470 matches
-
proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin)" (Zafiu 2005) 50 Ibidem. 51 În cazul talk-show-ului, de exemplu, specie mass-media care practică un discurs semiinstituțional (vezi Ilie 2001), utilizând adesea un limbaj familiar, bazat, în cazul românei, pe tipul muntenesc de comportament lingvistic, locul întrebării este luat cel mai adesea de forme declarative de mobilizare verbală. Implicarea locutorului atenuează, în parte, brutalitatea intervenției. T: Haideți, c-am început cu sfârșitul; deja discutăm despre ce ne-așteaptă... după război. Domnule Constantiniu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Bowra, Paul Mazon, Franz H. Bäuml, Donald J. Ward, Lorenzo Renzi ș.a., F. își adaugă contribuția la ceea ce el numește varianta românească a teoriei oralității. Aportul cel mai însemnat al cărții este repertoriul analitic al formulelor călătoare din cântecul epic muntenesc și oltenesc, care însumează 127 de poziții. Alte câteva componente particularizează opera lui F.: aceea de bibliograf, responsabil al colectivului care a realizat Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc (I-II, 1968-2002), în fine, aceea de editor. SCRIERI: Miorița
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
și pe Dochița, fiica lui, le-au închis în palatul de la Vaslui". Același, Dugloș spune că, la 1474, Ștefan Vodă a primit în palatul de la Vaslui pe solii trimiși de Cazimir regele polonilor, pentru ca să-l împace cu Radu, domnul Țării Muntenești. „Aici la Vaslui, curtea, băile, locurile de plăcere sunt toate ale lui Ștefan Vodă, precum și mândra și superba biserică cu o elegantă cupolă peste măsură de înaltă. Totul în ea, jur împrejur e bolți și arcuri, pe cari sunt picturi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Huși și dregătoriului și vătămanului său de siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a-și chiema oameni străini de altă țară, din țara Turcească și din țara Muntenească, și din țara Ungurească, și din țara Leșească, și din partea Căzăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi să aibă a veni și a se strânge câtu de mulți. Și dacă vor veni și se vor așeza la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
artei monetare, cu succes alături de monetele contemporane ale regilor Ludovic I al Ungariei sau Vladislav Iagello al Poloniei. Monetele Moldovenești mențin în legendele lor, până târziu, și cu rare excepții, limba latinească, și aspectul artistic al lor rămâne plăcut. Monetele muntenești adoptă legende în limba slavonească și un stil care se altera din ce în ce mai mult. E pe cât remarcabil, pe atât de neexplicat până acum, că pe când pe monete vechi stilul apusean și limba latină, în biserică, la Curtea principilor români și împrejurul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În curtea Chesturii Iași am văzut că operațiunile de arestare cu toată gama de violențe aplicate evreilor au fost făcute de oamenii Chesturii Iași, jandarmi și de un grup de gardieni publici foarte numeros și care vorbeau cu un accent muntenesc. Am aflat ulterior că acești polițiști din Muntenia XE "Muntenia" au fost aduși special la Iași În curtea Chesturii. Am văzut câțiva soldați germani neînarmați și care luau fotografii. Erau În număr foarte mic”122. În curtea Chesturii, după ce fiecare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la Poliția din Iași (?), fără dată (1945), ibidem, vol. 37, p. 28 (USHMM, microfilm 43). Majoritatea „polițiștilor basarabeni” nu erau născuți În Basarabia XE "Basarabia" , ci erau originari din Muntenia XE "Muntenia" (mulți evrei au declarat că vorbeau cu accent muntenesc). 120 Declarația lui Eduard Eidingler XE "Eidingler, Eduard" la Poliția din Iași, fără dată (sfârșitul anului 1944), ibidem, vol. 40, p. 398. 121 Depoziția lui Leon Reicher XE "Reicher, Leon" la Tribunalul militar, 28 mai 1947, ibidem, vol. 50, p.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman-pașa beglerbegul. Împreună cu acesta se aflau toți curtenii sus-numitului turc și toate popoarele din Romania și domnul țării Muntenești cu toată puterea lui, și Assan-beg, și Ali-beg, și Scander-beg, și Grana-beg, și Oșu-beg, și Valtival-beg, și Serefaga-beg, domnul din Sofia, și Cusenrabeg, și Piri-beg, fiul lui Isac-pașa cu toată puterea lui de ieniceri. Acești mai sus numiți erau toți
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
Pădureni Ibănești Plotonești Lălești Idrici Podu-Oprii Lunca Ivănești/Ivănești Poiana Petrei Lunca Veche Ivești Popești/ Dragomirești Mantu Leosti Protopopești Mălăiești Mânjești Racova Mălușteni Miclești/Miclești Racoviță Mânzați Mitoc Rafaila Mărășești Oltenești Rășcani Morăreni Oprișița Rediu/Hoceni Movileni Oșești Rediu/Roșiești Muntenești Parpanița Roșiori Pădureni/Oșești Pogana Rotari Păhna Pogonești Ruși Părvești Poiana lui Alexa Schineni Peicani Poienești Schinetea Petriș Pribești Slobozia Plopoasa Puiești Sofronești Pochidia Pungești Tatomirești Pogănești Putu Olarului Tăbălăiești Poiana Rateșu Cuzei Trohan Poienești Deal/ Rădăiești Poienești Tufeștii de
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Valea Mare Comuna Oșești Sate: Oșești, Buda, Pădureni, Vâlcele Comuna Rafaila Sat Rafaila Comuna Rebricea Sate: Rebricea, Bolați, Crăciunești, Draxeni, Măcrești, Rateșu Cuzei, Sasova, Tatomirești, Tufeștii de Jos Comuna Ștefan Cel Mare Sate: Ștefan Cel Mare, Brăhășoaia, Bârzești, Călugăreni, Cănțălărești, Muntenești, Mărășeni Comuna Tăcuta Sate: Tăcuta, Cujba, Dumasca, Focșeasca, Mircești, Protopopești, Sofieni Comuna Todirești Sate: Todirești, Cotic, Drăgești, Huc, Plopoasa, Siliștea, Sofronești, Valea Popii, Viișoara Comuna Vulturești Sate: Vulturești, Buhăiești, Podeni, Voinești Comuna Zăpodeni Sate: Zăpodeni, Butucăria, Ciofeni, Delea, Dobroslovești, Măcrești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
începutul secolului al XVII-lea era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 este menționat ca târg la intersecția drumurilor comerciale care uneau Țara Românească cu Moldova. În secolele XVII-XVIII importanța așezării, cu cele două părți ale sale - moldovenească și muntenească - a crescut din nou, fapt atestat de numărul mare de biserici și mănăstiri construite aici. Toponomia orașului Focșani ar putea proveni de la numele familiei Focșa, "„moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”". Focșani se află în Moldova
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
au fost executate de un meșter local în 1869. "Biserica Sfântul Gheorghe", ridicată între anii 1934-1936, după planurile arhitectului D. Berechet, pe locul unei biserici din 1793 distrusă de un incendiu în 1913. Plastica arhitecturală reia, cu modificări, modelul bisericilor muntenești de secolul al XVII-lea: plan trilobat, cu turlă pe naos și pronaos și fațadă în două registre de nișe, separate printr-un brâu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Brad - Bătușari din Curtea de Argeș a fost ctitorită de domnitorul
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina. Construcția a fost restaurată, operațiune care a
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
care au luptat în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, Monumentul Eroilor (obelisc cu vultur) din Breaza de Jos, tripticele „Cinstiți memoria înaintașilor” din Breaza de Sus și Capu Câmpului, case de peste 100 de ani care păstrează stilul muntenesc autentic și specificul zonei subcarpatice (cu beciuri înalte și foișoare), acestea reprezentând și principalele obiective turistice. Arta populară a fost reprezentată din doua jumătate a secolului al XX-lea de lucrările desfășurate din anul 1948 până în prezent de Cooperativa Meșteșugărească
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
dinspre Soveja și vizitând Cașinul, pe 5 August 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din Cașin chiamă deodată privirile. Ea amintește în totul bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”." Mai la vale pe șosea se regăsește biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
dinspre Soveja și vizitând Cașinul, pe 5 August 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din Cașin chiamă deodată privirile. Ea amintește în totul bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”."Biserica este clădită din cărămidă, dar cadrul fin sculptat al ferestrelor este din piatră. Pridvorul este deschis având patru stâlpi despărțiți prin arcade ogivale. Alți stâlpi ca aceștia arată asemeni unei perdele între naos
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pe de o parte de moșnenii din Sibiciu, care au deținut pământurile până când au ajuns să fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se îndeletniceau la început cu creșterea vitelor, dar după aceea cu dogăria și cu exploatarea lemnului, astfel că nu au fost știutori de carte, primele școli în comună apărând abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Vaslui, Moldova, România. Se află în depresiunea formată de dealurile: Corbu, Preda-Bârzești și Ludești-Budăiul, la 17,5 km. nord-vest de orașul Vaslui, 5,5 km. de reședința comunei și 2 km. vest de râul Bârlad. Prin centrul satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând fazei A Cucuteni, Hallstatt-ului, La Tène-ului precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și valea râului Bârlad s-au descoperit urme de locuire din aceleași perioade istorice. În vatra satului, la nord și vest de școală, de o parte și de alta a pârâului, s-au descoperit resturi de vase care, după felul
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
concurs național locul II pentru o recoltă de 4000 kg. de grâu la hectar. Din punct de vedere administrativ, în anul 1864 a fost declarată comuna Bârzești care în afară de satul în sine mai avea în componență și satele: Tăcmănești(Călugăreni), Muntenești, Brăhășoaia (Călugărenii Vechi) și Cănțălărești. De la înființare și până în anul 1895, comuna a avut un singur primar și anume Alecu Frimu, unchi al cunoscutului I. C. Frimu. De altfel, frații Frimu (Alecu, Iorgu și Costache) erau vechi răzeși și dețineau împreună
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
local propriu iar în 1941 s-a finalizat și cel de-al doilea local datorită, de-acum, numărului mare de școlari. În zilele noastre funcționează o singură școală cu clasele I-X, în care învață și puținii copii din satul Muntenești aflat la 4 km nord. În perioada interbelică la Bârzești a funcționat un important "Centru Cultural" care coordona activitățile de profil din mai multe comune. Echipa de dansuri și obiceiuri populare de aici a început să câștige premii încă din
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
bejenari supuși spătarului P.Cazimir, un "preut" și un "dascal". La 1831 populația scade la 53 de liude probabil datorită plecării "bejenarilor" cu contractul expirat spre satele vecine: Brăhășoaia (întemeiat la sfârșitul secolului al XVIII-lea), Mărășeni (abia reîntemeiat) sau Muntenești. În 1865, satul avea 27 de familii din care 21 de clăcași. La 1885, autorul "Dicționarului geografic al jud.Vaslui", Constantin Chiriță, a recenzat numai 25 de familii cu 135 de suflete. În anul 1966 avea 315 locuitori, iar în
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
Muntenești este un sat în comuna Ștefan cel Mare din județul Vaslui, Moldova, România. Satul Muntenești este unul din cele 7 sate componente al com. Ștefan cel Mare din județul Vaslui și se află la cea mai mare distanță față de reședința
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
Muntenești este un sat în comuna Ștefan cel Mare din județul Vaslui, Moldova, România. Satul Muntenești este unul din cele 7 sate componente al com. Ștefan cel Mare din județul Vaslui și se află la cea mai mare distanță față de reședința comunei, adică 11,5 km Nord-Vest. Satul este așezat într-o depresiune înconjurată de dealurile
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
este unul din cele 7 sate componente al com. Ștefan cel Mare din județul Vaslui și se află la cea mai mare distanță față de reședința comunei, adică 11,5 km Nord-Vest. Satul este așezat într-o depresiune înconjurată de dealurile: Muntenești(330 m.), Motuș, Ruginoasa-Merei și ramificația Ludești-Budăiul.La marginea de sud a satului, din punctul numit "Fântânele", izvorăște pârâul Muntenești care trece și prin satul vecin, Bârzești, după care se varsă în râul Bârlad după un traseu de 7,5
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]