1,285 matches
-
din trecut și învățătorii, profesorii, preotul și celelalte persoane care se ocupă de educația tinerilor. Ei încearcă să păstreze intacte aceste obiceiuri care caracterizează satul, să le reînvie ca nu cumva acestea să se piardă de-a lungul anilor. Satul Muntenii de Sus este un sat în apropierea Vasluiului, cu oameni liniștiți, gospodari și cu o deschidere la nou datorită contactului cu orașul. Pentru a afla detaliat tradiția de Paște, am discutat cu unul din bătrânii satului el încercând să își
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
din chin! Sânt beat de ură și de mine. Mâhnirea e un dar, ca beția, credința, existența și ca tot ce e mare, dureros și irezistibil. Darul mâhnirii... Culegere și paginare HUMANITAS Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil CIORAN, PE CULMILE DISPERĂRII, Humanitas, 1993. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
chin! Sânt beat de ură și de mine. Mâhnirea e un dar, ca beția, credința, existența și ca tot ce e mare, dureros și irezistibil. Darul mâhnirii... Culegere și paginare HUMANITAS Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil CIORAN, PE CULMILE DISPERĂRII, Humanitas, 1993. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează începînd
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care apărea concomitent cu obsesiune). Au fost îndreptate tacit, în cazurile lipsite de orice echivoc, anumite scăpări sau omisiuni și, firește, greșelile evidente de culegere. Editura Apărut 1993 Culegere și paginare Humanitas Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil Cioran, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÎNIEI, Humanitas, 1990. Am scris aceste divagații în 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune și orgoliu. Din tot ce-am publicat în românește și franțuzește, acest text este poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
apărea concomitent cu obsesiune). Au fost îndreptate tacit, în cazurile lipsite de orice echivoc, anumite scăpări sau omisiuni și, firește, greșelile evidente de culegere. Editura Apărut 1993 Culegere și paginare Humanitas Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil Cioran, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A ROMÎNIEI, Humanitas, 1990. Am scris aceste divagații în 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune și orgoliu. Din tot ce-am publicat în românește și franțuzește, acest text este poate cel
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dezavantajele existenței lui derivă din proximitatea de originar. Asigurîndu-și o pulsație vitală mai mare, se distanțează de un sens spiritual. Un popor ajunge purtătorul unei idei numai întru cât devine națiune sau este. Ca popor, existăm de atâta vreme. Ardeleni; munteni; moldoveni etc., nu se poate spune că n-am mocnit, în secole de opresiune, pentru o solidaritate românească. Dar chiar viziunea lor - în mod explicabil - n-a depășit elementele definitorii ale unei existențe populare. Națiunea este un nivel superior al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai mult, cu cât n-am fost sute de ani România, ci numai poporul românesc. În ce fel acest neam a putut rezista atâtea secole, fărâmițat și neexistând politicește, este o problemă căreia nu-i pot găsi un tâlc valabil. Munteni, moldoveni, ardeleni au putut conserva o substanță etnică numai întru cât n-au participat direct la istorie. Este singurul merit al pasivității, al subistoriei noastre, al apartenenței noastre la destinul mizerabil al culturilor mici. Cum Ardealul a fost tot timpul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne recâștigăm umbrele trecutului nostru. Cuprinsul I. Tragedia culturilor mici II. Adamismul românesc III. Golurile psihologice și istorice ale României IV. Război și revoluție V. Lumea politicului VI. Spirala istorică a României Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Putem accepta orice adevăr, oricât de zdrobitor, cu condiția să înlocuiască totul, să aibă tot atâta vitalitate cât speranța căreia i s-a substituit. Ceea ce știu la șaizeci de ani știam la fel de bine la douăzeci. Patruzeci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
recâștigăm umbrele trecutului nostru. Cuprinsul I. Tragedia culturilor mici II. Adamismul românesc III. Golurile psihologice și istorice ale României IV. Război și revoluție V. Lumea politicului VI. Spirala istorică a României Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Putem accepta orice adevăr, oricât de zdrobitor, cu condiția să înlocuiască totul, să aibă tot atâta vitalitate cât speranța căreia i s-a substituit. Ceea ce știu la șaizeci de ani știam la fel de bine la douăzeci. Patruzeci de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne trimite cu gândul nu numai la retorica buletinelor de știri, dar și la evenimente surprinzător de „actuale”: Puhoiul rupsese șoseaua pe-o lățime de-o jumătate de kilometru, Și stătea șirul de care de-o parte și de alta. Muntenii rebegiți pe lângă boi, tot intrau sub coviltir, tot Ieșeau, Unul se-ncumetase să-nainteze, cu apa până la burta boilor Care odată se opriseră, Și omul în față, îi tot trăgea de lanț. Se simțea cum gâlgâie apa printre spițe, Dar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
PRELUAREA ÎN PROIECT A LIBERTĂȚII. RĂSPUNDEREA ȘI VINA EPILOG ANEXE SEMANTISMELE RADICALULUI *PER- ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC VOINȚA DE LIMITARE: MITUL GENEZEI. SCULPTURA HEIDEGGER, OPERA DE ARTĂ ȘI LIMITA Apărut 1994 Culegere și paginare HUMANITAS conversie Winword 2.0/IBM: Ioan-Lucian MUNTEAN Gabriel Liiceanu, JURNALUL DE LA PĂLTINIȘ, Humanitas, 1991. GABRIEL LIICEANU JURNALUL DE LA PĂLTINIȘ UN MODEL PAIDEIC ÎN CULTURA UMANISTĂ Ediție revăzută și adăugită HUMANITAS BUCUREȘTI, 1991 Coperta de Ioana Dragomirescu Mardare Fotografiile de Dinu Lazăr (coperta I) și Andrei Pleșu (coperta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
277 Format carte 16/54X84. Coli de tipar 17,5. Apărut 1991 Culegere și paginare pe calculator: ADISAN S.R.L., str. Arh. Ion Mincu nr. 11, București Imprimat la ROMCART S.A. București - România Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Ușa interzisă Gabriel Liiceanu Ce mai e și cartea asta? Jurnal, de fapt, nu e, eseu nu e, tratat nu e, roman nu e. Cel mai corect ar fi să spun că este explozia (neîncadrabilă) a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Format carte 16/54X84. Coli de tipar 17,5. Apărut 1991 Culegere și paginare pe calculator: ADISAN S.R.L., str. Arh. Ion Mincu nr. 11, București Imprimat la ROMCART S.A. București - România Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Ușa interzisă Gabriel Liiceanu Ce mai e și cartea asta? Jurnal, de fapt, nu e, eseu nu e, tratat nu e, roman nu e. Cel mai corect ar fi să spun că este explozia (neîncadrabilă) a ființei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin sărăcia lor și dotați c-un rar curagiu personal, princepele Nikita samănă cu voinicul din poveste care-a plecat în lumea largă ca să afle "ce-i frica" și n-a putut-o afla. Un {EminescuOpIX 214} asemenea tip de muntean trebuia să facă o impresie mare asupra unor popoare ca cele slavice de Sud, la care hrana sufletească consistă, afară de poezia "bisericească, aproape numai în cântecele poporale. Nu trebuie să uităm că Nikita însuși este un cântăreț însemnat al faptelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Schiller e o jucărie pe care și-o poate permite orice gimnaziast. Dar la dreptul vorbind, la Piatra, într-un ținut muntos, plin de legende, de proverbe, locuțiuni, apoi de localități istorice, Colectorul nu găsește ce să culeagă? Un muntean de baștină, născut aseminea în ținutul Neamțului, e Ioan Creangă. Citit-au vreodată Colectorii pe Dănilă Prepeleac, pe Soacra cu trei nurori și altele, ca să vadă care ar trebui să fie izvoarele din cari să se inspire și cum vorbesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dar... de mortuis nil nisi bene. [16 octombrie 1877] SCORNIRILE "TELEGRAFULUI" DIN BUCUREȘTI În primul său București de la 17 curent "Telegraful", comparând presa conservatorilor cu păserile cobitoare, ajunge la concluzia că această presă voiește a introduce ură între moldoveni și munteni. Aceste aiurări, a căror îndreptățire n-o discutăm, ne-ar fi găsit însă foarte nepăsători dacă "Telegraful" n-ar fi binevoit a insinua aceleași intenții monstruoase și "Curierului de Iași", pe care are naivitatea a-l numi organul d-lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ignorează acest adevăr și pare c-ar lua mai bine foc în gură decât să spuie anume că moldovenii se poartă escelent pe câmpul de război. Deci tocmai ziare de teapa "Telegrafului", prin păcatul reticenței, bagă ură între moldoveni și munteni, nu noi, care dăm fiecăruia ce-i a lui. Oare un jurnal oficial n-are voie să zică că moldovenii se bat bine? Și oare, dacă chiar ziare străine laudă pe oștenii moldoveni, atunci, dacă-i lăudăm și noi, sîntem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei zic cumcă s-ar fi eliminând din cauză că vine a sta dinaintea lui a. Numai vezi că această eliminare este părută iar nu reală, căci ei nu eliminează în vorbele acestea pe-un e ci pe-un ă. Iată cum Muntenii zic pă și dă și ă se elimină când vine să stea înaintea unui a, cum de e.: ap-amestecată cu vin în loc de apă-amestecată cu vin, și de-acolo: d-aur, p-aici în loc de dă aur, pă aici, iar nu în loc de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care susținea numai acele sunete dulci cari le regăsești pe toate în același loc și-n dialectul toscan al limbei italiene - și pronunția cea din Țara Românească ridicată azi la gradul de națională. Astfel moldovenii [zic] giudicată, gioc, dzînă, dzău, muntenii din contra judecată, joc, zină, zeu. Calitativmente (musicalmente) vei alege pe cele dentîi logice pe cele de-a doua. Românimea toată zice: șînă, șî, țînă, țîpă, zîuă, zână. Romînenii zic curat și clar: șină, și, ține, țipă, ziuă, zină. Iată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gavrilescu și notarul Gh. Bobocea, din care redăm: după tradiție istorică, din spusele bătrânilor, satul exista în timpul domnului Ștefan cel Mare și moșia pe care e situat e dăruită de acest domn la 34 luptători, pentru serviciile aduse la înfrângerea muntenilor; autorii enumeră în continuare numele bătrânilor, aceiași cu cei 34, pe care a umblat moșia răzeșească a Umbrăreștilor, păstrați de tradiția orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii autori, insuficient informați din sursele documentare și literatura de profil, folosesc termenul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în rubrică „sudeți austriicești”, termen ce semnifică oameni supuși sau depinzând de statul austriac, în număr de 11 la satul Umbrărești, cu numele: „Toader sin Ștefan Chrițoiu, Vasile și Neculai Boghici, Vasile sin Vasile Lupu, Toader sin Bostan, Iftimie sin Munteanul” (deci din Muntenia) etc., și cu observația scrisă de cei care i-au înregistrat: „cu pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cât posibilitățile ne îngăduie. Pentru a ne face o vagă idee despre semnificația datelor de mai sus pentru realitatea timpului lor, este necesar să le transpunem în unități de măsură moderne, ținând cont că satele din sudul Moldovei, vecine cu muntenii, își aveau unitățile vechi de măsură la fel cu cele din Țara Românească și care erau: kila de 680 litri, iar dimirlia de 34 litri (un litru de capacitate = 1 kg greutate), având în vedere că părinții noștri încă foloseau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dealuri împădurite. În acest ținut au țesut cu piciorul păinjeniș de poteci sau au lucrat poduri și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici ale locuințelor, acoperișul foarte înalt, unele particularități ale limbii (amu în loc de acum, muiere în loc de femeie, tăt în loc de tot, mânurile în loc de mâinile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar vara bate ca un vânt uscat care sporește evaporația și transpirația plantelor. Din sud-vest ne bucurăm de vântul numit „Austrul”, care aduce, de regulă, timp frumos, dar secetos. Alte două vânturi care se mai resimt în zona noastră sunt „Munteanul” din vest și „Băltărețul” din sud-est, aducând de cele mai multe ori precipitații. Iernile din anii 1939 și în special 1954 au fost cumplite prin intensitatea vântului și a căderilor de zăpadă însoțite de temperaturi foarte scăzute. Aceste ierni au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]