1,094 matches
-
comunică între ele străbătute fiind de firul epic care este însăși sufletul autoareei, astfel că după lectura cărții ai sentimentul că vezi în fața ochilor panorama largă, bogată, fastuoasă, neliniștitoare a istoriei. Capitolul dedicat iei românești, această capodoperă de culoare, de muzicalitate și de simț artistic dus la apogeu al spiritului românesc, cu prilejul Festivalului Iei românești ținut în Canada, descrie de la fața locului peisajul, dar și emoția extraordinară a desfășurării acestei sărbători. Nu am citit demult un imn atât de frumos
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
abstractă a apărut ca o formă de protest împotriva academismului și naturalismului. Pictorul renunța la elementele vizibile și recunoscibile ale lumii vizibile, el folosește linii, semne, pete de culoare, volume care exprimă în formă pură sensibilitatea umană. Lucrarea abstractă emana muzicalitate, armonie între contraste, o imaginație brilianta și nu în ultimul rând este decorativă, subliniind minunata lume a culorilor. Ea crează o unitate discretă între sensibil și spiritual. Cobra este un alt curent în pictura care a rezistat puțină vreme, pe la
CURENTE ÎN PICTURĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367836_a_369165]
-
-i dau o notă inconfundabilă, scrisă în versuri șchioape, săltărețe și imperfecte. Dar și poezia primelor decenii ale secolului XX, cu Ștefan Iosif, Dimitrie Anghel, Ștefan Petică este la fel, marcată de tema iubirii, de moda, de stilul și de muzicalitatea simbolismului și care absoarbe, ca să forțăm limba, expresia substratului, a solului românesc. Cu alte cuvine poezia aceasta, care se scrie în primele decenii ale unui secol conține ecourile, cenușa arderilor decantate, adună urmele, lumina și umbrele ultimelor decenii ale secolului
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
anume, că începuturile de secol în literatura română sunt dominate de poezia de dragoste. Dar mai ales am dat atâtea exemple, ca să evidențiem o altă idee, care ni se pare foarte importantă și anume, diversitatea de stiluri, multitudinea de sentimente, muzicalitatea și lumina foarte bogată a poeziei autorilor care compun această Antologie. O observație ni s-a impus, și anume o reîntoarcere la mulți dintre poeții Antologiei la versul clasic, pe care îl îmbogățesc cu abordări noi, din perspective moderne, cu
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
Iubitul meu cu ochi ca două stele, / Au înflorit magnolii, către sfârșit de toamnă. Să le culegem astăzi, ținându-ne de mână, / Trecând prin viață albi și mirosind ca ele!” Majoritatea poeziilor sunt scrise în stil clasic cu rimă, ritm, muzicalitate, imagini clare. Se observă pe parcurs și o tentă cosmică, o încercare de evadare către aștri din feeria naturii. Versurile domniei sale au forță și mesaj, sunt scrise cu naturalețe din adâncul sufletului, aș spune “o metaforă a vieții” și parcă
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
cu versuri, critică literară, eseuri și literatură umoristică, ne-a reținut atenția substanțialul ciclu de poezii (20 la număr) semnat de Ioan Adrian Trifan. Format la școala poeziei noastre clasice, ploieșteanul Ioan Adrian Trifan scrie versuri ce se remarcă prin muzicalitatea unei prozodii îngrijite, vizând perfecțiuni de ordin formal aproape parnasiene, dar, mai ales, prin delicatețea și candoarea primară a gesticii poetice și prin naturalețea și sinceritatea discursului liric. În acest registru expresiv de o subliniată factură clasică, autorul cultivă cu
DELICATEŢE, CANDOARE, SINCERITATE, DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367986_a_369315]
-
neobservat și a fost apreciat de voci autorizate ale criticii literare drept unul promițător, cu toate stângăciile inerente vârstei sale poetice. În primele două volume citate, Adrian Trifan cultivă o poezie de factură clasică, la care se reține o anume muzicalitate, o atenție aparte acordată prozodiei cizelată în chip parnasian, cu un evident simț al limbii și, mai ales, prospețimea, sinceritatea, candoarea adolescentină a trăirilor caligrafiate cu finețe și reală emoție. Vădita predilecție pentru un discurs liric de o subliniată muzicalitate
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
muzicalitate, o atenție aparte acordată prozodiei cizelată în chip parnasian, cu un evident simț al limbii și, mai ales, prospețimea, sinceritatea, candoarea adolescentină a trăirilor caligrafiate cu finețe și reală emoție. Vădita predilecție pentru un discurs liric de o subliniată muzicalitate îl face, adesea, să-și apropie cu reușite notabile, matricea stilistică a poeziei populare, cu indicibila ei vrajă incantatorie. Foarte inspirat, exact și sugestiv titlul celui de al treilea volum de poeme - „Schimbarea la pană” (2002), care marchează, într-adevăr
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
nu l-a împiedicat să ne lase moștenire, spre încântare, adevărate bijuterii lirice. Nerespectând aceste cerințe, dar mai ales alternanța iambilor și dispunerea celor patru rime, sonetul va fi văduvit de cel puțin două dintre însușirile lui fundamentale: echilibrul și muzicalitatea, tocmai ceea ce îl îndreptățește pe George Călinescu să definească sonetul drept „o compunere muzicală”. La rândul său, Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu definea muzica drept o ,,metaforă a simțurilor”. Și regulile încă nu s-au terminat. Una dintre
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
Mi-au făcut cu ochiul, frate!/ Una am mâncat, sunt OPT. Folosind aceeași metodă a cunoașterii prin joc, poeta în “POEZIA legumelor, fructelor și cerealelor“, pune “accentul pe latura estetică a textului” cunoscând faptul că micul cititor este receptiv la muzicalitatea și ritmicitatea catrenului, reținând în acest context mesajul transmis: “Galbenă și lunguiață/ E banana, dulce, bună,/ Seamănă cu-n castravete,/ Este fruct și nu legumă. “(Banana ). Se cunoaște faptul că micii învățăcei greu percep alfabetul. Ligya Diaconescu în placheta “Poezia
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
dragostea mult visată de poet? - Nu la asta mă refeream. Când ți-ai ales ca profesie medicina și mai ales chirurgia, nu cred că mai are loc printre două trasee sângerânde descrise de un bisturiu scrierea unui vers plin de muzicalitate și pasiune. - Cine te oprește să visezi frumos și ritmat chiar dacă ești medic, dacă aceasta îți este chemarea? Atât medicina, cât și arta sunt profesii pe vibrații foarte înalte. - Desigur, sunt frecvente cazurile când medicii sunt printre altele și pictori
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
Latiș... Îi plăceau rostiri-tăcerile și mottoul ultimului volum este: „Nici textele sacre nu ne pot face să înțelegem ce este contradictoriul” (Brahma-sutrabhașya, II, 1, 27), căruia-i dă replica: „Poezia ar trebui să-l știe preabine. Suprimându-l. Păstrându-l.” Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, „mergător”); verbe duse până la mărimea nominală („înainte-mergătorii”). Vorba poetică
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
tempoului, Teofil Răchițeanu modifică frecvent locul tradițional al accentului, lucru care reformează și intonația. Se face mai bine observat, în acest fel, un cuvânt (nu în detrimentul contextului, ci în câștigul lui), ceea ce dă și un efect acustic de o extraordinară muzicalitate. Bizar este că, în loc să lase o impresie de cuvânt neologic, neofonetismul aduce un son de epocă de demult - mai cu seamă în circumstanța recreării unui accent paroxiton, preferat, de altfel, dintre toate, de limba noastră (aúră sau Vultúrul, de exemplu
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Latiș... Îi plăceau rostiri-tăcerile și mottoul ultimului volum este: „Nici textele sacre nu ne pot face să înțelegem ce este contradictoriul” (Brahma-sutrabhașya, II, 1, 27), căruia-i dă replica: „Poezia ar trebui să-l știe preabine. Suprimându-l. Păstrându-l.” Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, ... Citește mai mult „Să le dai o soartă tuturor
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
Latiș...Îi plăceau rostiri-tăcerile și mottoul ultimului volum este: „Nici textele sacre nu ne pot face să înțelegem ce este contradictoriul” (Brahma-sutrabhașya, II, 1, 27), căruia-i dă replica: „Poezia ar trebui să-l știe preabine. Suprimându-l. Păstrându-l.” Muzicalitate de gust, sobră, stăpânită, săvârșită a capella. Rimă inutilă. Versurile, strofele inegale. Ritmul - nefestiv. Dinamicii i se suprimă, adesea, energia, lăsându-i-se numai calitatea - adjective formate de la verbele mișcării („străbătător”, ... XIV. SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ȘI ALE BLÂNDEȚII, de
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
secretarul general al LSR, a remarcat că „TM ne-a convins că o poezie creștină bună se scrie nu numai cu evlavie, trebuie să ai ceva divin în sufletˮ. Ion Constantinescu, vicepreședintele LSR, a afirmat că „poezia sa înseamnă metaforă, muzicalitate, profunzime și multă sensibilitateˮ. A intervenit Voichița Pălăcean-Vereș, editorul cărților, care a dat citire unui eseu inspirat de poezia lui Teofil Mândruțiu, despre care Antonia Bodea susține că este „de un senzualism aparte, pe care îl știe filtraˮ. Înainte de cuvântul
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
pe Stela Enache în spectacol, de atâtea și atâtea ori, indiscutabil un prezentator fără de care spectacolul de altădată ar fi fost doar un ecou fără cuvinte, inegalabilul Octavian Ursulescu o portretizează pe artistă asfel: „Posesoare a unei voci de o muzicalitate aparte, Stela Enache, «Cetățean de onoare» al Reșiței, este una din vedetele noastre de o discreție pe care i-am reproșat-o nu o dată. A crescut sub «aripa» marilor compozitori, mai întâi George Grigoriu, nașul ei de cununie dacă nu
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
pag. 443). Fără să-și împodobească versurile cu artificii stilistice, poetul își rostește discursul limpede, fără stridențe, preferând să-și exprime ideile prin sintagme care să declanșeze șiruri de interogații și răspunsuri din partea cititorului. Nu putem să nu remarcăm și muzicalitatea care se naște din ritmul rostirii, din tonul ușor elegiac, din armonia intrinsecă a asocierii cuvintelor. O listă lungă putem alcătui doar din temele sale consacrate: dragostea, curgerea ireversibilă a timpului, faptul divers, jubilația, reveria, nostalgia copilăriei, legătura dintre generații
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
că cel mai potrivit articol pentru revistă ar fi acela în care să vă vorbesc despre efemerele flori și ceea ce au reprezentat ele în viața artiștilor români. Făcând o plimbare prin istoria artei românești am rămas impresionată de măiestria și muzicalitatea anumitor tablouri, în care tema florală se oglindește. Și pentru a nu mă bucura numai eu de frumusețea acestor lucrări am considerat că trebuie să împărtășesc această stare cu cititorii revistei. Cel mai impresionant artist este Ștefan Luchian. Este artistul
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
materialitate, tocmai pentru a oferi alternanțe vizuale și coloristice, evitând monotonia. Ulcica aceasta de lut contrastează cromatic cu florile, ce par a se grupa în jurul său. Petele de roșu, alb, negru ce redau corolele florilor creează un ritm și o muzicalitate prin dialogul susținut cu verdele crud al vasului de lut. La Ștefan Luchian fiecare tablou surprinde o stare, un gând, o trăire. De la albăstrele vivace trece către cumințenia anemonelor, ca apoi să se întoarcă spre dansul petalelor de crizanteme. Fiecare
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
prin meșteșugul cu care poetul George Roca își identifică arta poetică, „Acolo” devenind „numai acolo”, absolutizînd mesajul. Și, desigur, „primăvară” se identifică în absolut cu tinerețea veșnică a spiritului, a poeziei în cele din urmă. Uite altă gamă, plină de muzicalitate: „S‐a născut din stropi de ploaie/ Ce cădeau pe‐un vârf de munte/ Apă ce țâșnea năvalnic/ Din fisuri mari sau mărunte.” Stropii de ploaie cădeau „pe-un vîrf de munte”, asemenea cuvintelor ce „cad” din vîrful creionului. Încet
GEORGE ROCA POET... de IOAN LILĂ în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349666_a_350995]
-
copac doborât de vreme la pământ. Când spiritele s-au mai liniștit, Cristian începu să recite o poezie plină de pasiune, schimbând cateva versuri ca să o adapteze la momentul plimbării lor în mijlocul naturii, surprinzând-o pe Andrada prin frumusețea și muzicalitatea versurilor, dar mai ales prin mesajul direct ce-l transmitea, ajungând la sufletul ascultătoarei. Un dar pentru tine Aș vrea s-ating cu buzele mele, Cerul sufletului tău. Din limpezimea ochilor, Să-ți culeg lacrimi de fericire. Mâinile mele, Încolăcindu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
uit că poezia se numea „De-aș avea” și era scrisă de Eminescu. Nu știu exact, ce am inteles din versurile eminesciene, la vreme respectivă, îmi aduc, însă, aminte de sezația de bucurie produsă, în mintea mea de copil, prin muzicalitatea cuvintelor. - Când citesc poeziile Victoriței Duțu, redescopăr o senzație de bine, similară, o bucurie produsă, în minte și în suflet de refrenul cuvintelor frumos meșteșugite și înțelept ctitorite. Pornind de aici, doresc să știu, dacă priviți poezia că pe o
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
ursită, clară, cu multe culori, să ne bucurăm, când la orizont apare soarele în zori” (p. 18). Cartea „Aventurile lui Bobiță cineastul” are o scriere jucăușă, atractivă, simplă, în versuri sau în proză, uneori alternativ. Autoarea având harul povestirii, pentru muzicalitate folosește, ca pe un joc, rima, aceasta aflându-se nu numai la compunerea în versuri ci și în proză, în interiorul frazei, captivând cititorul indiferent de vârstă. Autoarea atribuie personajelor însușiri umane, spre deliciul povestirii: „Zburlici cu penele ude, ajunge la
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
este, pentru poetă, un prilej de a decanta noi sensuri ale vieții, care fac posibilă apropierea de spațiul misterelor, al sacralității: “S-au uscat trandafirii inocenței S-au topit petalele iluziei S-au dezrădăcinat amintirile(...) (...)A rămas misterul lor”(Trecere) Muzicalitatea versului cu inflexiuni elegiace capătă, uneori, tonaliatatea cântecului popular ori a romanței, prin care poeta mlădiază gânduri, trăiri, sentimente: “Acest vers legănând Între cer și pământ E cuprins de dor și de speranță Într-un veac ce-a trecut Și
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]