493 matches
-
nu-i rămîne decît să-i ureze medicului Mihail Mihailide cît mai multă tihnă în postura de cititor nu doar al Vieții medicale, dar și al României literare. Absurdul ca normalitate În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 287), sub semnătura lui Alexandru Mușina, citim un text cu un titlu care intrigă: Mama mea e traficant de droguri?Titlul ne face să ne închipuim că e vorba despre o pagină de literatură absurdă. Ei bine, nu, nu e literatură, e doar descrierea exactă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
că e vorba despre o pagină de literatură absurdă. Ei bine, nu, nu e literatură, e doar descrierea exactă a unei întâmplări din șocanta noastră patrie. Într-o scrisoare deschisă către Procurorul General și către Ministrul Administrației și Internelor, Alexandru Mușina semnalează o situație absurdă și incalificabilă: mama poetului, „pensionară, în vârstă de 75 de ani, bolnavă de inimă, operată, de 1,60 m și 40 (patruzeci) de kilograme" este chemată la D.I.I.C.O.T. „în calitate de învinuită, obiectul cauzei fiind Art.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
Adina-Ștefania Ciurea Sunt oricând binevenite antologiile din poeții contemporani, mai ales dintre cei al cîror nume s-a impus în ultimele două-trei decenii. Este cazul recentului volum de poeme semnate Alexandru Mușina, "alese " pe sprânceană din cele scrise în intervalul 1975-2000. Practicant și teoretician deopotrivă al literaturii optzeciste, Alexandru Mușina este unul dintre cei care au avut o poziție relativ circumspectă față de noțiunea de postmodernism în anii în care aceasta a prins
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
mai ales dintre cei al cîror nume s-a impus în ultimele două-trei decenii. Este cazul recentului volum de poeme semnate Alexandru Mușina, "alese " pe sprânceană din cele scrise în intervalul 1975-2000. Practicant și teoretician deopotrivă al literaturii optzeciste, Alexandru Mușina este unul dintre cei care au avut o poziție relativ circumspectă față de noțiunea de postmodernism în anii în care aceasta a prins rădăcini la noi, preferându-i o formulă personală " "noul antropocentrism " . Dacă în Antologia poeziei generației "80, realizată de
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
cei care au avut o poziție relativ circumspectă față de noțiunea de postmodernism în anii în care aceasta a prins rădăcini la noi, preferându-i o formulă personală " "noul antropocentrism " . Dacă în Antologia poeziei generației "80, realizată de el însuși, Al. Mușina selectase din tot ce scrisese până atunci două poeme, Budila-Expres " devenit unul dintre cele mai la îndemână instrumente în familiarizarea cu poezia optzecistă " și Mironosița, cartea în discuție reunește mai multe voulme: Strada Castelului 104 (ăn varianta necenzurată), Lucrurile pe
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
104 (ăn varianta necenzurată), Lucrurile pe care le-am văzut(1979-1984), Aleea Mimozei nr.3, Tomografia și alte explorări, Tea și Personae, urmate de o postfață semnată Al. Cistelecan, Pe unde mai merge Budila-Expres. Deși formula lirică aleasă de Al. Mușina conține ingredientele poemului-standard optzecist definit de M. Cărtărescu ca fiind lung, narativ, aglutinant, (auto)ironic, imaginativ, ludic, autoreferențial, metatextual, cu efecte retorice și aluzii culturale savante, poezia lui în ansamblu are cel puțin un element care o individualizează: este vorba
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
sângelui,/ Scriu această carte/ Ca un inorog nespus de urât,/ Să știe ierbile tale albastre/ Că încă trăiesc, și atât. " De la primele volume la cele din ultimii ani, se poate vorbi de o schimbare a vocii lirice a lui Al. Mușina. Poezia în pijama roz, Stop-cadru cu adolescenți, Istoria pantofului mov, La vie en proze sau Lucrurile pe care le-am văzut evită maniera impersonală (un deziderat mărturisit al autorului) în direcția descoperirii unei "metafizici a contingenței ", cum spune Al. Cistelecan
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
pe drum accentul ușor pamfletar și sarcastic din primele volume, un ton în care melancolia resemnării și voluptatea ceasului târziu sunt notele dominante, în care iubiri și trădări sunt deopotrivă asumate. De la debutul din 1982 și până astăzi, pentru Alexandru Mușina poezia rămâne o experiență constantă ce traduce aventurile eului, la vârste distincte și pe voci diferite, într-o continuă luptă de îmblânzire a limbajului, de eliberare a cuvântului de toate regulile asociative sau gramaticale care îl încorsetează. La o nouă
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
pe lîngă informații verificabile privind literatura și biografia lui Dumitru Crudu transpuse în cele ale alter ego-ului Anton (al cărui nume de familie e împrumutat de la Maria Șleahtițchi), apar în cadru cu numele în clar profesori de la Filologia brașoveană (Crăciun, Mușina), poeți (Mitoș Micleușanu, Claudiu Mitan, Mircea Doreanu, Ianuș ș.a.) sau politicieni (Iurie Roșca, Vladimir Voronin, și Vlad Cubreacov, fostul primar al Brașovului Ioan Ghișe, foștii președinți Constantinescu și Iliescu); undeva e invocat, prin anacronism, și un articol al Iuliei Popovici
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
de versuri în ediție bilingvă, română și spaniolă, din opera a douăzeci de poeți români: Ileana Mălăncioiu, Ion Pop, Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Alexandru Mușina, Ion Mureșan, Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Robert Șerban, Dan Sociu, Stoian G. Bogdan. Autoarea merituoasă a antologiei și a traducerii în limba spaniolă a poeziilor este Cătălina Iliescu Gheorghiu, profesoară la Departamentul de Traducere și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
universală: Mariana Ștefănescu Milorad Pavic - Celălalt trup, Ed. Paralela 45 Critică literară/ Eseu/Istorie literară: Mircea Mihăieș, Despre doliu. Un an din viața lui Leon W., Ed. Polirom Proză: Cristian Teodorescu, Medgidia, orașul de apoi, Ed. Cartea Românească Poezie: Al. Mușina, Regele dimineții, Ed. Tracus Arte Premii speciale: G. Ardeleanu, N. Steinhardt și paradoxurile libertății, Ed. Humanitas Premiul Național de Literatură: Alexandru George. Premiile au fost sponsorizate de Cazinoul Palace și Restaurantul „Casa Vernescu". romanul anului 2009, de departe Cartea șoaptelor
USR: Premianții anului 2009 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6238_a_7563]
-
cred că la categoria proză, Florin Lăzărescu, unul dintre cei mai traduși scriitori români în străinătate, ar fi meritat o nominalizare pentru Lampa cu căciulă. Îmi închipui că pe mai toată lumea a bucurat premierea, pentru Regele dimineții, a lui Alexandru Mușina, unul dintre marii noștri poeți de astăzi. La poezie, volumele nominalizate au fost de categorii diferite, prea diferite, aș zice: astfel, alături de volumul premiat și de cel al lui Lucian Vasilescu, aproape. atît de departe, regăsim volumele lui Mircea Bârsilă
USR: Premianții anului 2009 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6238_a_7563]
-
sunt simpatici și foarte mulți scriitori postmoderni sau câțiva literați, ca Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka sau Andrei Burac, din generațiile mai în vârstă. Îmi mai plac și poeziile lui Mihai Vakulovski, dar și ale lui Alexandru Mușina, cu toate că cei doi scriitori nu au ochi să se vadă. Nu cred că e o crimă că îmi mai place și Sandu Vakulovski, dar am o admirație aparte și față de proza lui Mircea Cărtărescu, pe care autorul Pizdețului o înjură
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Teoria și practica literaturii, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2013, 168 p. În preambulul recentei sale cărți apărute la Editura MLR, Alexandru Mușina plasează o afirmație pe care mulți o vor considera simplă cochetărie: „Dacă poemele sunt lipsite de valoare
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Teoria și practica literaturii, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2013, 168 p. În preambulul recentei sale cărți apărute la Editura MLR, Alexandru Mușina plasează o afirmație pe care mulți o vor considera simplă cochetărie: „Dacă poemele sunt lipsite de valoare, tot ce am afirmat, am încercat să demonstrez în primele două secțiuni e pură vorbărie universitară”. Nu e prima oară când autorul adoptă
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
tradiție greu conciliabile între aceleași coperte: pe de-o parte, luări de poziție de proveniență publicistică (eseuri, interviuri, răspunsuri la anchete), pe de altă parte, poeme inedite (dintre care o mare parte sunt scrise după apariția Regelui dimineții). Conform lui Mușina, am văzut, adevărul celor dintâi ar depinde însă de reușita celor din urmă. Căci nu sunt de luat în serios sfaturile literare ale celor care n-au scris în viața lor un vers valabil. Mie, dincolo de inerenta relativitate a acestui
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
creatoare și un interviu (apărut inițial în revista „Observator cultural”). Cu poemele din ultima treime, lucrurile stau, procentual, ceva mai bine: numai șase (din douăzeci și șapte) sunt deja cunoscute. N-am să spun, cu o expresie dragă lui Alexandru Mușina că „ăsta-i fușerai”. Nici n-am să insist malițios asupra unor paragrafe stânjenitoare, cum e acela (de la pp. 102 - 103) în care autorul citează, ca „bibliografie suplimentară” propriile eseuri apărute în volume mai vechi (operație inutilă, de vreme ce, după cum am
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
bibliografie suplimentară” propriile eseuri apărute în volume mai vechi (operație inutilă, de vreme ce, după cum am văzut, ele se regăsesc și aici). E un du-te-vino procedural destul de nefericit, fără îndoială. Care umbrește (dar nu întunecă nicidecum) acuitatea sclipitoare a observațiilor lui Alexandru Mușina. Eu unul le-am recitit cu aceeași plăcere și cu același interes. În plus, cu puțin umor, putem concede că mica încurcătură editorială e departe de a fi antipatică. Aici un rol important joacă, întradevă r, poemele din ultima parte
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
o gafă (cum se spune în limbaj colocvial) și despre asumarea consecințelor ei. Îl voi reproduce integral, ca să nu ratez, prin rezumat, vreo nuanță și pentru că, mai mult decât atât, îl consider una din cele mai categorice reușite ale lui Mușina: „În după-amiaza aceea eram singuri/ Eu și cu Tea, în sufragerie. Copiii dormeau./ A venit și ne-a spus: «Nu-i adevărat, știți și voi/ Că nu m-am culcat cu el». Știam despre cine vorbește,/ Știam - farg! merde de la
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
Poemul acesta, cu ghemul lui de ambiguități sociale, reprezintă cea mai bună justificare și cea mai bună analogie pentru felul cum se prezintă Teoria și practica literaturii. Dreptatea conținută în texte (căci în general, oricât de coroziv ar fi, Alexandru Mușina are dreptate) e și aici un pic bulversată de o serie de complicații exterioare. Și-atunci, ce altceva decât o spăsită ridicare din umeri, o repet, rezolvă tot? Revenind asupra sumarului, se constată că cea mai presantă (și mai veche
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
altceva decât o spăsită ridicare din umeri, o repet, rezolvă tot? Revenind asupra sumarului, se constată că cea mai presantă (și mai veche, totodată) preocupare a autorului e aceea legată de rolul cursurilor de creative writing. De peste două decenii, Alexandru Mușina susține necesitatea, de nu chiar urgența, introducerii unor asemenea ore în programele universitare românești. Nu numai la facultățile de profil, ci și, dacă s-ar putea, sub formă de materie opțională, în toate celelalte facultăți. Literatura e vitală, crede, cu
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
chiar urgența, introducerii unor asemenea ore în programele universitare românești. Nu numai la facultățile de profil, ci și, dacă s-ar putea, sub formă de materie opțională, în toate celelalte facultăți. Literatura e vitală, crede, cu neașteptată ingenuitate, altminteri cinicul Mușina. Și-a și pus, de altfel, în aplicare (apropo de practică) o bună parte din idei la universitatea din Brașov, unde funcționează de ani buni o adevărată școală de tineri autori. În ciuda parcursului nu o dată accidentat, căci sceptici sunt destui
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
destui, și-a continuat proiectul, cu rezultate bune ori chiar excelente (cazul lui Andrei Dósa, care e nici mai mult, nici mai puțin decât o certitudine a literaturii române). În contextul acesta, devin perfect explicabile și perdafurile periodice pe care Mușina le aplică fie criticii literare actuale în ansamblul ei (căci, pierzându- și autoritatea, destui cronicari resimt tentația de a se transforma în agenți publicitari), fie unor critici care, într-un moment al carierei, s-au dovedit de rea-credință (Paul Cernat
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
într-un moment al carierei, s-au dovedit de rea-credință (Paul Cernat e dat ca exemplu, pentru felul injust în care a tratat un prim val de absolvenți ai acestor cursuri de scriere creatoare). Nu caut, nimănui, scuze. Atâta vreme cât Alexandru Mușina solicită din partea criticilor să fie inteligenți (și nu doar orientați sau abili), sunt de partea lui. Dar, dincolo de acest argument, mi se pare că supărarea i se trage de altundeva: din faptul că, prin definiție, criticii nu sunt dotați cu
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
talent (și uneori, nici nu posedă un instrumentar tehnic ieșit din comun). Că nu sunt creatori și că, pe cale de consecință, nici metodele lor de lectură nu probează prea multă creativitate. Or, asta e o marotă de lungă tradiție, iar Mușina o știe la fel de bine ca mine. Nici un critic literar nu s-a ridicat, în opinia contemporanilor (geniali, genialoizi sau doar pasabili) la înălțimea epocii lui. Mai buni sau mai răi, recenzenții au contribuit însă, atât cât le-a stat în
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]