510 matches
-
îmbucurătoare dat fiind că este condiția acordului cu sinele. Nervozitatea încearcă în zadar să restabilească acordul prin refulările repetate ale dezacordului culpabil. Banalizarea reușește acest lucru, dar cu prețul distrugerii intenției armonizante a dorinței esențiale și a forței ei sublim motivante. Nu mai rămîne nimic decît lupta pentru bucuriile materialității și ale sexualității și pentru euforiile convenționale ale reușitei sociale, bazate pe înșăși pierderea viziunii satisfacțiilor mai intense, sărăcirea esențială a vieții. Pervertirea și suferința exaltată care rezultă de aici (vina
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reînnoirea valorificărilor supra-conștiinței ("Îngerii lui Dumnezeu" din mitul Ispitirii). Maladiile spiritului nu sînt stări permanente decît în măsura în care sînt bazate pe idei fixe, pe valorificări false subconștient obsedante care blochează energia psihică, în timp ce ele rămîn tangibile și vindecabile cu ajutorul forței sublim motivante a valorificărilor supraconștiente, dintre care cea mai intens purificatoare este forța de acceptare. Ea nu se opune absolut deloc efortului rațional de ameliorare cît mai mult posibil a situațiilor ambiante atunci cînd acestea sînt schimbătoare. Dar pentru a le putea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
toate printr-un grad mai mult sau mai puțin intens de nervozitate și de banalizare. Legătura aceasta esențială nu este totuși conștientă, ci mai mult decît conștientă: supraconștientă. Sensul ascuns al preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor este stabilirea acestei legături motivante cu ajutorul simbolurilor "divinitate și fii ai divinităților". Este sarcina științei psihologice să stabilească legătura aceasta, dar de data aceasta nu simbolic, ci conștient; este vorba, așa cum s-a și făcut, despre explicitarea mitului și de traducerea acestuia în concepte psihologice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
valorilor -non-valorile sînt constituite de maladiile spiritului, adică de diversele grade ale vanității, de principiul falsei valorificări. Imposibilitatea stabilirii scării valorilor fără diagnosticarea stărilor de banalizare ca fiind maladii ale spiritului este evidentă. Întrucît valorile pozitive sau negative sînt forțe motivante, gradarea lor se datorește celui mai firesc fenomen al vieții: dorințele și nevoia lor de satisfacere, inclusiv dorințele spiritului, a căror satisfacție este adevărul. Valorile pozitive sînt promisiuni autentice de satisfacere, motive vital valide, deoarece sînt propuse de spiritul rațional
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
legate, una vanitos exaltată, iar cealaltă culpabilă și inhibată. Oricît de dăunător ar fi acest dinamism al pervertirii, el este din fericire și pe drept cuvînt condiția indispensabilă a dinamismului sublimant, care permite, cu ajutorul elanului combativ, el însuși o forță motivantă imanentă vieții psihice, transformarea falselor valorificări vanitoase într-o valorificare armonioasă și purificatoare. Posibilitatea operării acestor treceri de la registrul pozitiv la cel negativ nu există decît la nivel uman. Ea ține de faptul ca scopul energei vitale este încă de la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sinelui, a celor din jur, a situațiilor întîmplătoare și în cele din urmă a vieții înseși, a sensului sau a nonsensului, a valorii sau a nonvalorii ei. Toate judecățile de valoare indiferent dacă sînt corecte sau nu au o forță motivantă nebănuită cu putere purificatoare sau de pervertire simțită imediat. Orice discuție în afara experienței este inadmisibilă. Cu titlu de experiență, este suficient să ne dăm osteneala sau mai curînd să trăim bucuria de a anihila fie și doar un resentiment, apelînd
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
valabil și pentru psihologi și pentru știința vieții care ar trebui să fie psihologia. Numai din perseverența autoanalizei rezultă sinteza, care nu este o teorie speculativă, ci o cunoaștere bazată metodic pe autoexperiment, singura metodă valabilă pentru studierea funcționării intime motivante, studiu care duce infailibil la emoția resimțită în fața imanenței misterului legii etice și al scării valorilor, care implică imanența justiției și a responsabilității esențiale, tema preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor. Aceasta constituie punctul de unire dintre religiozitate și psihologia motivelor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
însăși existența vieții, datorită faptului că științele despre viață par incapabile să creeze contrapolul echilibrant, acesta neputînd fi decît orientarea spre sensul vieții. Asumîndu-și sarcina în loc să persiste în angoasa plină de reticență în fața introspecției, științele vieții vor descoperi că sursa motivantă a tuturor angoaselor pline de reticență este vanitatea, lucru pe care supraconștiința l-a știut preștiințific dintotdeauna, dar nu-l putea exprima decît sub o mască simbolică. Admițînd că științele vieții vor reuși să se elibereze de angoasa în fața adevărului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nivelul evolutiv al omului există o deliberare intimă și că, dat fiind că acest fenomen există, el trebuie studiat. Odată făcut acest prim pas, ca să devină științe exacte, științele vieții nu vor putea să nu întrevadă faptul că în deliberarea motivantă sînt incluse toate problemele esențiale și toate enigmele vieții, în special problema valorilor. Prin studierea acestora se va descoperi că natura nu este un mecanism, ci o ființă vie pătrunsă absolut firesc de o intenționalitate finalistă evolutiv, care se manifestă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în special problema valorilor. Prin studierea acestora se va descoperi că natura nu este un mecanism, ci o ființă vie pătrunsă absolut firesc de o intenționalitate finalistă evolutiv, care se manifestă violent la nivel uman sub forma intențiilor multiple individual motivante. Ce altceva putem spune dacă nu că întreaga natură (sintagmă care nu are alt sens decît acela de ansamblu al tuturor fenomenelor naturale, cu excepția unei materii absolute, introdusă insidios) atestă existența unui spirit preconștient organizator care devine sau ar trebui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
impun cadrului didactic, ca profilul său, centrat pe transmiterea de informații să se completeze cu cel de investigator, cercetător al fenomenelor psiho-educaționale, condiție a modelării strategiilor de predare - învățare - evaluare, a optimizării competenței profesionale și realizării unui climat educativ pozitiv (motivant, deschis, bazat pe cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere). Fenomenele psiho-educaționale au atît o determinare obiectivă (ideal, scop, obiective educaționale), cât și una subiectivă prin forțele care acționează în cadrul lor (cadru didactic, elev, grup, clasă), motiv pentru care pătrunderea în universul
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
diferitelor comportamente. Cunoașterea particularităților psihopedagogice ale elevilor, identificarea corectă a raportului dintre aptitudini și învățătură, a ceea ce poate fi valorizat în fiecare copil permit modelarea strategiilor de predare învățare-evaluare așa încât climatul educativ în care se realizează învățarea să fie pozitiv (motivant, deschis, bazat pe cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere). • Metodica cercetării Metodica cercetării cuprinde: metodele pentru recoltarea faptelor, demersul logic (inductiv, deductiv), eșantionul (clasele, numărul de elevi, sexul, vârsta, mediul de proveniență) și în unele cazuri eșantionul de control (martor). Tendința
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
varietatea cunoștințelor și abilităților sau competențelor în domenii dintre cele mai diverse, dar nu fără legătură între ele. TRUDIND LA REFACEREA PEISAJULUI STRADAL AL CAPITALEI Reîntors la Iași, Mihalic nu și-a îngăduit odihnă sau răgaz nelucrativ, ce putea fi motivant sau numai invocat, în condițiile prezenței trupelor de ocupație străine în țară și a potențialei insecurități generate de acestea, incompatibile cu spiritul de francez Lagan 1. Încă din vara anului 1833, Eforia orașului încheiase un contract cu Petre Mavrogheni pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fără vreo tăietură, de la percepția senzorială la intuiția intelectuală. Similitudinea este intuiția (viziunea imaginală prin evestrum) unei scientia, adică a virtuții constitutive a lucrurilor, și această virtute (astrum, arche, arcanum) reprezintă infinit mai mult decât una dintre cele patru cauze motivante ale aristotelismului și, în primul rând, mai mult decât cauza eficientă". (13, pp. 174-175) Pentru că Paracelsus este continuat în medicina de astăzi prin descoperirile lui Pasteur, prin doctrina homeopatică, chirologia modernă, acupunctura orientală și altele asemănătoare, Durand vrea să ducă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de nalt ca mai nainte, privi împregiurul său, își ținti ochii la un stejar uscat ce stetea la depărtare de vreo cincizeci de pași, scrâșni din dinți, apoi își încordă toate puterile și să repezi înainte. Mânia necontrolată, ca factor motivant, îl duce pe Lică până la "a ucide doi oameni" (Arthur Miller), încă doi, cei mai apropiați: propria persoană (fizic) și pe cealaltă (emoțional) care este obiectul ostilității sale. Sinuciderea se referă la luarea propriei vieți printr-un act liber de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
autoironică de eschivare de la muncă și responsabilități și deschidere spre petrecere, mâncare și relaxare; p. 123, r. 5 6: „știu că am tras o durdură bună căutându-te” frica de a nu îndeplini o sarcină poate fi uneori foarte puternică, motivantă; r. 13 15: „tot omul are un dar și un amar; și unde prisosește darul nu se mai bagă în samă amarul " binele și răul sunt coprezente în viața omului, însă concentrarea asupra binelui duce la neglijarea, chiar anihilarea răului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
complexitate medie, abstracție făcând de variabilitatea unor caracteristici precum ritmul, durata, nivelul, vârsta, obiectul învățării și alte caracteristici ale celui ce învață, ajungem la următoarea schemă-cadru a procesualității învățării școlare: prezența unui impuls generator de scop/intenție și de stare motivantă suport, intrinsecă sau extrinsecă ; prezența obiectului învățării sub o formă materială, perceptibilă fizic și/sau mental, chiar imaginativ, modelată sau nu, organizată sau nu ; cunoașterea relativ clară a determinanților actului de învățare - semnificație, ritm, durată, nivel; contactul direct cu obiectul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
familială orientată spre cultivarea gustului pentru cercetare-inovare, spre rezolvarea prin forțe proprii a multor probleme pot contribui la propulsarea persoanei spre idei deosebite. 3. Starea materială. Orice societate trebuie să creeze condiții propice dezvoltării capacității creative ale persoanelor inovative. Salariul motivant și alte stimulente, locuință adecvată, apoi dotarea tehnico-informațional comunicațională trebuie acordate facil de către societate și locul de muncă. Aceasta pentru a-l lipsi pe cercetător de griji, de pierderea timpului pentru a accede la ele, respectând-i personalitatea. Sistemul de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
decât suma realizărilor individuale Calitățile unui manager sunt : flexibilitate și capacitate de adaptare, ambiție și angajament, bun ascultător și comunicator cu oamenii, posedă imaginație, creativitate și autodisciplină, organizat, capabil de a identifica și rezolva probleme, promovează un climat de lucru motivant, are experiență în tehnicile și procedurile managementului de proiect, carismă și este interesat de obținerea succesului. Eficacitatea unui grup depinde de gradul său de maturitate. Stadiile care se parcurg în dezvoltarea unui grup sunt : 1. Stadiul de formare, adică intrarea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
dat vina pe liderii rebelilor, care transformaseră religia în ceva grotesc. Tragedia a început în 1986, când tribul Acholi, care se aflase înainte la conducere, și-a văzut privilegiile amenințate de schimbarea care survenise în guvern. Frica este un factor motivant puternic, iar cei din tribul Acholi se temeau că vor fi pedepsiți pentru numeroasele abuzuri săvârșite în perioada în care fuseseră la putere. Un potențial salvator a apărut în persoana neverosimilă a unei femei de treizeci de ani, Alice Auma
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
a constat în propunerea unei serii de stimulente alternative care să credibilizeze acțiunea UE. Am analizat, în capitolul al cincilea, aceste stimulente adresate Ucrainei și am observat rapid de ce acestea au fost considerate nesatisfăcătoare pentru aderarea la UE și nici motivante pentru a întreprinde reformele cerute. Problema PEV este că în primii ani nu a fost clar cum să se aplice condiționalitatea politică, dată fiind absența perspectivei de aderare. Planurile de Acțiune conțin o serie de priorități de acțiune care sunt
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
ideilor" au avut mare răsunet în afara spațiului academic al Relațiilor Internaționale, un astfel de discurs în cadrul domeniului a fost mult timp văzut drept idealism naiv și chiar periculos. Calculele materiale, precum puterea militară și bogăția, au fost considerate drept forțele motivante din spatele acțiunii politice internaționale, iar factorii ideaționali au fost minimalizați ca oferind doar justificări sau ghiduri instrumentale pentru acțiunea strategică. Prin cercetare empirică susținută, constructiviștii au demascat sărăcia explicativă a unui astfel de scepticism materialist. Ei au arătat cum evoluează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
simultană În text. Așadar, procesul constituirii propriu-zise a textului. ș...ț Flacăra, nr. 49, 6 decembrie 1985 Emilia Parpală: Romanul postmodernist Semantic, antiromanul Intermezzo (Editura Albatros, 1984, 437 p.) rezidă În joncțiunea contrapunctică a două teme: 1. o temă metatextuală, motivantă, În care criticul Marin Mincu face dovada aptitudinilor sale de vulgarizator (În sens non-peiorativ) al unor locuri comune din teoria textului; 2. o temă a realului recuperat În/ca text, sub unghiul autenticității. Dacă În 1. decisivă este producția, consecutivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de bal, iar liderii grupurilor (eu nefiind inclus de data aceasta, dar am fost anunțat că am șanse mari să fiu ales anul viitor) s-au ridicat și au citit rezultatele deliberărilor din ziua trecută. A fost excelent și foarte motivant, iar eu m-am simțit destul de mândru de magazinul nostru din Victoria când au fost analizate și adăugate rezultatele pe panoul din spatele încăperii. (Ce invenție minunată e panoul cu foi! Nu știu cum m-aș descurca fără cel pe care mi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
vegetative. Hipotalamusul se află în relație strânsă cu alți centri într-un sistem general, denumit sistemul limbic, a cărui legătură cu determinismul agresivității a fost studiată în special de Pierre Karli (1971). Păunescu (1976) spune că pentru crearea unor situații motivante în învățare trebuie pornit de la relația osmotică afectivitate-intelect. Astfel, orice stimulare a creierului care tinde să producă o modificare la nivel de cunoaștere intelectuală produce simultan și o reacție emoțională de diferite intensități. Acest mecanism se bazează pe faptul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]