377 matches
-
bastonul din mâna Dochiței, s-a întrebat: „Unde l-o fi găsit, că eu am și uitat de el?” Știu că nici nu mai ții minte dacă l-ai avut la tine. Ia-l, că ai nevoie de el! 151 Mulțămesc... Fără alte vorbe, a ieșit în viscolul nedomolit. Mergea aruncându-și din când în când privirea înapoi, de parcă se temea să nu fie urmărit de cineva. Bastonul nici nu-l mai folosea... Fără să-și dea seama, căuta să se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
până la Prispă, să văd ce mai face. Să nu stai mult, Toadere, și mai ales să nu bei! Nu duce grijă, Marandă... A plecat fără mare tragere de inimă parcă... Ce mai faci bade Prispă? Cum îți merge crâșma? Bine! Mulțămesc de întrebare. Cât despre crâșmă, ce să-ți spun? Lumea nu mai vine ca altădată... I-o năpădit necazurile pe gospodari și nu mai au parale. Mai dau pe aici doar din când în când... Cu asta însă nu fac
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și nu le doresc nici dușmanilor mei. Hai să le dăm cioarelor pe aiestea, Toadere. Mai bine spune mi de ce ai venit așa târziu astăzi? Apoi am avut și eu treburi pe acasă... Cum îți merge la slujbă? Bine, bade! Mulțămesc lui Dumnezeu. Îi bine când îi bine. Îți pun un țoi cu rachiu? Dacă tot ai stricat vorba, fă și trebușoara asta, că ți-oi ține de urât până or veni mușteriii. A luat țoiul pregătit de crâșmar, dar nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
plăcută la gust... după ce îi termina-o, mai stăm de vorbă... Doar nu ai de gând să-mi torni pe gât cine știe câtă scursură din asta? Nici vorbă. Vreau să știu doar cum îți merge... Sunt sigură că ai să-mi mulțămești. Dacă tu nu, atunci Maranda negreșit! N-o amesteca pe Maranda în treburile iestea, că ea nici nu știe de toată tărășenia asta. Îi bine și așa. Bucuria ei va fi și mai mare când a vedea că tu ești
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe ulițele satului... D-apoi când a fi să fie mare!? Într-una din sâmbete, a pornit prin sat. Pe marginea șanțului, Dochița grebla frunzele ruginii căzute cu nemiluita din nucul de la poartă. Doamne-ajută! - a strigat el de departe. 162 Mulțămesc, Toadere. Mulțămesc - i-a răspuns Dochița, punând mâna streașină la ochi, să-l poată vedea mai bine. Îl privea cu un zâmbet abia vizibil, ca și cum ar fi vrut să-i spună: „Ești mândru tare. Așa-i? Apoi să-i mulțămești
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
satului... D-apoi când a fi să fie mare!? Într-una din sâmbete, a pornit prin sat. Pe marginea șanțului, Dochița grebla frunzele ruginii căzute cu nemiluita din nucul de la poartă. Doamne-ajută! - a strigat el de departe. 162 Mulțămesc, Toadere. Mulțămesc - i-a răspuns Dochița, punând mâna streașină la ochi, să-l poată vedea mai bine. Îl privea cu un zâmbet abia vizibil, ca și cum ar fi vrut să-i spună: „Ești mândru tare. Așa-i? Apoi să-i mulțămești Dochiței o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Mulțămesc, Toadere. Mulțămesc - i-a răspuns Dochița, punând mâna streașină la ochi, să-l poată vedea mai bine. Îl privea cu un zâmbet abia vizibil, ca și cum ar fi vrut să-i spună: „Ești mândru tare. Așa-i? Apoi să-i mulțămești Dochiței o viață întreagă, că dacă nu te lăsai de băutură nu mai aveai tu prunc cât îi hăul și părăul!” Și cu glas plin: Ce mai face Maranda, Toadere? Îi bine? Îi sănătoasă și ca mâine poimâine, îi vine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
toată ființa, tocmai înfășura într-o pânză albă pe cel abia venit pe lume. Ha ha ha! Uite că a sosit și tata! Toadere! Ai un flăcău voinic și întreg în toate cele. Să vă trăiască! Slavă lui Dumnezeu! Îți mulțămesc Doamne pentru darul ista! Am trăit s-o văd și pe asta. Să trăiești Marandă și să fii sănătoasă! Maranda, plângând, strângea la piept puiul de om pe care Dochița i l-a așezat în brațe. Să ai grijă, Toadere
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Marandă și să fii sănătoasă! Maranda, plângând, strângea la piept puiul de om pe care Dochița i l-a așezat în brațe. Să ai grijă, Toadere, că Dumnezeu ți-a dat un fecior după dorința și așteptarea ta. Să-i mulțămești zi și noapte - l-a îndemnat Dochița. Așa voi face, să nu ai nici o îndoială. Din acea zi, Toaibă pleca la lucru, dar gândul îi rămânea acasă. Vinerea abia aștepta să ia banii și pornea spre ai lui cu cea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am găsit, oameni buni, și îți mulțumesc pentru urare, moș Carpen. Să vă trăiască feciorul, Toadere și Marandă, și să fie la fel ca voi - a încheiat vorba moșul... Mulțămim frumos pentru vorbele aiestea și grijă să nu duceți, fiindcă știm ce am crescut! - a răspuns Toaibă bombându-și pieptul ca în tinerețe... Gruia s-a întors cu fața spre ai lui, și punându-le mâinile pe umeri, le-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
așezate, gândind că și boulenii își vor trage sufletul în acest timp. După ce s-au omenit, moș Dumitru a dat semnalul de plecare. Cu adâncă plecăciune, i s-a adresat lui moș Petrache: Mai rămâi sănătos, moș Petrache, și tare mulțămim pentru bunătate. La drum, flăcăi, că ne apucă noaptea. Nu de alta, dar plânge crâșma după noi. Poate crâșmărița, Dumitre - a vorbit Pâcu, cu un zâmbet șiret atârnat de buzele tăbăcite. Pe dracu. Are ea după cine ofta, nu după
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mulțumit, moș Dumitru și-a tras pălăria pe frunte și a înaintat către tejghea, salutând mușteriii aflați la câteva măsuțe. Apoi s-a adresat crâșmarului: Bine te-am găsit, Costache! Cum merg treburile? Bine ai venit, Dumitre! Cât despre treburi, mulțămesc lui Dumnezeu. Bine. Ai venit cu un nou transport? Aici toate îs la locul lor. Stiți doar că locul vostru nu-l ocupă nimeni. Așternutu-i primenit și buchețelele de levănțică nu lipsesc... Moș Dumitru avea plăcerea lui. Așternutul să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
când gospodărește din ulcelele cu vin. Crâșmărița, cu șoldurile rotunjoare și cu trupul mlădiu, se mișca ca o zvârlugă...In acest timp, ochii lui Pâcu nu aveau astâmpăr. O urmăreau ca un uliu. După ce s-au îndestulat, s-au ridicat mulțămind lui Dumnezeu pentru bucate. Indată după aceea, Pâcu și-a scos luleaua și a început a o îndesa cu iarba dracului, privind ghiduș când la unul când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
locul dumitale și îți plac poveștile lui Pâcu. Ba ai mai spus că știi și dumneata destule. S-a găsi ea vremea când să le spui... Noi aiștia, cărăușii, așa ne mai descrețim frunțile. Pe la câte un popas ca aista... Mulțămim frumos. Si dacă nu-i nimeni împotrivă dintre tovarășii dumitale, iaca am să-ți dau ascultare. Spunând acestea, și-a luat ulcica de pe măsuța lui și s-a așezat lângă moș Dumitru. Pâcu încă mai avea de lucru cu ulcica
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui, privea la cei din jur, așteptând parcă să fie întrebat: „Da’ când începi povestea ceea?” Intre timp, și-a umplut luleaua cu tutun... Mitruță Ogaș, ca cel mai tânăr dintre cărăuși, a alergat să aducă un cărbune din cuptor. Mulțămesc, Mitruță - a răspuns Pâcu la gestul flăcăului. Ai noroc, Pâcule, că Mitruță îi băiat săritor, că altfel ședeai cu luleaua stinsă mult și bine - nu l-a iertat moș Dumitru. Da’ ce crezi tu că eu nu am scule? a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
instinct de siguranță. Glasurile cărăușilor sunau moi... nefirești parcă. Dumitre, de mult nu am avut așa o iarnă bogată. Dumnezeu și-o fi pus în gând să verse tot omătul din cer peste noi - a vorbit Pâcu, mai mult strigând. Mulțămește-i lui Dumnezeu că nu o trimis și un vânt de să te îndoaie. Atunci să vezi!...Intri în troiene cu tot cu boi și te scoate tocmai la primăvară - i-a răspuns pe același ton moș Dumitru. Pe când înserarea stătea să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
toamnî șî giucăm la nuntî. ― Ce face bulibașa, pe care l-am operat? ― Numa’ suflețălu’ matali ceal bun șî mânuțâli aiestea - i-a cuprins țiganca palmele Într-ale ei - l-o adus la viațî. ȘÎ noi Încî nu ț-am mulțămit cum să cuvini. ȘÎ nici lu’ domnu’ profisoru’ doctoru’... Da’ parcî am hotărât sî viniț sî vă mulțămim așa cum știm noi, mâca-ț’-aș. ― Am să-i amintesc domnului profesor de această rugăminte și om vedea ce putem face... ― Da’ undi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
șî mânuțâli aiestea - i-a cuprins țiganca palmele Într-ale ei - l-o adus la viațî. ȘÎ noi Încî nu ț-am mulțămit cum să cuvini. ȘÎ nici lu’ domnu’ profisoru’ doctoru’... Da’ parcî am hotărât sî viniț sî vă mulțămim așa cum știm noi, mâca-ț’-aș. ― Am să-i amintesc domnului profesor de această rugăminte și om vedea ce putem face... ― Da’ undi mergi matali așa la vremi di sarî? ― Merg la gară. Îmi aștept părinții... ― A fi vinind la botez
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pălincă”... ― Mare minuni! Iaca că am Învățat și eu ci Înseamnă sî aduci la viațî un om bolnav! Și... acolo În iadu’ războiului pi câți nu i-o scos doctorii din ghearele morții! Și tu rănitu’ nu Îndrăzneai sî li mulțămești măcar, că toți aveau galoani multe... Ti uitai doar În ochii lor când ti consultau și Îți spuneau: „De-amu’ mergi la comisii”. Și acolo nu știei ci ti așteaptă - a reflectat tata Toader a aducere aminte. ― Eu cred că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dacă este hărăzită de Dumnezeu să aibă suflet generos... Între timp, tata Toader s-a ridicat. Maria, cu Tudorel În brațe, asistată de mama Maranda, au venit lângă el. ― Frate Petrică - sau Petrachi, cum Îți spuneam eu acolo... - noi Îți mulțămim pentru că ne-ai Îngăduit să spunem povești și În sara asta, dar Tudorel mi-a șoptit - așa ca Între bărbați - „bunule, hai să lăsăm gazdele să mai răsufle și noi să mergem acasă”... ― Apoi nu ne-om așeza de-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
i-a invitat profesorul, puțin amuzat. Ușa s-a deschis molcom și În prag a apărut Întâi tata Toader, apoi Petrică. ― Bun găsit - au salutat cei doi. ― Bine ați venit. Luați loc. Colo pe fotolii. Scaunul este rezervat altui musafir. ― Mulțămim de poftire - a vorbit, Petrică așezându-se. N-au apucat Însă să schimbe nici două vorbe, că cineva a bătut În ușă. ― Intră - a răspuns profesorul destul de răstit. Ușa s-a deschis repezit și În cadrul ei a apărut căpitanul Vătrai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de la Suceava scriau lui Johannes Budaker și lui Urban Weider din Bistrița, să elibereze pe oamenii reținuți acolo. „Scris-am adică noi, birăul cel românesc și cu cel armenesc și cu 24 de pârgari de la oraș, de la Suceava, și vă mulțămim dumilorvoastre ca frați și ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
giudec. ca pi de o parte să se încredințeze acest act, iar pi de alta, a să face cunoscut Gheneralniciî Epitropii a casăî Sfînt. Spîridon, spre a slobozi banii împrimire ginerilui meu, d. cămăr. Gheorghie Eminovici. ss. Iuraș stolnic Mă mulțămesc și eu cu această siguranție, fără a se mai urma osebite formalități. ss. Ralu Eminovici" (Urmează autentificarea judecătoriei ținutului Botoșani, sub nr. 309, din 1849, dechembrie 10, cu semnătura lui Vîrnav, S. Greceanu, director Vasilievici și (pentru) șeful mesei, Cambam
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că m-aș ruga sfinției-tale/ Să mă mprumuți c-altminteri e jale.../ De faci precum te rog, să știi că, zău,/ Te-oi mulțămi de n-o să-ți pară rău/ Că m-ai îndatorat cu suta, și/ În ziua când vei cere ți-oi plăti,/ și orișicare chef mă leg să-ți fac,/ Precum și orice slujbă după plac.”942 Cedarea devine aici prea evidentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a lăsat ca să rămâie soare și lună pe cer și să lumineze oamenilor și numai când e luna pe sfârșit o ajunge soarele și-i zice: "Bună dimineața, lună veche!" Dar ea pe loc se întoarce primenită și-i zice: "Mulțămesc dumitale, că-s tot nouă!"213 În alte legende, soarele și luna sunt frați care au dezlegarea "cununiei"; pragurile ritualice înspre taina căsătoriei transfigurează inițiatic drumul aștrilor: "Sfântul Soare și cu Sfânta Lună erau frați și Sfântul Soare a vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]