735 matches
-
Uses of Literacy: Aspects of Working-Class Life with Special References to Publications and Entertainment (Întrebuințările educației: aspecte ale vieții clasei muncitoare cu referințe speciale la publicații și divertisment), a studiat influența culturii difuzate prin mijloacele moderne de comunicare asupra clasei muncitoare, descriind peisajul cotidian al vieții populare și denunțând supraestimarea influenței produselor industriei culturale asupra claselor populare. La rândul său, Raymond Williams, care a publicat în 1958 Culture and Society (Cultură și societate), a dezvoltat o genealogie a conceptului de cultură
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unirii. Surprinde încă siguranța cu care autorii realizau acest sinuos decupaj de informație, pentru a răstălmăci complet faptele pe care atâtea generații le cunoscuseră altfel. În varianta "democrat-populară", unirea fusese doar un prilej de a nedreptăți tot mai mult "masele muncitoare" și "naționalitățile conlocuitoare", sistematic persecutate de guvernele unui "stat dușmănos". Marii culpabili, Partidul Național și Iuliu Maniu, erau înfățișați la fel de "șovini" ca și burghezia sau aristocrația maghiară 338. Erau, evident, fraze copiate din rechizitoriul proceselor politice din acei ani, îmbogățite
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zece [...] patru ani, m-a uscat. [Eram] singur, n-aveam mâncare, mâncam pe unde apucam, pe la cantină [...]. De la servici, [mergeam] direct la școală" (D.M.). Cu toate străduințele personale și cu toată propaganda vremii, adevărul era că, sub nici o formă, "clasa muncitoare" nu ar fi putut dobândi o prosperitate ieșită din comun. Reușea, cel mult, o supraviețuire mai puțin dramatică: "bani n-aveam [în anii '50], era greu [...]. Am avut o pensie de la tata, o pensie de urmaș, tata a fost în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978. Idem, Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații Valentin Tănase, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982-1984. Idem, 1933. Eroicele lupte ale clasei muncitoare, ilustrații de Valentin Tănase, Editura Ion Creangă, București, 1983. Aylett, J. F., The twentieth century world, Hodder & Stonghton, Londra, 1991. Djuvara, Neagu, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Editura Humanitas, București, 1999. Idem, Cum s-a născut poporul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Otoman, care au acaparat locurile de muncă ale autohtonilor. Mai mult, antreprenorii străini au angajat în fabricile lor, în mare majoritate, conaționali, în defavoarea muncitorului român, pe care „îl urăște și îl disprețuiește”. Pentru o mai bună reprezentare a intereselor clasei muncitoare, conform legilor, aceștia s-au grupat în sindicate. În portul Constanța se aflau două mari sindicate: unul al muncitorilor manuali, condus de D. Negrescu și care avea la bază principii socialiste, respectiv cel al muncitorilor hamali, condus de V. Petre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților fiind reeducarea „infractorilor”: aceștia vor
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
termen mai apropiat ar fi decompresare, o relaxare a presiunilor represive ale regimu-lui totalitar. Deși a variat de la țară la țară, procesul a inclus "mai puțină cenzură a presei, întrucîtva mai mult spațiu pentru organizarea de activități autonome ale clasei muncitoare, introducerea unor măsuri legale de protecție pentru indivizi, cum ar fi habeas corpus, eliberarea majorității deținuților politici, întoarcerea exilaților, măsuri pentru îmbunătățirea distribuirii venitului și, cel mai important, tolerarea opoziției" (Linz și Stepan, 1996: 3). A crescut toleranța față de ceea ce
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Există un alt factor ce influențează speranța de viață a bărbaților și a femeilor, cel al categoriilor socio-profesionale. Într-adevăr, speranța de viață la 35 de ani a femeilor cu profesii intelectuale o depășește cu 3 ani pe cea a muncitoarelor 2. La 80 de ani și peste, există 6 644 664 bărbați și 13 780 930 femei. Studiu realizat de Monteil și Robert-Bobée pe baza unui eșantion demografic permanent și a stării civile (EDP, 2005). La bărbați, există o diferență
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și muncitori. Decalajul trece de la patru ani între bărbații și femeile intelectuali la 8,5 ani între funcționari și funcționare. Decalajul de speranță de viață la 35 de ani între cele două sexe este așadar mai redus la categoriile superioare. Muncitoarele, care au speranța de viață cea mai scurtă în rândul femeilor active, trăiesc astfel mai mult decât bărbații intelectuali care au speranța de viață cea mai mare în rândul bărbaților. Factorii care pot explica aceste diferențe sunt: condițiile de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
ai secolului al XIX-lea îl constituie Mike Royko care, asemeni predecesorului său din urmă cu patruzeci de ani, Ben Hecht, a scris povestiri despre viața de zi cu zi din Chicago ce ilustrează, printre altele, viața muncitorilor și a muncitoarelor (Slats Grobnik). În centrul discuțiilor pe tema problemelor litigioase abordate de noii jurnaliști se afla aceeași problemă pe care adepții jurnalismului narativ o identificaseră în anii '90 ai secolului al XIX-lea: jurnalismul dominant din acea perioadă, ce obiectiviza prin
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
numai să propună un pact politic între diferitele partide (ceea ce, într-o anumită măsură se va realiza în timpul Frontului Popular), ci va face o inovație, punînd bazele unei posibile alianțe sociale. Susceptibilă de a creea o dinamică nouă în jurul clasei muncitoare, dar nu numai împreună cu aceasta, ea se va realiza în beneficiul acesteia din urmă, instituind condițiile propice răsturnării tendinței generale existente în favoarea fascismului din Europa. Scopul esențial al Planului este acela de a organiza această dinamică și în acest fel
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de neintervenție nu poate fi păstrat decît "atîta timp cît este în mod loial supravegheat de toți". Violarea acestei convenții "trebuie să conducă pe celelalte state la o nouă examinare a situației". Dar, după ce au reafirmat sprijinul total acordat clasei muncitoare spaniole, aceste două organizații (ISM și FSI) se văd acum incapabile să pronunțe vreun cuvînt de ordine, concret, pentru a face față situației. În ciuda caracterului său din ce în ce mai iluzoriu, politica de neintervenție nu a fost nici o clipă pusă în discuție, chiar dacă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
faptul că unele cadre din aceste partide au fost incapabile să "reflecteze asupra noilor condiții la care le-au dus dezastrul lor"64; puse în fața unor situații noi, ilegale și clandestine, datorită fascismului ele nu au știut să propună clasei muncitoare un program care să corespundă necesităților timpului. În plus, unii dintre ei au crezut că printr-o politică de concesii pot menține în viață organizația, sub un regim sever chiar și într-un cadru fascist: în martie 1933, Otto Wells
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dintre „ordine” sau „stări”, decât ca o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de o minoritate, întrucât clasa muncitoare revoluționară nu va mai fi încorporată într-un ansamblu ierarhizat. Ea va face revoluția pentru ea însăși, nepermițând altor categorii să se impună, pentru că se află chiar la baza scării sociale: doar ea este clasa exploatată și, mai jos decât
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
piață pentru locuințe, îmbrăcăminte, mobilier și alte produse de calitate. Clasa mijlocie Este reprezentată de funcționarii și muncitorii cu venituri medii, care cumpără produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
cunoscută voința politică a celor ce muncesc și în special a mișcării sindicale și cooperatiste. Acestea sînt numite cînd de "stînga", cînd "socialiste". Se pot califica drept "partide muncitorești", după baza lor sociologică, fiindcă numitorul lor comun îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general, și muncitori, este cel mai studiat dintre toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și rolul Internaționalei. Vom adăuga aici a treia: programul politic. 1. Acțiunea mișcării sindicale. Partidele muncitorești au luat naștere din mișcarea muncitorească, adică din mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea sindicatelor și a cooperativelor. Această mișcare, plecînd de la bază, deci din întreprinderi, s-a organizat treptat-treptat pe plan național. Gradul de indiferență a diferitelor sisteme politice față de revendicările muncitorilor va
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte din electoratul muncitoresc. Cazul creștin-democraților este foarte diferit. Atunci cînd working-class Tories se manifestă printr-o conștiință de clasă slabă și printr-o absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe care-l împart cu partidele muncitorești. Acolo unde, ca în cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații obțin mai multe voturi de la proletari decît Partidul
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
configurație multipolară, ca în cazul alegerilor din Ungaria din 1990. 1. Partidele totalitare. Familia de partide totalitare se compune din partide comuniste normalizate și, în anumite cazuri, reîmprospătate în vederea alegerilor libere. Chiar dacă ele au păstrat încrederea anumitor sectoare ale clasei muncitoare, acestea nu ezită să mediatizeze și voința politică a celor care, altădată, făceau parte din aparatul de Stat al democrației populare. Imaginea este clară în Polonia unde partidul s-a prezentat alegătorilor sub forma unei coaliții Sojusz Lewicy Demokraty Czej
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ROMÂNIA MUNCITOARE, revistă apărută la Paris, inițial lunar, din ianuarie 1952 până în mai 1961. Redactor este Eftimie Gherman, iar director girant Auguste Callois, apoi Eftimie Gherman. Într-un Cuvânt înainte se menționează că publicația apare din inițiativa unui „mănunchi de sindicaliști din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
elevi, 90 liber profesioniști, 6 militari și 24 comercianți)”. Pentru a înțelege mai bine amalgamul informativ oferit de acest document, trebuie, musai, să-l „traducem”, adică, din 400 de membri, 130 erau de sex feminin care, la rândul lor, erau muncitoare, eleve, liber-profesioniste etc., dând împreună cu bărbații totalul de mai sus. Dar, iată și sub-organizațiile supuse celei orășenești: „...în oraș fiecare sector are un comitet format din 7 UTC-iști: sector I: secretar tov. Pintilie Ioan; sector II: secretar tov. Savin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care nu au fost cunoscute ca U.T.C.”. Trebuie să recunoaștem că „stilul” tov. profesor Russu nu este unul tocmai pe înțelesul nostru, dar ideile lui „revoluționare” contează precum și faptul că au zăcut necercetate în arhive până astăzi. f. „O muncitoare asigură organizația UTC de tot sprijinul tineretului muncitoresc” Documentul din care vom cita în continuare și pe marginea căruia vom mai comenta, este penultimul pe care l-am mai găsit la dosar, din păcate, pe anul 1945. Cu o ortografie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
n.n.) și sarcinile imediate dela 23 august. De asemenea, prietenul Aristide Chifan secretarul secției s’a adresat elementelor studioase îndemnândule (sic! n.n.) la muncă în cadrul organizației tot odată scoțând în evidență scopurile înalte pe care organizația noastră le urmărește. O muncitoare asigură organizația de tot sprijinul din partea tineretului muncitoresc (subl.ns.)”. Conform culantului obicei al comuniștilor, „...seara a avut loc un frumos bal”. g. „Pentru 23 august tinerii noștri au pavoazat întreg orașul” Iată că a sosit și ziua de 23
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ei la țară e pe sfârșite, cată să lovească regimul de democrație populară dela comuni, cată să scadă valoarea luptei clasei muncitoare în frunte cu Partidul de Avangardă P.M.R., lansând o serie de svonuri căutând să bage panica în populația muncitoare dela sate, ei șoptesc la urechea oaminilor că credința va dispare, că vor fi colhozuri, că se vor închide bisericile, nu vor mai fi preuți, că vor fi obligați să muncească la colhozuri (subl.ns.)”. Bine-nțeles că mincinoșii activiști
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]