica selecției. Există dovezi că subiecții își modifică răspunsurile în cazul folosirii evaluărilor de personalitate în timpul procedurii de selecție (Hough, 1998). Cu toate acestea, cercetarea ce vizează impactul unor elemente precum distorsiuni motivaționale, amăgirea de sine și alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de personalitate este redus (Hough, 1998; Barrick și Mount, 1996). Distorsiunile intenționate pot fi reduse la minimum prin comunicarea consecințelor pe care le pot avea aceste distorsiuni asupra
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cei cărora se adresează - populația țintă, cum ar fi: tipul profesiei, nivelul cunoștințelor, deprinderilor și experienței în domeniul în care se realizează pregătirea - și deci precizarea clară a nevoilor de învățare raportate la standardele profesiei, profilul vârstei și eventualele probleme motivaționale sau atitudinale. 2. Identificarea trebuințelor participanților va influența stabilirea obiectivelor, alegerea activităților și a strategiilor educaționale. De multe ori volumul informațional este atât de amplu și variat, încât devine imposibilă încorporarea lui într-un singur program, existând riscul unei abordări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
legată de obiective stabilite și/sau acceptate de individ (Rogers,1996), un lucru este esențial: atâta timp cât persoana nu are încredere nu numai că poate face față situației de învățare, dar și că această situație conduce la satisfacerea propriilor nevoi, nivelul motivațional nu poate fi menținut la cote cât mai înalte. Între stilul cognitiv și stilul de învățare există o strânsă interdependență și intercondiționare. Dacă primul se referă la o manieră personală de achiziționare și procesare a informației, fiind o trăsătură mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]