1,225 matches
-
Editura Academiei R.S.R., 1983, pp. 19-20. 69. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 23-24. 70. Vezi Andrei Pippidi, Tradiția politică bizantină..., p. 19. 71. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 334. 72. Ibidem, p. 335. 73. Vezi Nicolae Iorga, în Cronicari munteni, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, 1898-1899 (și extras, C. Göbl, București. 1899, p. 95). 74. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 106. 75. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 128-129. 76. Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 440-441 (traducerea la p. 441). 125. Mitrofan Grigorŕș, op. cit., pp. 440-441. Despre „pizmă” vorbea și Pavel Popovici din Diesig („O, pizma câtu-i de mare...) în stihurile care deplângeau uciderea lui Brâncoveanu (scrise pe la 1813). 126. Vezi Nicolae Iorga, Cronicile muntene, extras din „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, București, 1899, p. 423. 127. Vezi Nicolae Iorga, op. cit., p. 401: Filii mei, filii mei! Iată toate avuțiile și orice alta am pierdut...” etc. 128. Vezi Anton
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
am pierdut tot ce am avut pre lumea aceasta. Să păstrăm însă sufletele noastre, și să plătim păcatele noastre cu sângele nostru” (Evenimentele..., în Operele principelui Dimitrie Cantemir, ediția G. Sion, vol. V, București, 1878, pp. 27-28). 130. în Cronicari munteni, ediția D.H. Mazilu, p. 542. 131. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 252. 132. Axinte Uricariul, A doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, în Letopisețile Moldovei și Valahiei, ediția a II-a, vol. II, București, 1872, p. 163. 133. Anton Maria del
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
106. 140. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, p. 113; vezi, de același, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932. 141. Cronicari munteni, ed. cit., vol. II, p. 102. 142. Ibidem, vol. I, p. 137. 143. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 404. 144. Vezi Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, ediție îngrijită de Dinu C. Giurescu, vol. III, București, Editura All, [2000
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bisericile României, fasc. I, p. 14. Vezi de același, Istoria românilor în chipuri și icoane, p. 64. (Doamna Clara, Doamna Cătălina), 66 (Doamnei Marinca a lui Alexandru cel Bun), 74 etc. 326. Vezi Istoriia țării Rumânești... (Letopisețul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, ed. cit., p. 198. 327. Cronica Bălenilor, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 373. 328. Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 10. 329. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 346. 330. Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
românilor în chipuri și icoane, p. 64. (Doamna Clara, Doamna Cătălina), 66 (Doamnei Marinca a lui Alexandru cel Bun), 74 etc. 326. Vezi Istoriia țării Rumânești... (Letopisețul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, ed. cit., p. 198. 327. Cronica Bălenilor, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 373. 328. Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 10. 329. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 346. 330. Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. XV, pp. 225-226; vol. II, p. 303. 331
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. I, pp. 159-160, 181, 197, 222-223, 231, 240, 383. 337. Ibidem, vol. I, p. 221. 338. Ibidem, vol. I, p. 346. 339. Vezi Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 16. 340. Nicolae Iorga, op. cit., p. 69. 341. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 284. 342. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 129. 343. După Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 203-205. Inventar publicatat în Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. VIII (1376-1650), București, 1894, p. 84. 344
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
240, 383. 337. Ibidem, vol. I, p. 221. 338. Ibidem, vol. I, p. 346. 339. Vezi Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 16. 340. Nicolae Iorga, op. cit., p. 69. 341. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 284. 342. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 129. 343. După Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 203-205. Inventar publicatat în Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. VIII (1376-1650), București, 1894, p. 84. 344. Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Istratie logofătul și alții de Simion Dascălul, ediție de Const. Giurescu, cu o prefață de I. Bogdan, București, Socec, 1916, p. 148. 345. Cronicile slavo-române,. ed. cit., p. 101. 346. Letopisețul țării Moldovei..., ed. cit., p. 149. 347. Vezi Cronicari munteni, ed. cit., p. 279. 348. în scrisorile Doamnei Elena „intitulatio” era chiar în limba slavonă: „Elena gospožda, božieju milostiju načalnica Zemle Vlašskoe” (Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 207). 349. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, Vălenii-de-Munte, „Neamul Românesc”, 1910
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de „dincolo de mormânt” - a bătăliilor purtate de soțul Ruxandrei (văduva să fi poruncit această „cronică în piatră”?). Voievozii munteni continuă să aibă grijă de „viața lor de dincolo”. Vlad Vintilă - omorât de boieri în 1535 - a fost înmormântat în ctitoria sa - Mănăstirea Menedic (terminată de Doamna Rada), într-un lăcaș fortificat și apărat de o incintă impunătoare. între anii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
până la dregătoria de mare spătar (în 1665-1667) și va fi prima victimă a confruntărilor între partidele boierești (Neculce îl bănuia chiar de ambiții de domnie și socotea că din această pricină a fost ucis, în 1667, la Istanbul; un cronicar muntean îi cunoaște pe criminalii mânuitori de otravă - Balasache și Nicola Sofialâul, greci amândoi -, în vreme ce altul ne spune că ar fi murit de ciumă), a fost însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu 298. Era această alianță o punte extrem de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
combatant contra slujitorilor răsculați în 1655310. Rămasă văduvă în 1666 (Pană Filipescu murea înainte de 10 mai 1666), Marica se căsătorește cu marele logofăt Radu Crețulescu (el ocupă această dregătorie în vremea lui Șerban Cantacuzino), și el reprezentant al marii aristocrații muntene, amestecat în uneltiri, călător în Creta (unde fusese trimis de turci în surghiun, în 1673), pribeag din pricina inimiciției lui Gheorghe Duca, ziditor harnic de biserici și familiar al temnițelor domnești 311. Pe Stanca marele postelnic Constantin Cantacuzino i-a dat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
când în când de biruri de către un Voievod mai milostiv, au lăsat urme trainice în principalele „coduri” ale comunităților în care au viețuit. Toponime și hidronime Este firesc ca într-un ținut cum este Argeșul, atâta vreme congruent cu monarhia munteană, să existe foarte multe nume de locuri sau de ape ce includ numele Doamna (probabil nu aceeași; legendele care explică această toponomastică sugerează o anumită pluritudine). Râul Doamnei (care participă la numirea întregului său traseu - Valea Doamnei) sau Doamna (cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vânzarea s-au dovedit că s-au făcut cu știrea tuturor dă față și nesilită de nimeni...” (vezi Acte judiciare din țara Românească 1775-1781, Editura Academiei R.S. România, București, 1973, p. 43-44). 161. Vezi Spiridon I. Cristocea, Din trecutul marii boierimi muntene. Marele ban Mareș Băjescu, Muzeul Brăilei - Editura Istros, Brăila, 2005, p. 24. 162. DRH. A. Moldova, vol. III (1487-1504) întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu și N. Ciocan, Editura Academiei R.S. România, București, 1980, doc. nr. 92. 163. DRH. A
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
genealogice anexate de Constantin Rezachevici la vol. I al Cronologiei. 286. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 158. 287. Vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzinilor, Editura Minerva, București, 1902, p. 79, doc. nr. XXXIII. 288. Letopisețul Cantacuzinesc, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 206. 289. Nicolae Iorga, op. cit., p. 81. 290. Ibidem. 291. Către jumătatea secolului al XVII-lea, în Moldova: „Dabija vel dvornic vișnea zemli [mare vornic în țara de Sus] scriem și dăm știre cum au venit de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 688), primul grup de sensuri, potrivit și situației în care se afla testatoarea, grupa: „faptul de a nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate, imposibilitate”. 533. DEX, loc. cit. 534. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 155; vezi și Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 312-314. 535. în Cronicari munteni, ed cit., p. 221. 536. în Mort et pouvoir, Payot, Paris, 1999, pp. 16-20. 537. în Cronicari munteni, ed. cit., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate, imposibilitate”. 533. DEX, loc. cit. 534. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 155; vezi și Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 312-314. 535. în Cronicari munteni, ed cit., p. 221. 536. în Mort et pouvoir, Payot, Paris, 1999, pp. 16-20. 537. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 269. 538. în antologia citată supra, p. 768. 539. Antologia citată, p. 503 540. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
534. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 155; vezi și Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 312-314. 535. în Cronicari munteni, ed cit., p. 221. 536. în Mort et pouvoir, Payot, Paris, 1999, pp. 16-20. 537. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 269. 538. în antologia citată supra, p. 768. 539. Antologia citată, p. 503 540. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă, (1359-1595), ediție de Const. Giurescu, București, Socec, 1916, p. 215. 541. Vezi Ștefan Ionescu, Epoca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o Înrudire cu semiții -, fie În Africa (Abisinia)?2 În același timp, imixtiunea epidemiilor În viața socială din Transilvania atinge și corespondența, periodicele din Brașov ori colectarea contribuțiilor. După cum Își amintea Barițiu dificultățile din anii ’40-’50, unii dintre colaboratorii munteni (Bolintineanu, Bolliac, Gr. Alexandrescu, Heliade-Rădulescu) veneau la băi la Mehadia și așa le contracta articolele pentru Gazeta de Transilvania, „atât prin viu grai, cât și prin corespondență, oricând se putea fără a fi acelea deschise și afumate cu clor sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Andrei Mureșanu 5. Două articole cu titlul „Arderea văduvelor În India” apar În 1845 În două calendare bucureștene, unul românesc și celălalt german, iar noi i le atribuim lui Honigberger (sau cel puțin cuiva aflat Între corespondenții săi transilvăneni sau munteni)6. Moartea soțului Însă, după ritualul satș devine o irevocabilă „peisitanasie” - persuasiune către moarte Îndeobște exclusă din explicațiile călătorilor, deși exista un interes general pentru sacrificii, răpiri, pruncucidere, reincarnare, cu exemple din Lahore sau din Bengal, la 1840-18411. Acumularea altor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a adus-o inserarea în letopiseț a unei legende despre originea moldovenilor din tâlharii romani așezați de unguri în Maramureș, ca stavilă împotriva tătarilor. Șocant de falsă și gratuit denigratoare, „basna” aceasta a provocat indignarea nestăpânită a cărturarilor moldoveni și munteni (Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir ș.a.), pe care i-a determinat să dovedească în scrierile lor netemeinicia afirmațiilor puse astfel în circulație. Dacă lui S.D. i se datorează păstrarea cronicii lui Grigore Ureche (chiar și indirect, deoarece și
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
SLĂTINEANU, Iordache (? - 1822), traducător. Boier muntean, cu rang de paharnic și mare vornic, S. a tradus o piesă de Metastasio, sub titlul Ahilefs la Schiro, și Istoria lui Sofronim de Florian (ambele după intermediare grecești) și le-a publicat într-un singur volum, la Sibiu, în
SLATINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289716_a_291045]
-
unui critic, dublat de un moralist în sensul francez al cuvântului. [...] Formația literară a d-lui Sebastian este cert gidiană, chiar specifică atmosferei generale de la N.R.F.; individualist, analist și moralist, d. Sebastian poate fi identificat nu numai în ambianța psihică munteană, dar, cu deosebire, în aceea a unei anume culturi franțuzești. Nu-i facem o mustrare, ci constatăm: prin tehnică, prin unele tipuri, prin neliniștea dominată de luciditate, De două mii de ani este o carte tipic gidiană. POMPILIU CONSTANTINESCU În teatrul
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
parte a cărții este dedicată statutului internațional al Principatelor , problemele reorganizării interne ocupă totuși un loc suficient de larg pentru ca lucrarea să poată fi definită ca un veritabil manifest reformator. În aparență, este vorba despre un text descendent al pașoptismului muntean. Tratarea problemei rurale, căreia autorul Îi acordă o atenție deosebită, Îi este tributară Întru totul: teoria asupra dreptului ab antiquo al sătenilor asupra pământului și a continuității acestuia (cota „pământului de hrană” acordată lor prin Regulamentul Organic și-ar fi
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Cercetări asupra cronicelor moldovene, I, Iași, 1939, 23-35, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 20-22, Ist. lit. (1982), 15-17; Cartojan, Ist. lit., II (1942), 144-153; Constantinescu, Scrieri, VI, 498-505; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 253-286; Al. Andriescu, Contribuția marilor cronicari moldoveni și munteni la dezvoltarea limbii literare, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Al. Rosetti, B. Cazacu, Istoria limbii române literare, București, 1961, 216-232; Lăudat, Ist. lit., I, 214-237; Ștefan Pascu, Sur la version latine de la chronique d’Ureche, „Revue roumaine
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]