5,117 matches
-
o posibilitate de a putea privi înainte; era copilașul ei - Costică- așa îi zicea ea. Lacrimile mamei și dragostea ce i-o purta parcă îi turnau apă la rădăcini, ca unui pom. Creștea înalt și frumos ca un brad. Era muncitor și ascultător. Îl crescuse și educase bunica Dosia, așa cum o învățase Domnul și Măicuța Lui. Veni timpul să se gândească la însurat, și băiatul începuse a căuta o fată din oameni buni și gospodari. În anul acela, venise în sat
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mai întotdeauna foarte necăjită și tristă: avea o casă cu copii care trebuiau îngrijiți, și ea, care nu putea să facă mai multă mișcare, decât să se schimbe de pe un scaun pe altul... Era de felul ei aprinsă și foarte muncitoare. Avea o inimă, că le-ar fi făcut pe toate într-o zi și o noapte. Lua repede hotărâri, făcea totul așa cum credea ea. Când era sănătoasă, făcea munca și de femeie și de bărbat. Patru ani și opt luni
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
vei alerga mai întăi după ajutor.”. Așa și cei doi vecini ai noștri trăiau, respectându-se unul pe celălalt. Moș Ion Dascăl era un om blând, avea o inimă ca pâinea, o fire sensibilă și emotivă, era credincios și foarte muncitor. Copilăria și adolescența și-o trăise în multe lipsuri și nevoi. Rămas orfan de mamă foarte devreme, cunoscuse gustul amar al suferințelor: frig, foame, ocări, bătăi, muncă peste puteri, lipsuri de tot felul. De câte ori își amintea de copilăria sa și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ei, care împreună cu soțiile lor erau foarte bucuroși că au scăpat de grija bătrânului și nu doreau nici să-i vadă, nici să știe de ei. Lăsară toată greutatea pe umerii lui. Moș Ion, pe atunci fiind tânăr, frumos și muncitor, își găsi o fată la fel ca el și se căsători. Niciunul din ei nu avea avere dar, înțelegându-se bine și fiind muncitori și harnici, nu rămâneau în urma oamenilor gospodari din sat. Făceau mari economii, vindeau tot vinul pe
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
căpăta drept de pensie. Nu știu pe cât îi putu convinge, dar relațiile dintre ei mereu au fost cam aceleași. În familia lor, creșteau cinci fete și un băiat. Părinții se stăruiau să-și crească copiii înțelepți, cu frică și ascultare, muncitori ca ei și cinstiți. Baza educației și a moralei din familie erau valorile creștine. Părinții aveau credință temeinică în Dumnezeu, trăind creștinește și-i învățaseră și pe copiii lor să trăiască la fel ca și ei. Biserica și sfintele slujbe
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sărut mâna, cuvioase părinte, și vă mulțumesc pentru învățătură. Atunci, în acel moment, simți cum o dorință se aprinse ca o candelă în sufletul ei. Cojocul Moș Parfene, gospodar cunoscut din satul vecin, era și un om foarte deștept și muncitor. Era bun la suflet, silitor spre a-i ajuta pe alții mai slabi și mai neputincioși ca el, un om care-și avea inima și mâna gata oricând spre a face bine oricui. Nu era bogat, dar avea tot ce
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
vorbă cu Dumnezeu”), moș Parfene, („un om care-și avea inima și mâna gata oricând spre a face bine oricui”), moș Ion Dascăl („un om blând, avea o inimă ca pâinea, o fire sensibilă și emotivă, era credincios și foarte muncitor”), Moș Ion Vinaru („caracterul opus al vecinului său; o fire mai dură, lacom și setos de avere, foarte muncitor, dar înjurăturile nu lipseau de pe limba lui”), Alexandra („Pe tanti Alexandra o cunosc toți din sat. Nu pot să spun nici
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
organizarea, în anul 1968, în comuna Vama, a finalei pe țară a „Cupei Agricultorului” cu participarea a peste 400 de sportivi din toată țara. Mi-a fost șef în anii în care am lucrat la Fabrica de Cherestea, încadrat ca muncitor sortator, încărcător vagoane C.F.R. Marfă, fiind foarte sever cu mine, și cu cumnatul său, Niculai Simionescu. După pensionare, a continuat să lucreze tâmplărie, să ridice case din lemn împreună cu verii mei Ticu și Gabi. Cultul muncii la el a fost
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Standard and Poor's Corp., Moody's Investor Service etc. Agențiile de presă private: PR Newswire, Business Wire Securities and Exchange Commission (SEC) pentru companiile de stat Categoriile din rândul consumatorilor Personalul firmelor Clienții Specialiști Din clasa mijlocie Din clasa muncitoare Minorități Alte tipuri Grupuri de protecție a consumatorilor Publicații destinate consumatorilor Mijloace de comunicare destinate consumatorilor cele de masă și cele specializate Conducători și organizații ale consumatorilor Categoriile din străinătate Mijloace de comunicare din țara-gazdă De masă Specializate Conducătorii țării-gazdă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
poată găti câte un blid de mâncare. și a venit pe lume și fetița. Mai apoi, la vreo doi ani, băiatul. Săraci, cu siguranță că erau, că erau cei mai săraci din Sută, dar, duceau o viață demnă, de oameni muncitori, găsindu-și de lucru pentru fiecare zi care li se aduga vieții. și era o dragoste, și o înțelegere, în familia lor, cum rar întâlnești. Într-o seară el a întârziat. A avut mai multă treabă pe unde o fi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
245), Lica Gheorghiu (desființată, cu o comparație excelentă : ” În țara asta, unde regine, pe timp de război, au Îmbrăcat halatul de infirmieră și-au adunat soldați răniți sau morți de pe cîmpul de luptă, a trebuit să vină la putere clasa muncitoare, ca să văd pe fața uneia ca Lica, disprețul nedi simulat pentru omul simplu și ura nejustificată față de tot ce o Înconjoară” p.124), Marosin (nu Morosin, cum apare des În volum!), Poldi Bălănuță, Gabriel Popescu, Rebengiuc („om inteligent și integru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
aici era tot șpilul. Substanța pe care aveau să o găsească domnii de la firma de dezinsecție, dimineață, trebuia să aibă același miros cu care erau obișnuiți, dar concentrația trebuia să fie minimală, neletală pentru națiunea de gândaci ai universității. Evident, muncitorilor nici nu le-ar fi trecut prin cap să controleze concentrația și nici nu i-ar fi interesat trebușoara asta, la o adică. Nu mai spun că nici n-ar fi avut cu ce să întreprindă o asemenea operațiune. Oricum
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
aci, prin juru' sfântului lăcaș, și nu umblă să se tocmească pentru orice, cum fac alții! Înțelegi mătăluță?". "Înțeleg, Sfinția Voastră, cum să nu înțeleg!? Da' mi-e că mă judecați cu prea mare asprime, că io sunt băiat bun, muncitor și ci'stit. Nu mai spun că Pantelică, întrebați pă toată lumea, e și bețiv, și gură bogată. Înțelegeți dumneavoastră ce vreau să zic, că doar vă pricepeți la oameni ca niminea al'cineva și n-o să vă învețe unu' ca
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
faci din noi personaje și să ne persecuți. Ai uitat că trăim într-un stat democratic și că suntem egali în drepturi? S-au dus timpurile când scriitorul își căuta în societate personajele, oameni ai muncii, țărani cooperatori și proletari muncitori, și le punea în cârcă tot felul de angarale pedepsindu-i. > Când Sima reluă și de această dată afirmația, Gerard decise, pentru prima dată de când se afla în orășelul X, să-și ia inima-n dinți, pregătit să-l înfrunte
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Informațiile pe care le punem în circulație aparțin locotenentului (r) Ioan Arhire, fratele eroului nostru, ce datează de la 3 martie 1989, precum și de la sergentul major (r) Ioan C. Enache, veteran de război, de la 11 aprilie 1989. Ștefan Arhire este fiul muncitorului ceferist Grigore Arhire, care locuia în cartierul situat în preajma gării din municipiul Huși, din a cărui familie au mai participat la operațiunile de război Constantin, revenit acasă din cauza bolii, Ioan Arhire și soția sa, infirmieră-soră la Crucea Roșie. Sergentul major
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93208]
-
iar tovarășa Elena a primit sarcina să se ocupe de acest aspect. Mai tîrziu, pornind de aici, mi-a venit ideea rotației cadrelor. Eu am propria mea teorie În acest sens. Majoritatea tovarășilor din Comitetul Central provenea din rîndurile clasei muncitoare și ale țărănimii sărace. Au suferit multe lipsuri În trecut, s au confruntat cu probleme deosebit de dificile. De asemenea, părinții și rudele lor au făcut parte din categoriile sociale oprimate generații la rînd de clasele exploatatoare. Aici ar mai trebui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aș fi mirat să aflu că mai mult de jumătate din aparatul Securității ar fi făcut la fel. De parcă singurul scop al vieții lor era să ajungă Într o țară din Occident. CÎnd se vedeau ajunși acolo, uitau de clasa muncitoare, de idealurile pentru care fuseseră pregătiți, iar Întreaga activitate politico-ideologică se dovedea neputincioasă În fața mărfurilor etalate În vitrinele magazinelor de lux. Fiindcă sunt niște materialiști, lipsiți de ideal. Vor numai bani și nimic altceva. Am observat același lucru și la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
N ar fi mai bine să zboare direct? Ce rost are să mai urce, dacă oricum zboară? Întrebă maiorul. — Tovarășe Maurer, uite cum stau lucrurile, explică Pablo. Aici e vorba de o anumită semnificație artistică. Înțeleg prin aceasta, și Întreaga clasă muncitoare ar trebui să Înțeleagă la fel, că normali sunt oamenii inteligenți, nu tîmpiții! Adică, mă crezi tîmpit? — Altceva am vrut să spun. Apariția dumitale mi-a tulburat procesul de creație, cu ce problemă ai venit? — Tocmai a sunat Președintele Nixon
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
grijă, spune Sena lăsînd neglijent din mînă trusa de scule care se izbește de pămînt făcînd un zgomot metalic asurzitor, ia să vedem ce avem aici. Ăsta da arsenal, dom’ Președinte, se vede că aveți legături strînse cu reprezentanții clasei muncitoare, zice deșertînd totul pe jos, trecînd în revistă șurubelnițe, chei, pile, ciocane, leviere, de toate felurile și mărimile. Pe etajera din baie și în dulăpiorul de sub lavoar îl așteaptă toate instrumentele necesare întreținerii igienei corporale fără care nu poate să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pînă la jumătate pe care i-l întinde barmanul. — Cum vine asta? Adică n-a fost nimic plănuit dinainte? Pe asta nu pot s-o cred, mărturisește Părințelul. — Nimic, spune Roja. — Toate coincidențele, neregulile din acte, devastarea pereților, plecarea celorlalte muncitoare, amenințările, recapitulează Curistul. — Nimic, repetă Roja, făcînd o pauză, luînd o înghițitură mică. Dar ce rost are să vă mai bateți capul cu ce și cum s-a întîmplat, important e c-a ieșit totul ca la carte, zice. — Așa se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că toată lumea era acum nevoită să alerge mai mult ca să-și cîștige existența, că nimeni nu-ți mai purta de grijă, cum se întîmpla pe vremea dinainte. Nu observase pe propria piele la Tricotajul cît de mult scăzuseră comenzile, cîte muncitoare intraseră în șomaj, cît de greu se plăteau salariile? — Acum înțelegi de ce nu-mi mai pot permite să pierd timpul pe-aici ca înainte? zise Poștășică, să stau la taclale cu orele, să uit de mine? — M-am prins, zise
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și eu din pasaj, mă întrebam ce o să se întîmple, se făcuse liniște între timp, nu mai auzeam nimic, parcă cineva îmi băgase dopuri în urechi, îmi închipuiam că o să înceapă să turuie despre Cuba și Panama, Statele Unite, imperialism, clasa muncitoare, Castro și tot felul de forțe de agresiune. Vînzoleală, oamenii aveau mîncărimi, apare Geniul, ei dau drumul la benzile cu ovații, pancartele sînt încă ridicate, placaje viu colorate, ia cuvîntul, se mai domolesc scandările artificiale, salută poporul. Scorpia lîngă el
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
corvoadă la Tricotajul. Și-au dat seama prea tîrziu că Delfina făcea un joc dublu cînd chicotea cu restul colegelor, cînd se ascundea vorbind pe la spate în mijlocul secției, în pauzele de masă. Se schimbase de ieri pe azi dintr o muncitoare model, care-și depășea cu mult norma, într-o chiulangioaică, o instigatoare. Mare pagubă, o auzeau protestînd în gura mare neștiind ce să mai creadă despre comportamentul ei nesăbuit, oricum în cîțiva ani se duce totul de rîpă, toată economia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
bându-i toate rămășițele de spirt de prin sticle, de ceva vreme nu mai e singur: o văduvă alungată din casă de nepoți, o femeie curată și vrednică, Îl slujește cu devotament și Împarte pensioara cu el. E tăcută și muncitoare, și, deși trecută de mult de a doua tinerețe are un chip plăcut, luminos. Venirea ei În viața și șandramaua lui Ben e un mister pe care Antoniu nu s-a obosit să-l dezlege. Oricum, de la venirea ei, sărăcia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dat să-ți descoperi noi laturi despre tine În fiecare zi. După ce-mi șopti „Kreuzer“ la ureche, portarul rus Îmi promise să-mi facă legătura. Dar În loc de asta, puse receptorul În furcă, mormăind: — „Substanță dulce, divină, obținută de insecte muncitoare. “ Cinci litere. Deocamdată tolerant, l-am așteptat să găsească răspunsul. Dar după un minut, m-am rățoit la el cu soluția. Mai Întâi tăcu, apoi schiță un gest de mulțumire, după care mută câteva cabluri. Niște semnale gâjâinde reușiră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]