493 matches
-
MUȘINA, Alexandru (1.VII.1954, Sibiu), poet, eseist și editor. Este fiul Vioricăi Mușina (n. Flucuș), vânzătoare, și al lui Alexandru Mușina, chelner. Urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1969-1973) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1974-1978). Lucrează ca profesor la Liceul Industrial din Întorsura Buzăului (1978- 1989), cultivator și vânzător de flori (1989-1990), redactor la revista „Interval
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
ca „bărbat singur și rece”, F, 1999, 7-8; Cărtărescu, Postmodernismul, 194-199, passim; Bucur, Poeți optzeciști, 142-148; Manolescu, Lista, I, 339-341; Pop, Viață, 153-157, 196-205; Dicț. scriit. rom, III, 350-352; Alunița Cofan, Bestiar liric, CC, 2002, 8-10; Nicoleta Sălcudeanu, Învățăturile maestrului Mușina către finii săi literari, „Cuvântul”, 2003, 2. A.Tr.
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
explicită și implicită în opera - cu critică tradițională de judecată estetică”; pe de altă parte, observă că optzecismul poetic camuflează, de fapt, o dualitate - există aici o linie „textualizantă”, „postmodernă” (lunedismul), dar și o linie „ontologizantă”, „modernă” („neoexpresioniștii” ardeleni Alexandru Mușina, Mariana Marin ș.a.). P. reclamă o reabilitare a celei din urmă, în care se încadrează și obiectul analizei sale, poetul Aurel Pântea. Interpretarea liricii acestuia, realizată prin suprapunerea unor grile de lectură de data recentă (Jean-François Lyotard, Jean Baudrillard, Richard
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
de un an, Universitas a funcționat în paralel cu Cenaclul de Luni, ulterior desființat. A fost vizitat la început sporadic, mai târziu destul de consecvent, de „lunediști”, de scriitori din generația optzecistă, inclusiv dintre cei trăitori în provincie (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina). Din alte generații participa la lucrări poeta Angela Marinescu, ocazional fiind invitați și alți poeți consacrați - Ana Blandiana, Cezar Baltag ș.a. Cenaclul a avut și câteva ședințe în afara capitalei (de pildă, la Reșița sau la Timișoara, cu cenaclul animat de
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
Târgoviște), poet și gazetar. Este fiul Corneliei Oprea (n. Mihăilă), muncitoare, și al lui Toma Oprea, ofițer. Urmează Liceul „Unirea” din Brașov și Facultatea de Istorie a Universității din București, absolvită în 1988. Frecventează Cercul literar 19 condus de Alexandru Mușina, fiind unul din membrii „grupului de la Brașov”. Lucrează la Brașov ca profesor (1988-1990), ca redactor la „Interval” (1990-1991), redactor și redactor-șef la cotidianul „Mesager” (1991-1992), corespondent la posturile de radio BBC (1992) și Europa Liberă, în redacția din București
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
Dulce să cânți și-ncet,/ doar pentru mine. Hai, nu cânți? De ce nu ai lăuta?” (Solo de tamburină) SCRIERI: Pauză de respirație (volum colectiv), București, 1991; Plimbare pe Ulița Tipografiei, București, 1996; Solo de tamburină, Pitești, 1999. Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991, 37; Sebastian Vlad Popa, 1+3, CC, 1991, 10-12; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12; Traian T. Coșovei, „Pauză de respirație”, CNT, 1993
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
Doru Burlacu, Caius Dobrescu, Petru M. Haș, Cornel Teulea. Fără a avea un program explicit, publicația își propune să dinamizeze energiile locale. Semnează versuri Petru M. Haș, Mircea Ivănescu (Poem intitulat Ana), Florentin Pițu (sub pseudonimul Andrei Vremir) și Alexandru Mușina. Alături de prozele scurte ale lui Petru M. Haș și Gavril Pinte, revista găzduiește, în foileton, romanul În cerc al lui Paul Goma. Secțiunea rezervată teatrului este ilustrată de o piesă a dramaturgului făgărășean Cornel Teulea. Editorialele aparțin lui Caius Dobrescu
PAGINI LITERARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
Biblioraft”, „Istm”, „Univers”, „Fiction & Co.” ș.a. Peisajul liric se împrospătează, mai vechilor colaboratori (Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Ioan T. Morar, Simona-Grazia Dima) adăugându-li-se voci impetuoase, provenite din perimetrul optzecist și chiar nouăzecist: Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu, Nicolae Coande ș.a. Suflul novator și nevoia populării „petelor albe” se simte și în proză, fiind recuperați autori exilați, ce se aflaseră până în acel moment sub embargou politic: Paul Goma, cu un fragment din Patimile după Pitești, în
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
Astfel, în 1981 apare, cu o prefață de Nicolae Manolescu, volumul de poezie Aer cu diamante, grupându-i pe Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan, în 1982 apare alt volum colectiv, Cinci, cu poeme de Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Mariana Marin, prefațat tot de Nicolae Manolescu, iar în 1983, cu titlul Desant ’83 și o prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, iese o antologie de proză scurtă unde figurează Mircea Nedelciu, Sorin
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
o revistă murală într-un singur exemplar, intitulată „Noii”. După 1990 au apărut volume antologice propunând o încercare de canonizare a literaturii optzeciste și vizând afirmarea ideologiei literare a scriitorilor optzeciști. Notorii sunt Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina și apărută în 1993 (reunind texte de Liviu Antonesei, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Caius Dobrescu, Aurel Dumitrașcu, Bogdan Ghiu, Paul Grigore, Florin Iaru, Mariana Marin, Ioan Moldovan, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Alexandru Mușina
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Mușina și apărută în 1993 (reunind texte de Liviu Antonesei, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Caius Dobrescu, Aurel Dumitrașcu, Bogdan Ghiu, Paul Grigore, Florin Iaru, Mariana Marin, Ioan Moldovan, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Alexandru Mușina, Viorel Padina, Aurel Pantea, Marta Petreu, Daniel Pișcu, Cristian Popescu, Simona Popescu, Petru Romoșan, Dan Stanciu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Marcel Tolcea, Matei Vișniec, Călin Vlasie) și antologia Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, întocmită de Gheorghe Crăciun
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Danilov, Valeriu Gherghel, Vasile Gogea, Mihai Dinu Gheorghiu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Emil Hurezeanu, Bedros Horasangian, Florin Iaru, Al. Th. Ionescu, Nicolae Iliescu, Gheorghe Iova, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieș, Cristian Moraru, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Mircea Nedelciu, Nicolae Oprea, Marta Petreu, Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, Simona Popescu, Aurel Pantea, Sorin Preda, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Simuț, Eugen Suciu, Mircea Scarlat, Radu G. Țeposu, Cristian Teodorescu, Stelian Tănase, Matei Vișniec, Călin Vlasie, Alexandru Vlad, Daniel Vighi
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
volumul colectiv Aer cu diamante, orientare poetică ce - opinează Mircea Cărtărescu - „nu trebuie nici fetișizată, nici subestimată”. Există, neîndoios, mai multe o. Numele de poeți cel mai des citate sunt Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Matei Vișniec, Ion Mureșan, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Denisa Comănescu. Și în ce privește proza sunt identificabile mai multe aripi ale o.: există orientarea radical textualistă, așa-zis
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
regulă - chiar dacă în subsidiar - și eseiști sau critici literari. Textele critice, teoretice și programatice cele mai importante - și cele mai autorizate -au fost date de scriitori percepuți în primul rând ca poeți sau ca prozatori: Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu ș.a. Începând din anii ’90, Ion Bogdan Lefter, „retras” din activitatea poetică, încearcă să-și asume postura de critic al generației optzeciste. După 1995, și mai ales după 2000, reprezentanți ai generației literare optzeciste s-au
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
supraevaluările ori de subestimările partizane, o. rămâne în cele din urmă unul dintre cele mai importante episoade ale dinamicii literaturii române contemporane. Repere bibliografice: Desant ’83, București, 1983; Simion, Scriitori, IV, 466-723; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina, Pitești, 1993; Țeposu, Istoria; Emilia Parpală Afana, Poezia semiotică: promoția ’80, Craiova, 1994; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994; Eugen Lungu, Portret de grup, Chișinău, 1995; Dezbatere. Generația ’80: o „generație pierdută”?, CC, 1996
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I-III; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-72, 99-128; Popa, Ist. lit., II, 601-606; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, Pitești, 2002, 179-208, passim; Negrici, Lit. rom., 398-407; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, I, Craiova, 2003, 152-206. N.Br.
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Transilvania” din Brașov și redactor-șef adjunct al revistei „Arca” din Arad. Membru al cenaclului Junimea din București, a debutat în „România literară” (1978), prezentat de Nicolae Manolescu, iar editorial în 1982, în volumul colectiv Cinci, alături de Mariana Marin, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu și Ion Bogdan Lefter, prefațat de Nicolae Manolescu. Cele trei calificative așezate de N. Manolescu pe lângă versurile din 1982 ale poetului („poezie tinerească, bătăioasă și simpatic-obraznică”) defineau exact ludicul familiar în care Whitman (Song of Myself) se amesteca
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
faci câte o vizită iubitei/ acea târfă numită singurătate”) și plictis revoltat puberal: „o țigară fumegând pe caldarâm/ chipul meu răsfrânt/ de vitrine”; „să bați la mașină/ cuvântul curaj/ pe masă să cazi doborât de efort/[...] să stai cu sandu mușina de vorbă/ despre toate astea”. Cu timpul, dezabuzarea s-a înțelepțit în resemnare, curajul pufos a devenit tristețe cuminte („se face întuneric ca și cum/ deodată lumea s-ar ascunde/ sub burta unui uriaș iepure”), iar „trăitul cu picioarele pe pământ” lasă
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
care reunește câteva zeci de articole despre autori de facturi extrem de diverse (în ciuda omogenității viziunii critice), de la Gellu Naum la Ion Mureșan, de la Cezar Ivănescu la Mariana Marin, trecând prin Petre Stoica și Ion Stratan, prin Dorin Tudoran și Alexandru Mușina, prin Florin Iaru, Mircea Cărtărescu, Caius Dobrescu ș.a. SCRIERI: Cinci (în colaborare), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Greutatea cernelii pe hârtie, București, 1984; Literatură, viață, București, 1989; Dragoste & bravură, Arad, 1995; Cântecel(e), Pitești, 1998; Poeți optzeciști (și nu numai
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
ș.a. Critică de întâmpinare fac, la „Compendiu”, Gabriel Grigore, Felicia Moșoianu, Mircea Bârsilă, Dumitru Anghel, Laurențiu Vlad. Rubrica „Eseu” publică în serial un studiu al lui Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, urmat de Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina, iar „Symposion” găzduiește convorbiri (cu Sorin Alexandrescu, Cezar Baltag, Teohar Mihadaș, I. Negoițescu ș.a.), anchete, orientate consecvent asupra culturii politice în societatea postcomunistă, asupra literaturii postbelice și a rolului intelectualului în societate. Rubrica „Inedit” publică teatru de Leonid Dimov, fragmente
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
a societății contemporane, lupta pentru valorile democrației, încrederea în puterea vindecătoare a culturii. Se inserează interviuri cu Ștefan Aug. Doinaș, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Zaciu, Radu G. Țeposu, Nina Cassian, Paul Goma. Poezie semnează Călin Vlasie, Gheorghe Izbășescu, Alexandru Mușina, Mircea Cărtărescu, Nicolae Mircea Benn, Simona Popescu, Nicolae Dabija, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Ion Stratan, Bogdan Ghiu, Nichita Danilov, Augustin Pop, Liviu Ioan Stoiciu ș.a., cu proză sunt prezenți Andrei Codrescu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Victor Felea, Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Marius Robescu, Marin Mincu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Florin Mugur, Mircea Dinescu, ca răspuns la ancheta Cum am devenit poet?, precum și Nichita Danilov, Lucian Vasiliu, Matei Vișniec, Florin Iaru, Traian T. Coșovei, Alexandru Mușina, Magdalena Ghica (Magda Cârneci), Ioan T. Morar, Dumitru Radu Popa, care dezbat chestiunea poeziei tinere). Despre ceea ce s-ar numi Momentul actual al criticii literare (3-4/1984) se pronunță numeroși critici, printre care și Al. Piru, Edgar Papu, Dumitru Micu
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
amețeli celor care participau pentru întîia oară la astfel de ședințe. La picioarele fotoliilor, zece-cinsprezece studente ce și-ar fi tăiat sânul stâng, numai să împartă, o oră, armătura metalică a unui pat de cămin cu somități precum Vișniec, Mareș, Mușina, Bucur, băieți ale căror versuri și le imprimaseră pe tricouri și pe ale căror chiștoace de țigări, după încheierea lecturilor, se încăierau. În rândul doi de fotolii, scriitori consacrați - Dan Deșliu, Ana Blandiana și Toma George Maiorescu - indivizi căzuți de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bășcălioasă înflăcărare brazdele 78 DANIEL BĂNULESCU Dar abia atunci când prietena mea a recunoscut, printre trupurile ce săltau sub revărsarea sucurilor gastrice și-a salivei, siluetele inconfundabile ale câtorva poeți precum: Ion Mureșan, Cărtărescu, Mariana Marin, Danilov, parcă Antonesei, Stoiciu, desigur Mușina, Bucur, posibil Romoșan (plecase deja din țară?!), precum și pe cele ale bravilor prozatori: Nedelciu, Sorin Preda, Cristi Teodorescu, Groșan, Iova, Cușnarencu... sosiți, cu ore în urmă, pentru a-și depune și dânșii pachețelele cu temenele la picioarele Marelui Maestru al
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că somează poeticul să apară, ci cu naturalețea celui pentru care un telefon al iubitei în timp ce scrie echivalează cu apariția ei prin surprindere în odaie”345. Pledoaria pentru îmbrățișarea realului într-o viziune obsedată de autenticitate apare și la Alexandru Mușina. Deși, inițial, nu acceptă termenul postmodernism și propune un altul - antropocentrism (care ar marca trecerea de la mai mult literar, la mai mult existențial), poetul brașovean vorbește, în linii mari, de aceleași lucruri, diferența situându-se mai curând la nivel terminologic
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]