1,907 matches
-
rămâne la tălică să nu zice că... -Și icușarii? -Păi nu i-am topit, mă, nene? Cântărim aurul...nu vezi dumneata că bolovanu s-a mărit... -Bine, atunci, v-aștept joi, dar să dea dracu să nu veniți... Duran se muie, băgă aurul la chimir și-i slobozi pe țigani din pivniță. Gloata de țigani, când se văzu slobodă, se grăbiră, strânseră corturile și plecară cu câinii târâș pe la Poarta Gârii, pe unde veniseră. -Ce făcuși, mă, cu țiganii?- îl întrebă
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
din cap până-n picioare și nu-mi simțeam corpul și fața. Eram probabi, desfigurat. Mă istoveau dureri cumplite, mă lovise crunt în gură cu cizmele și-mi mișcaseră mai mulți dinți, gingiile din față erau sparte. Bâjbâind pe întuneric, am muiat batista udă și sfâșiată în bucăți mici îmbibate de sudoare și cocoloșire nestăpânită pentru a-mi mai tempera pornirile, când mă aflam încă la interogatoriu. La ora 4 dimineața, o nouă confruntare avea să mă aștepte. Victima a rămas aceeași
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
Din rândul acestora face parte jurnalistul-scriitor Victor Roșca, despre care nu putem vorbi decât ca despre un erou. Ca să îl cunoaștem mai bine, trebuie să ne apropiem de domnia sa cu pași ușori și să-i răsfoim paginile vieții cu degetele muiate în sfințenia agheasmei. Îi dă dreptul să fie trecut în rândul eroilor neînfricata luptă de anticommunist pentru care a trecut prin iadul detenției comuniste în două rânduri, pentru că a îndurat ca un sfânt răstignit toate persecuțiile securității care l-au
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
rezultată din experiența sa de jurnalist și scriitor. Citind despre suferințele închisorilor și ale urmăririi și persecutării de către securitate, putem vedea cât de puternic este spiritul unui om sau, altfel spus, tăria lui. Deși evenimentele sunt scrise cu o peniță muiată în adâncimile dureroase ale sufletului său, au contururi clare și expresive, mergând la esența problemelor. Chiar dacă autorul a trecut prin suferințe greu de imaginat, în cartea sa el notează cu acuratețe și cu respect pentru adevăr. Deși subiectul cărții are
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
o țigară... uneori mă ții între degete, mocnesc/. Iubirile surprind prin miresme romantice ca și, subtilitățile instrumentiștilor în ultimă instanță ale orchestrei și dirijorului, transformând într-o melodie cantabilă tot volumul de versuri /sclipește viața. „în valul necuprins albastru își moaie aripa rănită același pescăruș sihastru”, șoptește marea mulțumită/ . Până și în cazuri extreme când semizeii sunt surprinși în intimitate, hidoși, înspăimântători de tainele ce le dețin,Dorina Neculce nu-și iese din fire și printr-un simplu gest aduce pacea
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
turcuoaze îngână melodii de demult frunze șoptesc legende în imagini din nisip invizibil - țipăt de păsări, tocană de vise fierb suspendate-n ocru. Toamna I umbre suspendate în ocru între două lumi îngenunchiate atomi ai foamei în cursa himerei toamna muiată în râs invizibil miriști, tufișuri sterpe și bețe cenușă oarbă de toamnă focuri pe câmpuri contorsionate de-un pictor măscărici pestriți jurați vertical prin policandre prin labirintul tăcerii cascadori ai himerei anotimpul se trece bolnav de foame atomii se iau
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
și divan Chei sâcâie zgomote Să prindă-n ghiare absolutul Între pereții ferecați. Visul al doisprezecelea: Fotografia Documentu-i sosise cu poșta-n toamna trecută - Silueta-n pantaloni bufanți și cizme din piele de bou a cărei fermă moștenită coboară colina muiată în orzuri În depărtare zgomot de camioane Utilaje pornite să strivească confuzia orizontului natural - gropi răgușite pline cu apă La prânz țeava metalică a puștii s-a oprit în aer sub flori de salcâm, nori adormiți... corbi fără glas... din
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
fiecare fascicol fiind în fond un roman comprimat. Dar societatea Rodiped din București, cu care am avut un contract de distribuție, după ce a distribuit câte ceva din primele trei numere, a lăsat totul în voia soartei, sau mai bine zis la „muiat”. Fascicolele în loc să fie distribuite au fost depozitate în curte, unde ploaia le-a deteriorat, deci nu au mai putut ajunge la cititori. Cât valorează un contract în România nu trebuie să mai explic. George ROCA: Aveți o activitate literară foarte
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
apucam să săpăm o groapă în care turnam apă, o cutie de metal cu gura în jos, carbidul înăuntru ținând degetul pe orificiul de evacuare, și apoi dam foc fie direct dacă aveam curaj, fie cu un cocean de porumb muiat în gaz și înfipt în vârful unui băț, punând focul mai de departe. Oricum se petreceau însă lucrurile, mai întotdeauna cutia de metal care zvâcnea încântându-ne, antrena inevitabil și noroiul care ne împroșca din cap până în picioare că ajungeam
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de ilustrele nume care le-au dat strălucire: “Așa gândit-au Crăișorul / Și moții săi cu chip de piatră, / Că libertatea-și ia obolul / Din trăitori pe astă vatră. // Alături fostu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
în doi în nemurire, / Să-ți spun, de câte am în gând, / Ca la un frate-n pătimire. // Străluminând de-acol', de sus, / Să cernem vise și iubire, / Ca să-ndulcim amarul pus / Pe astă viață de robie”. Dar nu numai glas muiat în lacrimi are poetul, ci uneori, revolta lui nu cunoaște margini și atunci proferează imprecații și chiar blesteme împotriva celor care conduc destinele românilor. E o revoltă legitimă față de cei care uită că românul are în el sânge de dac
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
atâtea... planuri! Betty KIRCHMAJER-DONCA: Ceea ce n-au văzut unii, în momentul întâlnirii noastre la cenaclu, ori pe stradă, este gestul inconfundabil al brațelor deschise, ușoara aplecare ca semn distinct al respectului, cuprinderea mâinii mele, cu ambele sale mâini, ce se muiau dintr-odată, o privire caldă, drept în ochi, un zâmbet sincer al ochilor de sub rebelele-i sprâncene negre și, exclamativ: „Oh! Săruut mâââna, doamna noastră contesă de Seini! Bine ați venit!” Și-mi săruta mâna...într-o manieră superioară. Și
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
școlare sau cu alte ocazii. Numai apariția lui Eminescu a reușit să-l pună într-o umbră nemeritată din care n-a mai ieșit până astăzi. Poet național, cum l-au numit aproape toți criticii literari- Vasile Alecsandri și-a muiat pana în aproape toate genurile literare, dar a rămas până la sfârșitul vieții fidel poeziei pe care a cultivat-o cu mare dragoste. Născut pe 21 iunie 1821, dintr-o familie bogată, Vasile Alecsandri a dus o viață lipsită de griji
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
în călduri, babe pe scânduri... câini îmbârligați, dar n-ai voie să-i deranjezi că știi... protecția animalelor, ce huidui, băi, animalule! înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că sor-ta suge bine și face ca trenul, muie dă guvernul! viață de rahat, stress și plictiseală, trei cartofi în oală, datorii la bancă, magazine pline, marfă expirată, popa cântă-ntr-una, marfă am destulă, mă doare drept sub... patrafir! așa că el n-o să meargă la cimitir, când o va pune
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
care se va duce pe la Iași cu câteva poezii pe care să le publice-n Convorbiri... La Botoșani mai avea și o întâlnire cu Micheru... Când se va duce la Iași poate va da și pe la Veronica! Răcoarea camerei îl muie și adormi, veneau din trecutul lui printre pleoape amintiri de tot felul, era tot privăvară, o primăvară cu ape învolburate și câmpii și dealuri verzi; era seară, stele, lună mare, holdele de grâu îi mângâiau privirea, codrul întunecat, din care
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
plasă. Nu tu un cartaboș, nu tu un carnate da 2 lei kilu', nici un amărât de parizer. Ce să faci? Cânți a pagubă. Băăi, ați dilit? Cum ma, să cânți un text de 2 lei, cu o blondă de 10 mui de euro? Ce mai, nu-l avem pe Guta, Adi Minune, Salam? Păi ăștia făceau texte beton. Rușiiineee! Guta îți dădea lecții. Salam producea cutremur da texte. Minune era marvelous, superman! Dar tu, Damian Drăghici l-ai luat pe Zâmbet
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
vreo pisică și... în sfârșit... așteptarea nu mi-a fost zadarnică. La miez de noapte, în ploaia de petale și lumină, Zefirul, boarea tremurată a nopților de primăvară, s-a întrupat într-un frumos trubadur cu haine de mătase moale, muiate în fir de raze, iar în pletele-i negre ninsoare de flori. La cingătoarea bătută în nestemate purta o sabie din care țâșneau fulgere albăstrii. În mână avea o chitară strălucitoare cu corzi din raze de soare, iar pe umeri
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
tot, trilurile privighetorii, boabe de mărgăritar și parfum de lăcrămioare... Ce feerie!... Dar huruitul primului tramvai rupse vraja și mă pomenii singur pe banca veche cu spătarul rupt, cu pălăria turtită, nins de petale și ud de rouă. Frigul îmi muiase oasele și nasul îmi era roșu. Pe jos numai coji de semințe de dovleac și de alune. Am fugit imediat în casă. Oamenii puteau să mă ia drept un bețivan oarecare. Cu ce puteam proba că participasem la festivalul Primăverii
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Strofe > Ritmuri > AȘ FI VRUT SĂ-ȚI SCRIU O POEZIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Aș fi vrut să-ți scriu o poezie Pe redingota unui cărăbuș Pe aripile lui muiate-n tuș Și vânturate de melancolie În seara asta cu miros de plante Cu aripi de eter și mirodenii Să luăm copiii, să mergem la denii Că locurile ne-au rămas vacante Văzduhul meu cu iz de chimion Pe care
AŞ FI VRUT SĂ-ŢI SCRIU O POEZIE de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361961_a_363290]
-
de acest dar, mult visat și așteptat, căci într-o zi pe când mama spăla rufe în ciubăr ( găletar -regionalism ) am îmbăiat și eu păpușica, la fel cum ne făcea baie mama ... vă imaginați ce s-a întâmplat; mucavaua s-a muiat și a început să se exfolieze fața, iar păpușica a devenit un fel de monstru. Și dacă v-am spus pățania cu păpusica, tare aș dori să vă povestesc cum era și baia-lăutul, pe atunci. Mama încălzea apă multă, cam
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
Am fost prost că am mai băut în dormitor... M-am speriat când am văzut-o așa, fleașcă. A dracului jigodie, credeam că a leșinat de-a binelea!”. Mișu era conștient că nu băutura îl frământa, chiar dacă admitea că îl muiase sub toate aspectele, dar îl durea doar cel referitor la performanța sexuală. Suferea. A înțeles că nu a fost suficient de potent, dar nu vrea să recunoască asta și nimeni nu trebuia să afle. „Proștii ăștia vor înghiți ce le
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
peste geam, de pomană celor flămânzi și însetați de frumusețe. Care frumusețe? Care va salva lumea, desigur. Cuvintele - fructele pomului interzis, cel al cunoașterii binelui și răului. Poetul - locuitor al pajiștilor paradisului, păzitor al pomului și degustător al poamelor interzise muiate-n ambrozie, își făurește propriul Rai de cuvinte. Prin ele se osândește, prin ele se mântuie. Cu brațele doldora de cuvinte se va prezenta la Scaunul Dreptății. Ele vor fi bănuții de vamă. Cuvinte de trecere. De aici spre dincolo
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
ca liftu-i paladit; Tiptil apoi, ne-am fulisat Ca hoții în bucătălie, Bunica, nu am vlut să știe Că mi-a făcut capul pătlat; Și-n castlonelul meu cel mic, La fel cum îmi dădea mămică, În lapte i-am muiat pâinica De ela alb tot pe botic, Ial cu șampon, întl-un lighean, I-am făcut baie la blănita, De la năsuc pan' la codită ... Bunica dolmea bolovan, Și să nu dau ial de belea (Cam lal așa o bunicuța!) L-am
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
poeme unde depășește banalitatea biblică și sare din tipar, cum se zice și astfel crește emoția lirică și o structurează original spre binele poeziei adevărate. Un exemplu ar fi poemul „Mi-e bine”( pag 75) „gânduri în versuri/ stinse și moi/ măsurate de ceasul/ timpului dat înapoi/ roiesc în mintea mi/ ca un roi de albine/ mi e bine Doamne/mi e bine cu Tine/ din zori până n seară/ ești cântecul cald/ prelins pe vioară/ ușor ca fulgul de nea
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
celeste/ mă înalț fără trup ușoară/ ce ieri m a durut/ nu mai poate să doară/ sunt muzică/ miere din floare/ culoare/ sunt ploaie ori vânt/ vers sunt cuvânt/ iar brațele întinse/ le umplu cu stele/ cu gânduri/ catifelate și moi/ măsurate de ceasul/ timpului dat înapoi/ mi e bine Doamne mi e bine/ e o taină/ știută numai de mine” Problema care se pune pentru evoluția scrisului său este aceea a schimbării. Pentru că după mine , reprezintă această Antologie un capitol
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]