545 matches
-
p�n? la a dori lichidarea definitiv? a feudalit??îi. Contrar tradi?ionali?tilor, el g�nde?te c? Vechiul Regim nu se poate reinventă. Trebuie s? punem um?rul la edificarea unei societ??i noi. Ar trebui s? ne mul?umim totu?i cu fructificarea cuceririlor revolu?iei ?i cu gospod?rirea tranzi?iei? Saint-Simon nu g�nde?te astfel atunci c�nd avanseaz? ideea, curajoas? �n epoc?, c? adev?rata revolu?ie r?m�ne de f?cut ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi empirismului asupra ra?ionalismului (care nu trebuie confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu unitatea ?tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele dup? gradul lor de pozitivitate sau, dac? prefer?m, �n func?ie de capacitatea lor de a da seama de fapte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
stabile ?i organizate �n jurul unui ritual pe care sociologul francez voia s?-l instaureze că r?spuns la bulver-s?rile impuse de industrializare. O variant? englez? a pozitivismului De?i cunoa?te esen?ialul produc?iei lui Comte, ca mul?i dintre britanicii genera?iei sale, filosoful Herbert Spencer pleac? de la premize diferite ?i ajunge campionul unei sociologii organiciste care va fi curentul de g�ndire dominant �n ?tiin?ele sociale ale ultimului deceniu al veacului al XIX-lea. Autor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
via?a contemporan?, domeniu pe care facult??ile tradi?ionale l-au l?sat practic �n paragin?. El este ajutat �n �ntreprinderea să de c?tre oameni cu autoritate intelectual? recunoscut?, precum Guizot ?i Taine, ca ?i de c?tre mul?i al?i sus?în?tori care provin din burghezia liberal?, �n special cea protestant? (Siegfried, Casimir-P�rier, Scheurer-Kestner�) Scopul ?colii era acela de a participa la efortul colectiv viz�nd s? furnizeze ??rîi ceea ce i-a lipsit at�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Dubois, 1994]. Biologismul ?i excesele sale Din mai multe direc?îi r?sar teorii, paralele sau concurente, care propun o interpretare naturalist? a fenomenelor sociale. Foarte remarcate s�nt scrierile ce se apleac? asupra no?iunii de ras?, pe care mul?i o cred fondat? pe disciplinele noi, precum antropologia ?i istoria. Augustin Thierry, de exemplu, face din antagonismul raselor un motor al progresului istoric. Henri Martin, �n monumentala să Histoire de France, �ncearc? s? arate persisten?a, de-a lungul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia �n considerare �stilul� fiec?rui individ ?i rela?ia tr?it? a acestuia cu lumea [Mesure, 1990]. Afl?m aici un punct de vedere fondator, care va inaugura tradi?ia sociologiei �comprehensive�, esen?ialmente german?, pe care cei mai mul?i sociologi pozitivi?ți � durkheimienii, �n special � vor refuza s? o examineze serios, sub pretextul c? lua prea mult partea subiectivit??îi. Atunci c�nd pasiunea pentru metaforă biologic? va fi trecut, plec�nd de la aceste puncte de vedere contradictorii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
facem distinc?ie �ntre ele dec�ț �n privin?a metodei. Unele (?tiin?ele naturii), fiindc? urm?resc s? stabileasc? legi universale, au preten?îi nomotetice. Altele (?tiin?ele spiritului), care vizeaz? s? dea seama de fapte istorice singulare, se mul?umesc s? le descrie; ele nu pot fi dec�ț idiografice. Astfel, ?tiin?ele se disting unele de altele nu prin con?inut, ci prin modul �n care �?i trateaz? obiectul. Windelband conchidea c? psihologia trebuie a?ezat? printre disciplinele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dou? feluri de cauzalitate: una care s-ar aplica fenomenelor fizice, cealalt?, fenomenelor psihice ?i sociale. �ntr-adev?r, �n cazul apercep?iei psihologice trebuie s? se ?în? seama de dou? forme sub care aceasta se manifest?: pasiv? � c�nd se mul?ume?te s? reuneasc? materialele experien?ei; activ? � c�nd g�ndirea pare s? conduc? din interior ?i ajut? la organizarea sintetic? a experien?ei dincolo de percep?ie. Tot la fel, �n materie de social, tendin?ele primare ale indivizilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Weber a dezvoltat o filosofie coerent? a sociologiei. �n Economie ?i societate el a definit sociologia că pe o ?tiin?? �comprehensiv?� care, prin interpretare � dar f?r? artificii stilistice � caut? s? analizeze sensul vizat de c?tre unul sau mai mul?i agen?i �n func?ie de comportamentul celorlal?i ?i, �n consecin??, caut? s? l?mureasc? astfel sensul oric?rei activit??i sociale. Noi numim sociologie o ?tiin?? care �?i propune s? �n?eleag? prin interpretare activitatea social? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
f?r? �ndoial? aceea?i noutate că aceea a lui Durkheim, aceasta se �nt�mpl? pentru c? Weber, personaj freudian prin excelen??, este un om chinuit �n propria voin??, măi �nt�i: o boal? nervoas? �l las? timp de mai mul?i ani intelectualmente inert, dar ?i �n voca?ie: el oscileaz? �ntre dou? etici (cea a convingerii ?i cea a responsabilit??îi) care �i par la fel de posibile. Orice activitate orientat? etic poate fi subordonat? celor dou? maxime total diferite ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n?iruirea acestor nume este revelatoare pentru limitele tentativei sale: pu?ini dintre ace?tia s-au implicat cu adev?raț. ?i cum ar fi putut-o face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se declarau sociologi, iar cei care erau sociologi aveau concep?îi divergențe despre noua ?tiin??? Ezit?rile pie?ei intelectuale Dac? lucr?rile savan?ilor s�nt difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de care avea s? depind? succesul s?u pe termen lung. Problemele edit?rîi sociologiei Pu?ini cercet?tori aveau o idee clar? � �n afară durkheimienilor � �n privin?a a ceea ce trebuia s? fie aceast? ?tiin?? a socialului de la care mul?i se reclamau. Publicul cu at�ț mai pu?în, chiar �n frac?iunea lui mai luminat?. Editorii �n?i?i se ar?tău circumspec?i �n fă?a unei �mode�, c?reia, �n fond, nu-i sesizau bine sensul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai pu?în, chiar �n frac?iunea lui mai luminat?. Editorii �n?i?i se ar?tău circumspec?i �n fă?a unei �mode�, c?reia, �n fond, nu-i sesizau bine sensul. �ns? la sf�r?ițul secolului, măi mul?i dintre ei au �ncercat s? ocupe un crenel ce le p?rea totu?i promi??tor. Felix Alcan, cel care a preluat casă Germer Baill�re specializat? �n editarea ?tiin?ific?, p?streaz? majoritatea colec?iilor l?sate de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
domeniu este Flammarion cu a sa Bibliotec? de filosofie ?tiin?ific? lansat? �n 1902. Directorul colec?iei este ales Gustave le Bon. Acesta, poligraf prolific dar mai pu?în fecund, s-a f?cut cunoscut publicului larg prin lucrarea Psihologia mul?imilor (1895), �n care mul?imea era asimilat? unei �mase�, dar o mas? personalizat? �n dăuna indivizilor care o compuneau. Cu noua colec?ie, ambi?ia să este s? pun? pe pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sa Bibliotec? de filosofie ?tiin?ific? lansat? �n 1902. Directorul colec?iei este ales Gustave le Bon. Acesta, poligraf prolific dar mai pu?în fecund, s-a f?cut cunoscut publicului larg prin lucrarea Psihologia mul?imilor (1895), �n care mul?imea era asimilat? unei �mase�, dar o mas? personalizat? �n dăuna indivizilor care o compuneau. Cu noua colec?ie, ambi?ia să este s? pun? pe pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c�ț mai mare de oameni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c�ț mai mare de oameni, chiar dac? majoritatea autorilor publică?i � fizicieni sau psihologi � aveau mare autoritate �n domeniu [Fabiani, 1988]. A fost Le Bon �omul care a adus cei mai mul?i bani la Flammarion�, a?a cum se l?udă? F?r? a putea r?spunde definitiv la aceast? �ntrebare, vom re?ine c? el a contribuit la introducerea �n editarea ?tiin?ific? a unui stil nou, bazat pe actualitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mecenat privat care se exercit? prin mai multe canale. Sociologia trage avantaje din legea care dota facult??ile cu personalitate civil?. Darurile ?i dona?iile f?cute a?ez?mintelor publice se �nmul?esc. Astfel, contele de Chambrun nu se mul?ume?te s? prezideze destinele Muzeului social; mereu pasionat de devenirea �economiei sociale� � alt nume de �mprumut al sociologiei � decide s? subven?ioneze catedrele cu aceast? denumire de la ?coală liber? de ?tiin?e politice (pentru profesorul Cheysson), de la Facultatea de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m�ne eclectic, dup? chipul personalit??ilor care predau acolo ?i care proveneau din economia social? leplaysian?, din mediul �wormsian�, sau de la Sorbona. �n urma afacerii Dreyfus, acest unanimism de fă?ad? se sparge �n mod periculos. �n 1900, măi mul?i membri ai colegiului (dreyfusarzii) lua?i cu sine de c?tre Dick May, decid s? fac? secesiune �n numele unei concep?îi mai exigente despre ?tiin??, care trebuia s? fie mai pu?în vorb?rea?? ?i mult mai pus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologia s? ia av�nt. 1. Disciplină se dovede?te capabil? s? produc? opere care �i fac deja autoritatea. Numai �n anul 1895, de exemplu, ?i limit�ndu-ne doar la Fran?a, Tarde a publicat Logică social?, Le Bon, Psihologia mul?imilor, Izoulet, Cetatea modern?, Durkheim, Regulile metodei sociologice. La aceast? dat?, �n Germania, Ț�nnies ?i Simmel produseser? deja opere importante. Fiecare dintre aceste c?r?i, cu stiluri bine conturate, constituie repere ce indic? locul pe care sociologia voia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic? �n Fran?a (1938); Lec?îi de sociologie (1950) HALBWACHS Maurice (1877-1945): Clasa muncitoare ?i nivelurile de via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881; Legile psihologice ?i evolu?ia popoarelor (1894); Psihologia mul?imilor (1895) MAUSS Marcel (1872-1950) (cu HUBERT H.): Fragmente de istoria religiilor (1909) TARDE Gabriel (1843-1904): Legile imită?iei (1890); Transform?rile dreptului (1893); Logică social? (1895); Studii de psihologie social? (1898); Opinia ?i mul?imea (1901) WORMS Ren� (1869-1926
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
evolu?ia popoarelor (1894); Psihologia mul?imilor (1895) MAUSS Marcel (1872-1950) (cu HUBERT H.): Fragmente de istoria religiilor (1909) TARDE Gabriel (1843-1904): Legile imită?iei (1890); Transform?rile dreptului (1893); Logică social? (1895); Studii de psihologie social? (1898); Opinia ?i mul?imea (1901) WORMS Ren� (1869-1926): Organismul ?i societatea (1896); Filosofia ?tiin?elor sociale (1907) IV. Sociologia că art? social? Dac? sociologiile francez? ?i german? � cu capi de serie recunoscu?i ?i cu tematici distincte � constituie �ntr-un fel inima disciplinei, exist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alt model de dezvoltare �mprumut�nd idei liberale sau socialiste pe care le-au v?zut �nflorind �n Occident. Inteligen?ia ??rîi nu formeaz? totu?i un grup omogen. Departe de ?coală subiectivist? a lui Lavrov ?i Mihailovsky � care se mul?umesc s? se demarcheze de Tarde � se afl? grupul revolu?ionar, divizat �n �bisericu?e� (marxist? cu Lenin, anarhist? cu Kropotkin). To?i accept? �ns? ideea de progres c?ruia ?tiin?a social? i-ar facilita emergen?a. Ei concep
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
foarte profunde, tipice burgheziei oric?rei epoci. Vom considera aparte, totu?i, operă mai ț�n?rului Scipio Sighele, care, �ntr-un registru mai larg, ?i-a propus s? �n?eleag? criminalitatea grupurilor. �n acela?i timp cu Tarde ?i cu mul?i ani �naintea lui Le Bon, el ar?ta c? sectele că mul?îmi ajungeau la delincven?? atunci c�nd se l?sau subjugate de c?tre conduc?tori îra?ionali sau patologici. Psihologia mul?imilor află astfel un prim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai ț�n?rului Scipio Sighele, care, �ntr-un registru mai larg, ?i-a propus s? �n?eleag? criminalitatea grupurilor. �n acela?i timp cu Tarde ?i cu mul?i ani �naintea lui Le Bon, el ar?ta c? sectele că mul?îmi ajungeau la delincven?? atunci c�nd se l?sau subjugate de c?tre conduc?tori îra?ionali sau patologici. Psihologia mul?imilor află astfel un prim grup de ipoteze care, oric�ț de controversate ne-ar ap?rea ast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
timp cu Tarde ?i cu mul?i ani �naintea lui Le Bon, el ar?ta c? sectele că mul?îmi ajungeau la delincven?? atunci c�nd se l?sau subjugate de c?tre conduc?tori îra?ionali sau patologici. Psihologia mul?imilor află astfel un prim grup de ipoteze care, oric�ț de controversate ne-ar ap?rea ast?zi, valorau mai mult dec�ț divaga?iile despre �mase�. Cel pe care �l situ?m printre sociologii italieni, Vilfredo Pareto, s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]