1,312 matches
-
pe alee, sau pe unde-l vezi. Poate nu-l găsești că este totdeauna ocupat, dar tu când l-ai găsit spune-i: am făcut așa și așa. Domnul să blagoslovească. Și când vii atunci la spovedanie nu mai ești mustrat că l-ai uitat. Tu ai spus-o părintelui și în dezlegarea pe care o primești, acolo sub epitrahil, se numără și toate celelalte pe care le-ai spus pe drum sau în oricare alt loc. Așa că socotesc că bine
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
pe care le-ai spus pe drum sau în oricare alt loc. Așa că socotesc că bine face cel care-și cercetează duhovnicul când intră în mașină și când vede că iese din biserică și îi spune un cuget dacă-l mustră, bine va face decât să le poarte cu sine. Dialog de suflet, realizat la Chișinău de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Interviu cu Părintele Ieromonah Savatie Baștovoi p. I... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
care o fac, dar o fac degeaba pentru că nu știu de ce o fac. Așa că să ne întoarcem, să lepădăm prostiile astea de la noi și să primim Evanghelia și sfinții chiar dacă noi vedem că nu facem ceea ce citim, vedem că ne mustră ceea ce citim, și chiar dacă nu vrem să începem a face, dar măcar să nu spunem: „Astea-s prostii din patericuri, povești, așa ceva nu se poate face”. Dar să spunem: „Eu nu pot face, dar fericiți cei care au făcut. Rugați-vă
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
altă trebuință Tot ce spune, s-a mai spus Dincolo de orice taină Că-i stă bine ca intrus Îmbrăcat în orice haină N-are lustru ce-i ilustru Ci, mai mult un handicap Nu-mi da-n cap dacă te mustru Că ții banii la ciorap! Da-n zadar e vânătoarea Prin pustiuri și coclauri Dacă nu-ți asumi teroarea Portativelor cu grauri Din eroare în eroare Printre brusturi și făgeți Că el știe să doboare Și pe cei mai nătăfleți
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
sticlă alteori doar lutul rotunjit și înviat de mâna olarului mă-ntorc spre mine ori de câte ori simt că vântul mă împrăștie mă adun ca să mă cert ori de căte ori răul făcut întrece binele nu-mi fac reproșuri prea grele mă mustru doar atât cât să readuc balanța în echilibru pentru o vreme necazul te paște fără să-l chemi cum bucuriile dau năvală sau seacă pur și simplu sunt ca să cresc în mine uneori sunt dulce ca și o pâine alteori
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
timp sordid de trai. Și hâd e Și vă implor pe fiecare Să-mi creșteți voi măcar prestanța Cînd judeca-mă-va instanța Lumii acestea bârfitoare! V-am dat cu seu, vă dau cu Gladys De parcă mi-ar veni să mustru Meteahna unui om ilustru Ce se credea un rara avis Frumoase ghete bej spre braun Căzute ca un dar din cer În universul meu stingher Cu care s-ar mândri un claun Și vine vremea să închei Șiretele cum se
FRUMOASE GHETE DE BOVINE de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356549_a_357878]
-
să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești; și haine albe, ca să te îmbraci cu ele și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale; și doctorie pentru ochi, ca să-ți ungi ochii și să vezi. Eu mustru și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvna dar, si pocaieste-te!" Avem slujitori sinceri și slujitori mincinoși, DAR BISERICI GOALE. Avem mândrie și smerenie, DAR BISERICI GOALE. Avem căsătorii și divorțuri, DAR BISERICI GOALE
AVEM DE TOATE, DAR BISERICI GOALE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356687_a_358016]
-
alteori mesaje de-ale musafirilor sau reflecții umoristice legate de te miri ce. „Ghiulănel” reflecta destul de bine cam tot ce se întâmpla în anturajul nostru. Ghinionul nostru era că sectoristul blocului, care avea obiceiul să ne viziteze și să ne mustre anemic pentru serile cam gălăgioase, deprinsese obiceiul de a răsfoi notițele în mod regulat. Abia după ce ne-am oferit să-i îndrumăm fiica la pregătirea pentru admiterea la ASE a mai rărit întrebările. Așa că ne-am putut continua viața normal
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
Florița plângea. Nu mai e mult. A ajuns aproape lângă școală apoi va trece de biserică și imediat lângă biserică e dispensarul. La gardul lui Nelu Surului, potaia lui părea că-și iese din minți de lătrat la apropierea bătrânei. „Mustre-te, câine! N-ai ce mânca de mine, doar oarece oase bătrâne. Latră-i pe ceie de mi-o furat găinuțele!” Când a ajuns la ușa dispensrului lacătul era pe ușă. „O plecat doctorița de vreo juma de oră!” i-
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
cunoaștem cazuri!). Nici bunul Dumnezeu nu a avut întotdeauna „viața" ușoară. De la Abraham încoace a fost obișnuit să fie confruntat cu întrebări ireverențioase și, când era cazul, să fie admonestat (vezi povestea cu Sodoma și Gomora, unde Abraham l-a mustrat pentru intenția lui de a pedepsi vinovați și nevinovați laolaltă). Continuăm cu un exercițiu de memorie și de transmitere a memoriei. Prin lectura Hagadei* se îndeplinește obligația de a transmite povestea eliberării din robia din Egipt, așa cum este ea narată
O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ŞI EXERCIŢII DE MEMORIE ŞI EMPATIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368865_a_370194]
-
cei ce vin la biserică doar de Paste și Crăciun. Am considerat întotdeauna credință ceva foarte personal, si in biblie avem povestea celui ce să bătea în piept cu pumnul că e atât de credincios, ca mai apoi să fie mustrat cu blândețe de Isus...câteodată unii dintre noi uită că nu noi suntem cei ce măsoară credință din sufletul nostru și a celor din jur ci o autoritate supremă al carei cuvânt nu poate fi contestat. E trist să vezi
CREDINCIOSII DIN RANDUL INTAI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369798_a_371127]
-
timp destul să-i contemple picioarele lungi, extrem de lungi și subțiri, părul lung, negru, ondulat, buzele roșii, cărnoase din vârful boticului ei drăgălaș. O chemă apoi pe profesoară, la el în birou. - Nu prea sunt mulțumit de ceea ce faceți, o mustră el cu glas tăios. Trebuie să munciți mult mai mult! Am pretenții mai mari de la dumneavoastră! Aveți potențial. Și o măsură intens cu privirea, pe care și-o plimbă cu tupeu, de-a lungul corpului femeii. Pentru mine, aici, la
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
realizării și desăvârșirii unei relații duhovnicești, bazată pe încredere, deschidere și dragoste reciprocă, ziditoare și mult folositoare!... Vocea profetică a Bisericii și a Părintelui duhovnicesc din Ea, se aude în istorie, căci nu se concepe ca, propovăduind adevărul să nu mustri păcatul, curățindu-l și îndepărtându-l prin baia celui de-al doilea botez, adică prin lacrimile pocăinței. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei și a duhovnicului numai în ea sau din
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
piciorul în Universitate, chiar dacă au pile! Selecția este foarte severă și corectă. - Totuși, cred că putea să-și găsească unul de pe la noi! spuse Ghidoveț. - Ce ești șovin! Nu știi că negrii sunt mai dotați și mai virili ca albii? îl mustră Tocană pe colegul său. - Ei, dar și românii noștri sunt foarte buni! Nu sunt chiar de lepădat! exclamă Ghidoveț. - Da, dar probabil fata dorea ceva diferit, ceva ieșit din comun! Gândește-te că toată viața i-au fost satisfăcute toate
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
nea, Pricăjit și mititel. Mai apoi o viorea A ieșit sub cerul gol Ca să-l facă de ocară, Că-i prea mic și mototol Ca-s-aducă primăvară Lângă ei, la câțiva pași, Despicând, în două, neaua, A ieșit un toporaș Să mustreze vioreaua. Scuturându-și greu povara Ridică privirea-n soare; Voi nu știți că primăvara Nu se face cu o floare ? Referință Bibliografică: Primăvară... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor
PRIMĂVARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369595_a_370924]
-
de Dumnezeu, precum Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
referire are un caracter disciplinar, urmărind uniformizarea practicii creștine în toate comunitățile creștine. Așa încât, dacă unii credincioși doresc să îngenuncheze la momentele mai importante ale Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, chiar și în ziua Duminicii, ei trebuie înțeleși și îngăduiți, nefiind mustrați și judecați din această pricină. Aceasta întrucât se întâmplă ca unii dintre credincioșii noștri să nu aibă în timpul săptămânii râvna sau timpul necesar pentru a-și pleca genunchii la rugăciune, simțind această nevoie a îngenuncherii măcar acum, în ziua Duminicii
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
într-o dilemă asemănătoare, între ciocan și nicovală, între milostenie creștinească și frică de anihilare. Pe de-o parte avem o inimă ce ne-mpinge să colectăm ajutoare pentru familiile năpăstuiților refugiați, dar, pe de altă parte, mintea alarmată ne mustră crâncen ca nu cumva, din greșeală să ne sacrificăm sub tăvălugul neînduplecatei șarii. Cu siguranță, mila există la toate popoarele, indiferent de religie. Cel puțin așa sperăm, măcar teoretic. Dar drăcușorul nevăzut de pe umăr ne șoptește parole destabilizatoare, greu de
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
ajuți. Se întâmplă uneori să fim de față la o nenorocire - de pildă s-a înglodat căruța cuiva și tu treci nepăsător și mai încolo îți vine un gând: „Ce-ai făcut? Omul acela suferă - ce-ai făcut?" Și te mustră conștiința și te întorci înapoi și-l ajuți. Dar bogatul acela, în fiecare zi vedea pe acel sărac chinuindu-se la poarta lui și rămânea la fel de nepăsător. Desfătările îl fac pe om crud și împietrit, frați creștini. De aceea, nu
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
chinul, o veșnicie de chin. Chiar și luxul este împovărător pentru sufletul nostru, spune sfântul Ioan Gură de Aur. Tu dormi pe pat luxos, moale și altcineva moare de frig într-un culcuș de paie și pe tine nu te mustră conștiința! Nimic nu e mai grozav decât desfătarea, pentru că ea te face să uiți de Dumnezeu. Și David era bogat, dar cum spune el: „Toată noaptea ud așternutul meu cu lacrimi". Ziua avea foarte multe griji, grijile domniei, iar noaptea
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
fac apariția Iuda cu o carte în mână, patronul disperaților, Andrei, cu o cruce oblică, patronul minerilor și al căsătoriilor, Iacob cu bastonul de piuar, patronul piuarilor și al farmaciștilor, Toma cu lancea, patronul arhitecților și al zidarilor, Ioan care mustră șarpele, patronul scriitorilor și al tipografilor, Barnaba cu papirusul, patronul dogarilor. La fereastra dreaptă apar Petru cu cheia, patronul pescarilor, fierarilor și al ceasornicarilor, Matei cu securea, patronul măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor, Filip cu crucea, patronul pălărierilor și al cofetarilor, Paul
PRAGA, CÂTEVA REPERE TURISTICE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354473_a_355802]
-
zori în cimitir/ mărțișorul strâns în pumn/ pe crucea mamei/ în codul genetic/ îmi temperez firea/ prea visătoare uneori/ ochii și buzele/sunt ale mamei/ nu mă îndoiesc nicio clipă” (Meditație în semnul crucii) “șoaptele mamei/ citind din Psaltire/ mă mustră/ sunt visul împlinit/ într-o legănare/ târzie (Arhivar de vise) “Înfășurat în giulgiul visării”, poetul arhivează vise, reflexia semnifică imaculat și cuminte, realitatea sa poetică venind și din meditații mistice. De fapt, emoția limbajului său liric este în codul creștin
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
cu el. Peste câteva zile bărbatul își anunță soția să nu-l aștepte la cină și plecă cu mașina. În seara următoare se întoarse la conac însoțit de contele Dracula. În salonul de oaspeți, contele, cu sobrietatea-i caracteristică, îl mustră pe Vlad pentru comportamentul său necivilizat și-l lăudă pe Mircea. Își sfătui strănepotul zvăpăiat că nu e cazul să facă abuz de puterile sale paranormale. Dar străbunicul și strănepotul nu ajunseră la un compromis. Băiatul era încăpățânat și-l
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire a acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării și ale autosuficienței. Prin urmare, vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul, și în sensul social - comunitar. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
îi sorb fiecare cuvânt și îi sărută dreapta când trece prin dreptul lor. Preotul le zâmbește și le răspunde în aceeași manieră. Toți sunt ai lui, părinți, copii, bunici, a crescut generații întregi. Are răbdare cu ei la spovedanie, îi mustră și îi iartă când greșesc, asemenea unui părinte responsabil. A moștenit veleitățile omului dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]