6,914 matches
-
nostru muzical - care l-a impus să devină istoric - și aplicarea metodei comparate de cercetare”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul - un muzicolog complet cum nu am avut până la el și nu știu când vom mai avea; în: Sava, Iosif - Amintirile muzicienilor români. Dialoguri. Evocări. Confesiuni, București, Editura muzicală, 1982, p. 146; footnote> . În anul 1919 se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a atras atenția autorităților culturale românești și străine ale vremii, începând cu Nicolae Iorga<footnote Iorga, N. - O mare culegere de poesie populară; în: Cuget clar, București, An III, nr. 8, 2 septembrie 1938, pp. 113 - 117; footnote> , continuând cu muzicieni de talia lui Ioan Chirescu, Sabin Drăgoi, Marțian Negrea etc. Etnomuzicologul Gheorghe Oprea apreciază culegerea, care „devenise în ultimele decenii un rar, dar extrem de valoros document de arhivă, ce nu putea fi trecut cu vederea de către specialiști” - elogiind retipărirea ei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
naștere Valoarea actuală a colecției de colinde; în: Muzica, București, Serie nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> . Colecția de Colinde s-a bucurat și de valoroase aprecieri externe, cum ar fi cele exprimate de muzicianul belgian, Ernest Closson, de muzicologul englez Edward Dent, de muzicologul berlinez Georg Schüneman, de pianistul și pedagogul german Leo Kestenberg, ori de muzicologii Eduard Spränger, Knud Jeppesen, Robert Lach, Ludwig Schmidts, Kurt Taut și lista ar putea continua. „Ce să
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1962; footnote> și D. G. Kiriac<footnote Breazul, George - D. G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea mai multor microportrete ale muzicienilor români, în dicționare enciclopedice și de specialitate din țări occidentale, cum ar Die Musik in Geschichte und Gegenwart: Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, D. G. Kiriac, Ion Nonna Otescu, Filip Lazăr, Dinu Lipatti, Marțian Negrea, Alfred Mendelsohn și Ștefan
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
vizitat țara, ca Anton Maria del Chiaro - sau s- au stabilit la noi - cum a fost Dionisie Fotino, autori ai unor lucrări în care apar date privind aclimatizarea în spațiul românesc a formelor de muzică apuseană. Omagiul românesc adus genialului muzician va continua cu investigațiile asupra prezenței creației mozartiene în cultura românească, din broșura dedicată lui Erich H. Müller von Asow<footnote Breazul, G(eorge) - Die ersten Mozart - Aufführungen in Rumänien, București, 1943; footnote> . La Congresul Internațional al Științelor Muzicale Viena
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Glinka. La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I. Glinka - întemeietorul școlii muzicale naționale ruse 150 de ani de la naștere și printre fișele nefinalizate se găsește și cea intitulată Glinka și noi. Istoricul nu a neglijat muzicienii europeni ai timpului său. Figura lui Busoni interesa lumea muzicală pentru programul său de transformare a neoclasicismului într-o „limbă muzicală general vorbită și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Breazul, George - Die Musikerziehung in Rumänien, București, Institutul de Arte Grafice Luceafărul, Sonderdruck aus Mélanges D. Gusti, (1936); footnote> . Recunoașterea meritelor incontestabile ale cărturarului comemorat, a manualelor și a sistemului său educațional aparțin în primul rând contemporanilor, fie ei muzicieni sau oameni de cultură: Nicolae Iorga, Perpessicius, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Emanoil Bucuța, Ion Bianu, Traian Herseni, Tiberiu Brediceanu, Liviu Rusu, Mihail Vulpescu, Constantin Nottara, Nicolae Ursu, Filaret Barbu, D. D. Botez, Romeo Alessandrescu, Ioan D. Chirescu, Nicolae Oancea, etc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cerută de necesitățile educaționale și de respectul față de cultura română. Avea dreptate profesorul Ilie Glodeanu, unul dintre foștii elevi, care scria din Florența, despre fostul său profesor, în Omagiul maestrului: „ca să poți scrie, chiar câteva cuvinte despre George Breazul, despre muzicianul, savantul, profesorul, despre omul George Breazul, ar trebui să ai o fărâmă din marea lui personalitate, să ai o clipă măcar condeiul înaripat și fermecat pe care-l avea, să ai ceva din imensa lui generozitate și dăruire, ar trebui
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și fermecat pe care-l avea, să ai ceva din imensa lui generozitate și dăruire, ar trebui să ai multe și meșteșugite daruri” - XVI - 2107. În pofida acestor dificultăți, s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe prezentări ale complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic lexicon, București, Editura muzicală, 1965; footnote> , 1970<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline moderne, la nivelul exigențelor epocii sale”<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus bazele temeinice ale unor discipline moderne, la nivelul exigențelor epocii sale”<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România Lexicon bio - bibliografic, vol. I (A - C), București, Editura muzicală, 1989, p. 190; footnote> .și din 2007<footnote Cosma, Viorel în colaborare cu Luminița Vartolomei și Constantin Catrina - Enciclopedia muzicii românești de la origini până în zilele noastre, vol. 2
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Vasile, Vasile - Istoria muzicii bizantine și evoluția ei în spiritualitatea românească, București, Editura Interprint, vol. I și II, 1997; footnote> Titus Moisescu<footnote Moisescu, Titus - George Breazul și muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999, pp. 95 - 97; footnote> Gheorghe C. Ionescu, în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de tradiție bizantină în România
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1974, p. 510 și 511; footnote>. Din păcate, asemenea diminuări artificiale vor fi preluate și de istorii care se ocupă de problematica evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea domeniului muzical, în general și ierarhizări defavorabile pentru toți marii muzicieni ai secolului al XX - lea, din care numele lui Breazul lipsește în mod inexplicabil. Deși activitatea muzicianului George Breazul a reținut atenția multor lucrări de specialitate sau dicționare enciclopedice românești, trebuie semnalat și faptul că în unele, consacrate personalităților culturii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care se ocupă de problematica evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea domeniului muzical, în general și ierarhizări defavorabile pentru toți marii muzicieni ai secolului al XX - lea, din care numele lui Breazul lipsește în mod inexplicabil. Deși activitatea muzicianului George Breazul a reținut atenția multor lucrări de specialitate sau dicționare enciclopedice românești, trebuie semnalat și faptul că în unele, consacrate personalităților culturii românești, numele lui este trecut sub tăcere, cum se întâmplă în Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian Predescu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a lui Lucian Predescu, din 1940, unde-l găsim în schimb pe Ion Breazu. De asemenea, lipsește din cel de-al IV - lea volum al Istoriei Românilor, consacrat perioadei în care s-a înregistrat truda migăloasă și spornică a savantului muzician - publicat în plină campanie jdanovistă. Dar el este în continuare ignorat de lucrări de istorie de autoritate, consacrate perioadei sale, cum ar fi volumul al IX - lea al recentei lucrări, Istoria Românilor, ce rezervă muzicii un subcapitol în care citează
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
campanie jdanovistă. Dar el este în continuare ignorat de lucrări de istorie de autoritate, consacrate perioadei sale, cum ar fi volumul al IX - lea al recentei lucrări, Istoria Românilor, ce rezervă muzicii un subcapitol în care citează, în schimb, printre muzicienii considerați „reprezentativi” pentru istoria românească pe Marcel Breslașu, Ioana Radu, Maria Lătărețu și Hilda Jerea<footnote Istoria Românilor, vol. IX, București, Editura enciclopedică, 2005, pp. 1019 - 1022. footnote>. Confundate și minimalizate, cele două forme instituționalizate de tezaurizare a folclorului muzical
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
am simțit mai deplin în om pe românul care duce mai departe cântecul neamului lui, la fel ca neamurile rămase”<footnote Bucuța, Emanoil - Pietre de vad, vol. III, București, Editura Școalelor, 1943, p. 362; footnote>. Cea mai potrivită caracterizare a muzicianului comemorat la semicentenarul trecerii sale la cele veșnice pare a aparține eminentului său contemporan, Dimitrie Cuclin - o altă figură poliedrică a muzicii românești - caracterizare scrisă la 27 mai 1965, la aflarea deciziei Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor de a restitui întreaga
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sau numai ea și pianul ei. Era foarte severă cu ea însăși, în primul rînd. Perfecționistă. Chipul ei căpăta o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru, despre ea în raport cu sunetele, cu exercițiul neîncetat pe care un muzician îl face toată viața. Și părul îi lua foc, se făcea și mai roșu. Și toată ființa ei ardea și se topea în muzică. Și atunci muzica vorbea despre ea. Apoi, despre ce vroia regizorul sau actorul. îți lua mințile
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
vâlceană, despre colaborarea strânsă dintre filarmonica vâlceană și cotidianul „Curierul de Vâlcea”. Am reținut câteva fraze ale prietenului nostru Ioan Barbu, care spun multe despre un om care sfințește locul: „Mihail Ștefănescu este un manager de excepție, ca și un muzician contem poran de excepție. El este dirijorul corului Euphonia și al orchestrei simfonice ale Filarmonicii de Stat Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea. Mihail Ștefănescu este, de asemenea, și dirijorul corului Carmina Coziae, parte a Filarmonicii de stat. Ceea ce a întemeiat
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
a dorit a fi depășit încă în programul primei avangarde de la începutul secolului XX. În fapt nu este vorba, din nou, decât despre o sumă simptomatologica, parțială, fragmentată și eterogena, cu exemplificări din orientări conceptuale disparate și generații diferite de muzicieni și, evident, de o relevanță relativă, problema identificării unui principiu coordonator fiind în realitate mult mai complexă. Sau, din contră, ar trebui să vorbim nu atât în termeni de complexitate ierarhică a definițiilor, cât în termeni de alteritate. Este clar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
vol. VI. 203 (v.1.0F - 27/11/1996) - ISSN: 1188-2492, subcapitolul 2): “Istoria muzicii occidentale poate fi gândită la modul global că un mare discurs despre emanciparea (eliberarea - n.n., O.G.) sunetului. S-ar (putea - O.G.) spune că muzicienii (compozitorii) caută să regăsească ceea ce este în stare materialul sonor, insă prin intermediul regulilor și cutumelor artei componistice pe care ei o moștenesc. «Prin intermediul» înseamnă cu ele și în pofida lor: constrângerile asupra timbrurilor impuse prin orchestrație, asupra duratelor și ritmurilor reglate
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
semn devalorizant sau re-semnificant. La Schnittke fenomenul compresiei stilistice ajunge în punctul culminant și final deopotrivă în întreaga istorie stilistica a muzicii occidentale, punând în balanță o legitimă interogație cu privire la utilitatea stilului și soarta acestuia în muzică generațiilor viitoare de muzicieni. Însă asumarea programatica a tehnicii polistilistice, dar și formularea, cu implicită identificare, sub egida unui determinativ de structură stilistica ridică o legitimă întrebare privind apartenența muzicii lui Schnittke la postmodernitate, mai ales în situația în care cazul curentului minimalist relevă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ai văzut Stoned, un film biografic cu pretenții care sfîrșește prin a fi doar "arty-farty". Mi-e teamă că Velvet Goldmine, o peliculă excelentă altminteri, a însemnat sărutul morții pentru lungmetrajele care încercau să își facă un subiect din viețile muzicienilor faimoși. Stoned își propune doar să reconstituie povestea unei crime (victima fiind Brian Jones, membru-fondator Rolling Stones) al cărei făptaș nu a mărturisit-o decît la mult timp după comiterea ei. Există un oarecare echilibru în înscenarea poveștii, precum și destule
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]