3,092 matches
-
titlul exponatului fiind Societate de consum. Unele ideologii contemporane pun pe același plan toate ființele vii. într-o societate desacralizată, omul nu mai este centrul creației, nu mai este singura ființă făcută după chipul lui Dumnezeu, ci doar una dintre multele ființe de pe Tera, aflată într-un anumit stadiu de evoluție (sau involuție, suntem uneori tentați să spunem). Dar iată că se poate merge și mai departe, punându-se semnul egal între o serie de obiecte neînsuflețite și un corp viu
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
Nu era membru al Uniunii Scriitorilor, drept care nu i s-a făcut ferparul obișnuit. La timpul său avea un nume de circulație, dar, după război, a fost dat uitării, fiindcă el însuși a rupt legăturile cu scriitorimea nouă. Unul din mulții scriitori căzuți în anonimat!" Ca și: "Cu un an sau doi în urmă a murit Eugeniu Ștefănescu-Est, la 99 de ani, în prag de centenar, izolat de lume, orb, aflat la Galați, unde reporterii l-au mai descoperit totuși, asaltîndu-l
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
desant de olteni (curioși, mobili, întreprinzători, suspicioși la maximum) ce ocupă spațiul salonului, instalându-se ca la ei acasă. Îi urmărim prin ochii la fel de vii ai tânărului coleg de suferințe, obligat să stea într-o rână, în propriul pat, pentru ca multele șezuturi oltenești să aibă unde poposi, în timp ce gurile înfulecă praz și alte delicatese. În plin haos spitalicesc și în această atmosferă halucinantă, absurdă, de râsu'- plânsu', Sorin Stoica își păstrează reflexele condiționate de prozator. Dincolo de postura lui omenească, jalnică, de
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
ascunde au umplut de drăcească bucurie inima opoziției, ce-și vedea renăscând nădejdi la care, mai an, nici nu putea gândi. Mai grav încă, certurile de alcov s-au petrecut cu ferestrele la perete și cel puțin atâta puteau reține mulții sau târzii trecători că nu încetau la nici una din orele zilei/nopții. Trecând eu, cu foarte mulți ani în urmă, pe una din străzile pitorescului cartier pe care l-a spulberat Ceaușescu, de la o fereastră deschisă am auzit o furioasă
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
Cronicar Publicitarii viitorului Ne-a căzut din întîmplare în mîna revista Campaign. Hîrtie bună, pagini multe, poze de calitate și preț piperat. Cum lasă de înțeles titlul, revista prinde în raza ei de in-teres lumea publicității. Întrucît lumea în care trăim e pătrunsă tot mai temeinic de un duh al reclamei, am deschis revista cu vădită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
la reeditarea "Istoriei românilor", mai ales, la volumul 10, am sesizat că citatele dintr-un istoric francez sunt aproximative. M-am dus direct la sursă și am văzut acest fapt. Sigur că fenomenala memorie l-a ajutat enorm la scrierea multelor sale cărți. - în convorbirea noastră anterioară, ați accentuat un gând: încrederea pe care o aveți în tradițiile spiritului critic românesc. Știți, desigur, că în studiul "Spiritul critic în cultura română" G. Ibrăileanu vedea sorgintea acestui criticism cu precădere în Moldova
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Pavel Șușară Cu vreo cîțiva ani în urmă, poetul Șerban Foarță își lua prin surprindere cititorii, ba chiar și pe mulții dintre oamenii care îl cunoșteau destul de bine, deschizînd o expoziție de pictură, intitulată Cromografii, la Muzeul de Artă din Timișoara. Puțin mai tîrziu, la un sfîrșit de septembrie, în cadrul Zilelor Poesis de la Satu Mare, el a deschis o nouă expoziție, una
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
Schliemann cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea mustoasă a celor mai aride concepte și pipăie, cu degetele lui îngălbenite de tutun și carbonizate suav de prea multele orbecăieli nocturne, senzualitatea puberă a presocraticilor și concretețea virgină a primelor cosmogonii, descoperă, așadar, Pămîntul, și Apa, și Aerul, și Focul și chiar se învelește el însuși cu fîșii din cupola translucidă și tremurătoare sub care acestea se adăpostesc pline
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
tuturor celor apropiați, a morții iluziilor și speranțelor, în fond, a inutilității oricărei tentative de a pune o ordine rațională în existență, poetul nu se revoltă. El își asumă cu tristețe și resemnare acest destin. Totul seamănă cu una dintre multele înfrângeri punctuale din viața cotidiană. Întrebarea care se pune este dacă, în aceste condiții, viața mai merită trăită sau este doar o pauză plicticoasă în nesfârșita eternitate a morții? Un posibil răspuns îl oferă poemul ratându-mi sinuciderea la 13
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
trădatť. ŤAm greșit cumplit. Că am scos cartea, că am ținut-o în casă, că am dat-o câtorva oameni să citească. Am să mor în închisoare. Totdeauna am visat și-am crezut că am să mor în închisoare pentru multele mele păcate. Asta a fost soarta mea. I-am rugat să nu mă facă turnător. Orice, dar asta nu. Nu pot. Nu, nu, turnător n-am să devin. Să-mi ceară altceva, să mă pedepsească altfel. Ascult. Am greșit, ascult
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
la un lectorat în Franța, deci avea asigurată premisa unui efect de distanțare), la sinteza sa de istoria literaturii române și i-a dat trei versiuni. Nu e Istoria..., la modul absolut, ci O istorie a literaturii române, una dintre multele posibile (e titlul scurt și modest al primelor două versiuni), căreia îi adaugă în ultima versiune sintagma călinesciană de la origini până în prezent. Prima variantă a apărut în trei volume la Editura Minerva, în 1971, 1972 și 1987, segmentată pe etape
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
ales - exerciții de captatio benevolentiae, vine cuvîntul introductiv la cursul de istorie națională început la Iași, cu cinci ani mai devreme de revoluție. Istoria este, pentru cei ce se pricep, și care participă la facerea ei, magistra vitae. Pentru cei "mulți și nelăudați", cum li se va zice peste ani și ani, tot ea e consolarea relelor repetate și infinit repetabile. Niciodată, într-un fel sau altul, n-a fost mai bine. Toate ideile romantice trăiesc în această pledoarie pentru eroii
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
cele șase volume intitulate modest, Jurnal, alcătuiesc o istorie a comunismului românesc, văzut dinspre ambele capete ale Cortinei de Fier, cu gesturile sublime ale unor oameni pentru care libertatea gândirii era bunul cel mai de preț, dar și cu (prea) multele și neașteptatele sale demisii morale. Mai mult decât atât, literatura autobiografică a Monicăi Lovinescu reprezintă o extraordinară istorie a ideilor politice și culturale care au marcat secolul XX, autoarea fiind o comentatoare, în timp real, a ideilor lui Jean-Paul Sartre
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
a unor energii - de multe ori uriașe - pentru ceva care n-o să țină, și care nu se va antologa, peste vreun an sau doi, în volum. Manuscrisul-arlechino pe care-l găsește Marin Bucur e exact manuscrisul pierdut, în unul din multele feluri în care l-a înțeles veacul romantic: aruncarea pe fereastră, deseori la adăpostul anonimatului, a unei munci datate. Caragiale, contemporanul nostru, l-a exclus pe Caragiale, contemporanul lor. Ne interesează, însă, acest ouvrier al cauzelor diverse. Nu atît pentru că
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
cum funcționează o societate. Dată fiind centralitatea acestor situații, precum și frecvența mare a apariției lor, inclusiv în societatea noastră, ar fi fost straniu ca ele să nu fie notate de diverși autori înzestrați cu un spirit ascuțit de observație. Dintre multele exemple posibile, mă voi referi aici la câteva, alese mai mult sau mai puțin întâmplător. În Ciulinii Bărăganului (1997, p. 173), Panait Istrati observă la un moment dat un paradox. În toată Muntenia, notează el, oamenii abia aveau cu ce
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Cronicar Moartea dietei Dintre multele suplimente ale unor publicații cu ștaif, merită să ne oprim, pentru cîteva clipe, asupra celui numit "După afaceri" și distribuit, în fiecare vineri, împreună cu ZIARUL FINANCIAR. Neavînd afaceri, Cronicarul nu are nici timp de relaxare după afaceri, așa cum au oamenii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
dominantă. Pe toate fețele întors, motivul sinuciderii rămâne echivoc. Bunăoară, plecarea lui Emil Ivănescu s-a petrecut în anul 1943, an de catastrofe militare, prevestind vremuri negre - nimic totuși despre ce se petrecea în jur, ca fapt social, în mai multele sale jurnale, în scrisori, în texte fierbinți sau glaciale. Mă gândesc că dacă pasul final ar fi fost contramandat - vezi indecizia altui Emil Cioran -, tânărul ar fi cunoscut ravagiile comunismului, iar în cazul longevității, anii de după. S-a sinucis Emil
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
ficțiune superbă, rezistentă, o alcătuire fără cusur, iar nu un reality show. Cu o răbdare pe măsura farmecului, Ioana Pârvulescu nu încetează să explice, la finalul fiecărui eseu, diferențele. "}ara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale, ci una din multele ei dubluri fictive, care-și joacă rolul puțin mai stângaci decât protagonista din istoria reală. Mitică (neapărat alături de un amic nedespărțit) nu are urmași literari notabili. Dispare odată cu lumea lui, deși forța sa literară ne face să-l credem veșnic
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
sfârșitul cărții, când autorul își descrie - cu aceeași neutralitate - depresiile majore, internarea într-un spital german, stările încercate acolo. Dacă se va ruina fizic și va deveni un "balast" pentru prieteni și fiică, ar vrea să fie eutanasiat. Fără prea multele complicații etice, inutile, ale actului medical... Ca să nu închei pe această notă neagră cronica la o carte "cu de toate", imprevizibilă de la prima la ultima filă, să citez un pasaj mai luminos, o scenă foarte nostimă relatată de fostul figurant
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
like this song". Pe 21 septembrie am să fiu mândru să intru pe stadionul Arcul de Triumf cu biletul al cărui preț va fi acoperind și el o fărâmă din truda acestui bărbat sublim, care-mi însoțește de câteva decenii multele momente deprimante, dar și rarissimele clipe de extaz.
Aveți bilete la concertul lui Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8043_a_9368]
-
de coordonarea ei artistică se ocupă Radu Anton Maier), departe de cochetăria marginalității pe care, prin titlu, și-o asumă discret, Apoziția ajunge, pe îndelete, pentru un an întreg. În vremea crizei În ultimul timp - îngrijorarea sfătoasă fiind una din multele meserii, chiar vocații, naționale (grija, evident, e a altuia...) - nu trece zi să nu citim, în ziare mai mult sau mai puțin tabloidizate, sfaturi anti-criză. Finanțist de conjunctură, tot binevoitorul își dă cu părerea. Bunăoară, la ce bunuri și servicii
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
-le altora libertatea în picioare. Libertatea lui se traduce azi prin libertatea lui Sorin Ovidiu Vântu, puțin diferită de a noastră, cea care face cu adevărat minuni. Cam trist sfârșit pentru un mare gazetar care a murit deja fără prea multa glorie. Ratată revenire. Cum percep televiziunile taxa de protecție. Metoda Ridzi și altele Unele televiziuni și-au pus la punct metode de stors bani, de înșelat telespectatori și de protejat politicieni după tipicul afacerilor mafiote. Afacerea Ridzi - 2 Mai e
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să critici spre lumină!” Corect! Ce frumos sună! Dar nu-i simplu, fiindcă trebuie să fii un generos și un erudit, cum au fost Alice Voinescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Zamfirescu, Ileana Berlogea, Valentin Silvestru, Mircea Ghițulescu... Într-unul dintre multele suplimente cu programul canalelor tv, găsesc o descriere scurtă a filmului Viața la țară. Din „docta” prezentare, aflăm că filmul e „adaptarea romanului lui Cehov Unchiul Vania” și că ferma i-ar aparține „lui Alexander, un strălucit critic literar”. În
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pușca (da, celebra pușcă a lui Cehov, care a făcut furori În teatrul mondial!): firește, ratează... Mai ridică o problemă textul acesta minunat, al minunatului Vișniec: zgomotul de scenă, propus În desele didascalii. Știm că Anton Pavlovici era enervat de multele interludii sonore care apăreau În piesele sale, la intervenția regizorilor vremii. Dar compatriotul nostru nu sesfiește să scrie paranteze care colcăie de zgomote, binevenite - zice practicianul din mine:„De afară se aude lătratul unui cîine și șuieratul vîntului. Orologiul sună
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cel bun din SÎnciuan(sic!), Partage de midi, Bacantele, Încoronarea Poppeei, Timon din Atena, Falsele confidențe, Nasul, Britannicus, Lohengrin, Faust, Hamlet, Pescărușul, Vilegiaturiștii, Hernani, Don Carlos, Celestina, Troienele, Nabucco ș.a., texte pe care mulți practicieni le visează. Voi selecta din multele, pasionantele reflecții asupra artei scenice, publicate de Kokkos În jurnale, caiete-program, ori reviste, doar cîteva, elocvente pentru profunzimea gîndirii sale; de altfel, puțini scenografi importanți ai lumii s-au Încumetat să Încredințeze tiparului programul lor estetic. Artistul grec o face
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]