434 matches
-
mamei ei cu atâția ani în urmă. Conform albumului de familie, Phyllis chiar fusese tânără și drăguță cândva, având prospețimea unei fete de la țară. Dulce ca smântâna în comparație cu iaurtul înăcrit cu care aducea acum. — Curse la televizor și trei cepe murate în loc de una, cât îmi dă voie Comandantul. Apropo, felicitări. Minunat articolul despre nemernicii de la compania de autobuze. Zâmbetul pe care-l schimbară era confirmarea a tot ceea ce-i datora. O pregătise cum se cuvine. De fiecare dată când lucra la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pentru asta? — N-ai auzit? Sean nu observă tăcerea care se lăsase deodată la masă. — Francesca tocmai a anunțat că se mărită. — Se mărită? Lui Jack îi pieri tot sângele din obraji și începu să aducă la culoare cu ouăle murate de la bar. — Nu se poate. Cu cine naiba se mărită? — Cu doctorul care conduce secția pentru tratarea infertilității, spuse Stevie încet. Se numește Laurence Westcott. Jack simți o apăsare în piept și începu să respire sacadat, aproape ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
boabe de piper, o foaie de dafin, secărică (chimion). Legăm borcanele, după care le dăm la beci. SALATĂ DIN OUĂ DE PREPELIȚĂ CU CIUPERCI 24 ouă de prepeliță, fierte, un gălbenuș de găină crud, o linguriță de muștar, un gogoșar murat pentru decor, o cutie de ciuperci, 2 cepe tocate peștișori și fierte în 100 ml de vin alb, sare, piper, foi de dafin, 2 linguri de ulei și 100 ml de apă. Este o rețetă pentru 6 porții. Lăsăm să
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se fierb în apă cu sare și puțin ulei. Varza se toacă și se călește în ulei până scade la jumătate, apoi se adaugă delicatul și pastele fierte și călite cu apă rece. Se condimentează cu sare și piper. VARZĂ MURATĂ CU AFUMĂTURĂ O varză tocată, clătită la jet de apă rece, două cepe tocate, un morcov tăiat rondele, 1 kg. de costiță afumată, un rasol de porc afumat, 200 gr. de slănină afumată, 300 gr. de cârnați de porc. Tocăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
borcane de 750 g și deasupra puneți ulei. Legați borcanele și dați-le, timp de jumătate de oră, la cuptor sau la Bain - Marie, apoi puneți-le în cămară. SALATĂ DE GOGOȘARI 3 kg gogoșari curățați și tăiați ca pentru murat, 420 ml ulei, 420 ml oțet, 420 ml apă, 420 g miere, 420 g pastă de tomate, foi de dafin, piper, sare, enibahar, boabe de muștar Se pun toate la fiert și se face un sos, iar în acest sos
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
două... - Da, domnule, dar în țara mea există obiceiul să se ofere numere impare de flori. Sau ramuri. - Desigur, dar și unu e un număr impar, madame... - Impar, dar ar fi fost meschin să vă ofer doar o singură ra- mură. - Merçi beaucoup, madame, dar, dacă îmi este permis, v-aș în-treba ceva. - Vă rog, domnule. - Din ce țară sunteți dumneavoastră? Știți, obiceiul de a oferi flori mi se pare interesant, deși îl avem și noi... Din România, domnule. - A, România
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
îți vâri picioarele pentru a le încălzi; unica formă de chauffage permisă de sobra Japonie veche). Femeia vorbește în dialect, așa că nu înțelegem nimic. Dar gesturile sunt, ca pretutindeni, elocvente. Suntem primiți cu două boluri: unul plin cu daikon (ridiche-gigant) murat de culoarea șofranului, altul cu mikan (mandarine nipone extrem de dulci). Alături, într-o elegantă cutie de lac, se găsesc straturi de nori (alge uscate), în care se învelesc bucățelele de daikon, în chip de sandvișuri autohtone. Câteva minute mai târziu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acopere vacarmul ploii și al vântului. Dinspre stogul de fân s-a auzit un țipăt de Încântare. - Te știu - ești băiatul blond căruia-i place Ulalume! Îți recunosc glasul. - Cum urc acolo? a strigat el de la poalele căpiței, unde ajunsese murat până la piele. Un cap s-a ițit de după margine, dar bezna era atât de groasă, că Amory n-a deslușit decât un smoc de păr muiat de ploaie și doi ochi strălucitori, ca de pisică. - Dă-te Înapoi, ia-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Brenda Allen - mai marii celor două organizații profitând de atenția celor mai faimoase prostituate din L.A. - existase o solidă cooperare Oraș/Comitat, patologii și asistenții folosindu-se în comun de foliile de plastic, fierăstraiele pentru tăiat oase și zeamă de murat hoituri. Acum, când polițiștii de la Oraș îl protejau pe Cohen pe Strip, nu apăreau decât complicații între cele două agenții. O serie de edicte fuseseră emise de cei de la secția Personal a Orașului: nu împrumuturilor de scule medicale ale Orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
prea repede, doar la vârsta de 28 de ani, trebuia să aibă grijă de cei trei copii rămași orfani... Gârbovită de ani, de suferință, dar și de griji, bunica Dobrița, acesta fiind numele său, petrecea scurtele nopți cu gândul la Mura, la viitorul ei. Dacă pentru cei doi băieți viața putea fi mai ușoară, dat fiind faptul că ei erau mai mari și mai puternici, ce se va întâmpla oare cu Mura? Fetiță fiind, bunica Dobrița chiar nu voia să o
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
drumul până aici. Am auzit, am auzit eu așa într-o doară... Ei bine, pe scurt, tânărul cu uniforma lui asemănătoare cu cea a milițienilor, i-a povestit că a auzit la el acolo, în gară, despre necazul fetiței aceleia, Mura. Și a mai povestit că nu este de mult timp căsătorit, dar că frumoasa lui soție nu poate face copii și că s-au gândit ei că pot fi părinți iubitori și că pot lua fata la ei, să aibă
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
și observă ceva strălucitor pe umerii și pe reverele cămășii. Pe cap el avea o șapcă din acelea din care nu le mai văzuse până atunci, cu cozoroc. Împletiturile de pe aceasta erau parcă la fel ca cele de pe reverele cămășii. Mura mai observă că omul acela zâmbea curat ori așa i se păru ei și dorea să nu se înșele... Avea ochii negri, trăsături blajine, obraji rumeni și era cam rotofei. Da! El era șeful de gară. Era omul care dorea
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
certat-o și nu ar fi pedepsit-o pentru neascultare și obrăznicie. Numai bunica a aflat mai târziu motivul. Numai ei a putut Mura să îi povestească pățania. O, Doamne, să fi fost oare, vreodată, un copil mai necăjit decât Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în mișcare ritmică
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
a scrie un nou capitol al vieții sale. Și iată-l aici, stând În apartamentul ăsta neîngrijit Într-o dimineață urâtă și ploioasă, prins În lupta umilitoare de a-și elibera colțul cămășii din fermoarul pantalonilor. În timp ce afară o pasăre murată de ploaie repeta la nesfârșit aceeași frază muzicală din trei note, de parcă ajunsese și ea la concluzia că avea de-a face cu un retardat mintal, care n-avea să-nțeleagă niciodată nimic. Astfel, prin recunoașterea dureroasă a slăbiciunilor sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vechituri de care nimeni nu mai avea nevoie, bidoane, tot ce se putea scoate afară din locuințele Înghesuite. Aproape fiecare fereastră era acoperită cu perdele În culori țipătoare. Pe pervazuri se vedeau borcane de sticlă În care erau puși la murat castraveți În sare, cu usturoi și frunze de mărar și pătrunjel. Fima avu deodată sentimentul că locurile acelea guturale, construite În jurul unor curți interioare cu puțuri străvechi de piatră pentru colectat apa, locurile acelea care emanau mirosuri de carne friptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe gât până ce l-a făcut ciuciulete. La răstimpuri, câte-o pală de vânt răbufnea stropindu-l peste ochi, trebuia să Încetinească și clipea des ca să vadă drumul. Tenișii Îi erau leoarcă, iar degetele de la picioare păreau să-i fie murate și pline de nisip. Dar nici ploaia, nici vântul nu erau reci și nu se mai simțea obosit. și-a zis atunci cu mirare că nici măcar de ce-avea să aducă ziua de mâine nu-i mai era frică. Pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
proviziile se terminau una câte una și, În luna mai, când se topea zăpada, abia dacă reușea să păstreze un săculeț de cartofi pentru sămânță, cât despre murături, se terminau și butoaiele cu varză, și cele cu mere puse la murat, iar cel mai repede se terminau castraveciorii, iar asta din pricină că În sat mai toți beau votcă și, atunci când erau mahmuri, se Înfățișau cu ochi spășiți la poarta ei. Mașa Întâi Îi blagoslovea cum se cuvine, stropșindu-se la ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
antice (e drept, și la o re-contextualizare). Se pare că imaginarul generațiilor viitoare va fi populat cu miturile antichității, în timp ce imaginarul nostru a fost populat cu coșmarurile modernității. Orășeanul român contemporan păstrează câteva reflexe de țăran: își pune zarzavat la murat pentru iarnă, își adună produse în vederea "hibernări" etc. Distanța în timp (și în mentalități) față de viața la țară este prea mică pentru ca el să se fi integrat deplin ritmului urban. Nici măcar conceptul de suburbie nu acoperă trăsăturile ce-l caracterizează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
steag fâlfâind în vânt... Trece vodă spre palat, fiule. Cred că a fost plecat undeva . Să-l primim cum se cuvine! Mă dau mai aproape de bătrân și-i urmăresc fiecare mișcare. Când vodă - călare pe un cal negru cum îi mura - trece în trap săltat, bătrânul se apleacă într-o reverență adâncă plină de respect, ducând dreapta la inimă, și privește drept spre vodă, urmărindu-l până dispare din vederea noastră. Pe urmele lui vodă călăresc mai mulți lefegii frumos aliniați
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o facă boierului. Îl pândesc până acesta se cațără pe scară, așteaptă până acesta intră în extaz și împing scara în pârâu. Acesta se învârtește în apa rece ca gheața de vreo două ori până reușește să iasă din râu, murat ca la carte. Țiganii au făcut haz câteva luni pe seama pățaniei boierului, dar acesta s-a "răcorit" așa de bine că s-a lecuit și de pirandă". Femeia s-a oprit din mers și se uită la Zinzin așteptând să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mai caut, boieruleee! Nu te voi lăsa siiingur! Am să-ți fiu mereu în preajmăăă!” În clipa următoare, aceleași imagini - cai și călăreți - curg prin fața mea ca un râu...Iată-l pe vodă călare pe un cal negru cum îi mura. Toată lumina soarelui-apune îi luminează chipul. Suita - fiecare după rangul lui - îl urmează îndeaproape...Ajuns la poarta cetății, vodă se oprește și odată cu el și suita. Întors în șa, le vorbește curtenilor: Mâine să fiți cu toții în sala tronului! Avem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Endō și-a băgat mâna în buzunarul pelerinei și s-a oprit. Zâmbea. Gaston știa că strânge pistolul în mână. Erau multe restaurante ieftine în Sanya, pentru cei care stăteau la hanuri. Se găsea miso cu zece yeni porția, legume murate cu cinci yeni. Țigările se vindeau la bucată, deci luai câte doreai... După război mai greu întâlneai asemenea locuri în imensul Tokyo. Gaston nu era mofturos la mâncare. Orice i se dădea era bun. Oden, sardele, orice. De când venise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bar, discută câteva secunde cu patronul, aprinde o țigară, rezemat de tejghea, apoi revine cu ibricul Într-o mână. Gore preia recipientul și trage aburul În piept. Aaaaaaaa, asta este viața, băi, băieți! Gogonelele sunt puse la butoi, varza se murează fără să facă figuri, nevastă-mea pune bulionul la sticle, iar toamna mă face să regret că nu sunt poet din ăla care vede norul și umple paginile una după alta. Mereu m-am Întrebat cum e cu talentul ăsta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fost neghiob!” Unii-n nesfârșit tupeu, „Fără doar și poate”, Au făcut ce nu fac eu - Dau mereu din coate. * În van ceri ajutor de Sus Direct sau prin Mielul Iisus, De nu trudești ca gospodar Și-aștepți în gură mura dar. 22 iunie 2004 POPOR ROMÂN Ți-au trecut oase prin oase De câte poveri ai dus, Pentru nordici, estici, sudici, Pentru cei de la Apus. Iar acuma pentru tine Ai atât de mult profit, Cât spun că este bine Cei
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
io din discuții, s-a terminat istoria, nu mai este, aia cu antichitatea, cu capitalismul, comunismul, toate a ajuns la capăt și nu mai e în stare nimeni să mai facă o istorie. Ca cum s-ar termina gogonelele de la murat. Sau vedrele din butoi. Ca la Totolea. Că dacă te-ai spânzurat tot se cheamă că s-a terminat istoria. Și nu mai este nici grădini unde să pui gogonele, nici vii să mai faci vin la anu’. Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]