1,095 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > MĂ PÂNDEȘTE TOAMNA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă pândește toamna, azi, după perdele, Răscolind, ispită, printre amintiri; Înspre cer se-nalță stafii din podele, Vinul îmi trezește ni ș te dulci smintiri. Ochii tăi de toamnă zgândără prin mine, Mă îmbată gustul sânilor sub ie; Ca pe-un prunc în leagăn vor să mă aline Și, cu doru-n brațe, plec haihui
MĂ PÂNDEŞTE TOAMNA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355779_a_357108]
-
alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Pe-arípa ei mă poartă în noul univers. Mă pierd pe noua scenă, eu singurul actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt: Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: New York Lyrics / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
durere, sânge. Vise ucise. Înnebunit, soarele pleacă. Amurgul cade peste sângele colorat în mov, câinii scormonesc printre ruine... Întunericul devine din ce în ce mai negru. Luna apare curioasă, glacială, distantă. Legile urii au învins pentru o clipă. Sufletele ucigașilor împreună cu ale victimelor se-nalță spre cer pentru judecată. „Cu ce-am greșit? se-ntreabă sufletele curate, Noi am muncit, am clădit, am iubit... Dar voi?” Manhattan, 11 septembrie 2001 Referință Bibliografică: Marțea neagră / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I
MARŢEA NEAGRĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356040_a_357369]
-
alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Pe-arípa ei mă poartă în noul univers. Mă pierd pe noua scenă, eu singurul actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt: Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: POEME / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
minuni, enigme înșirate-n ochii Universului, în care eu, umilul, vreau să strig: exist! Din șirurile negre ale tușului, cursive ori aldine ori mai știu eu cum, răzbate melodia unui suflet, un cântec murmurat la foc lăuntric, cuminte, pătimaș... se-nalță ca un fum. Iar filele-ți subțiri poartă povara atâtor secole de suferință sau mărire; se încovoaie, se usucă de dorul mângâierii, așteaptă, rugătoare, o mână viguroasă-ori tremurândă să le foșnească întru nemurire. Referință Bibliografică: Un cântec murmurat la foc
UN CÂNTEC MURMURAT LA FOC LĂUNTRIC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354906_a_356235]
-
Liane îmi cresc pe trup, haine, rele. Fluturii mor în crisalide, Aripile nu-și mai întind, rămân omide. Macii sunt albi, nu sunt de jar, Dorul mai pâlpâie rar. Prind un cuvânt, pasăre-n zbor, M-agăț de el, mă-nalț spre nor, Aștept curcubee de cuvinte, Poduri peste tăceri nesfârșite. Îndoieli, iluzii, adevăr, Zbucium, întrebări, Înșelarea adamică din măr. Referință Bibliografică: O nouă dimineață / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1177, Anul IV, 22 martie 2014. Drepturi de
O NOUĂ DIMINEAŢĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354979_a_356308]
-
mângâie și simți cum te-nfioară Tu crezi că-ți dă iubire, când picură doar ceară. În pat te-ademenește și ca o desfrânată Tu crezi că-ți aparține, a ta o crezi că-i toată Când ea tsimți că te-nalță pe culmile iubirii Abilă îți sădește sămaânța amăgirii. Căci într-o zi ce-o vei numi nefastă Ca trăznetul, din ceruri cădea-va o năpastă Căci îngerul acesta, mimând nevinovatul Ca pe-o măsea stricată va arunca bărbatul. Când vei
IMPERIUL IUBIRII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355482_a_356811]
-
Și vă admir ca pe-un trofeu Și semn prevestitor de bine Mă uit la voi ca-ntr-o oglindă În care văd cum iarna ninge Și gerul n-are cum m-atinge Și temeri nu mă mai colindă Vă-nalț la rang de talisman Căci am de partea mea norocul Eu care-n fiecare an Pierdeam la roata vieții jocul Mă uit și parcă-mi vine-a râde Că-n jur, e-atâta sărăcie Și vă mângâi adesea. Ci e
FRUMOASE GHETE DE BOVINE de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356549_a_357878]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDELUL CELOR PATRU RAȚE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Zburau odată patru rațe Fantastice, într-un decor Cu patru plopi ca niște brațe Ce se-nălțau în calea lor Și cum pluteau așa ușor Parc-ar fi vrut să le înhațe Zburau o dată patru rațe Fantastice, într-un decor Și când mă prinde visător O nostalgie de becațe Revăd același vechi decor Cu patru plopi ca
RONDELUL CELOR PATRU RAŢE de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356668_a_357997]
-
o floare albă, căzută din cireș. În voaluri și mătăsuri era învăluită era frumoasa lună, în fată-nchipuită... Când se-ntâlniră, frumoși precum în vis erau ca și doi îngeri fugiți din paradis, în ochii lui iubirea pe ruguri se-nălța ardea în el dorința, și pofta-n el creștea. Cum baierul iubirii părea să se dezlege iubire arzătoare prindea să se inchege! Iar iarba-nrourată era ca o chemare și voaluri și mătăsuri cădeau în graba mare și trupu-i de
POVESTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356730_a_358059]
-
meu pămîntesc! C ÎND BATE VÎNTUL Cînd bate vîntul pe cîmpia rece, Copacii cad răpuși de umbra lor; Timpul din viață-n moarte se petrece, Ca ploaia presărată dintr-un nor. Ș i cad zăpezi în zilele amare, Troienele se-nalță asasine. Noi trecem vii prin zilele în care Ne pierdem și mai triști în îndesine! fin Referință Bibliografică: DEFINITII / Cristina Lila : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Lila
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră se-nalță azi lumină Și doina ni-i eternă și-o cântă ciocârlii. Leonid IACOB Referință Bibliografică: apartenență / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
somnul Și s-a tot rugat la Domnul Dacă nu poate s-o prindă Și nici somnul s-o cuprindă, Când ajunge la hotar Din ce i s-a dat ca har Măcar s-o cioplească-n piatră Când se-nalță de pe vatră Dincolo de noi și fire Ca un semn de nemurire! Fată mare, fată mare Hai cu noi la vânătoare! Referință Bibliografică: Pasărea măiastră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355184_a_356513]
-
îndulcește-n ton Și mă privești doar cu mărinimie. Păcătuiesc, o flacără mi-e trupul Ce arde în iubire, de foamea ei mă tem, Când binefacere-i și când blestem. Cum Tu ai frământat în mine lutul Cad si mă-nalț rugându-mă mereu Lumină să îmi fii, când mă lovesc de greu. Referință Bibliografică: În mine bate de la naștere un clopot / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ÎN MINE BATE DE LA NAŞTERE UN CLOPOT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355556_a_356885]
-
Știam că am să mor în zborul frânt Acum o rană vie și lipsa-n mine zace Și-un drum ce fără ține îmi pare-atât de crunt! Nu știu, nu-ți cer nimic azi fără zborul În care ne-nălțam fiind uniți Acum ce mi-a rămas e numai dorul Și amintirea unor ani trăiți. În zborul nostru frânt, în lipsa noastră În golul unde aripa-mi creștea Rămâne o durere muta, aspră Eu tac, nu judec soarta, că ne-a
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
ce deja-Mi pare diferită de scânteierea-n Duh cuprinsă. I-am așezat în Paradis pe-Adam și pe femeia lui, nădăjduind că prin purtare vor fi ca fiii cerului și că Pământul populat cu creaturi asemeni lor se va-nălța și înfrăți cu cerul într-un cosmic cor. Dar până nu-i voi cerceta cu de-amănuntul pe-amândoi, vreau ca Edenul să rămână loc de răsfăț doar pentru noi... Ți-i dau pe mână! Sunt ai tăi cu tot
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
și a cerbului am rumenit-o în vatra - la sacra flacăra a lui Zamolxe au vegheat cu Vestalele și, în urmă, alți nesupusi, inca aprind focul în piscul de Piatră - cuvântu-mi de slavă pentru Ei- toți neânfrânți luciferii - se-nalță în vreme, pește neguri, de-odată cu clipă - adamilor-sfinți și părinți-Lumină și eternă căldură iată prinosu-mi, din focu-ntețit, cu rebela, aripa - iar gestu-mplinit în vreo candela ori Lumânare aprinse la capul drepților veșnici părinți vestească și-n Ceruri arzânda dorința a
ELOGIU FLĂCĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356139_a_357468]
-
un ocean de doruri sidefii Pe când povestea vieții e de vină Că ninge peste nopțile-argintii. Iar pe cărări se văd îngemănate Tălpile goale tropăind de zor Când peste gerul nopților surate Luna își scutură aripile în zbor. Și soarele se-nalță ca o floare În dimineți cu zorii cenușii Acolo unde doar clepsidra are Să se ciobească-n timpuri străvezii. Tu-mi stai alături ca în veșnicie Și-n gândul ce la tine s-a oprit Purtând o lună albă pe tărie
IAR NINGE CU TĂCERE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368813_a_370142]
-
în veseli oameni de zăpadă, Iar râsul copiilor pe dealuri fugari, Ne cheamă la joacă cu bulgări în stradă. Ne ninge pe tâmple cu flori mici de gheață, Ne cerne zăpada în fiece an, Doar sufletul cântă, spre ceruri se-nalță, Ce-i trist și absurd se face troian. 6 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: IARNĂ ÎN NOI / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate
IARNĂ ÎN NOI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368837_a_370166]
-
Articolele Autorului Pe-a Lumii veche față lacrimi curg șiroaie Cruzimea-ntinde gheara peste Univers. Cerul poartă doliu-n portale ruinate Omenirea-i mută, durerea o-ncovoaie. Epidemii, teroare, îngheață sânge-n vene. Suflete-omorâte de-o mână ucigașă Spre Infinit se-nalță pe brațele divine. Cutremurat de rele, Pământul, mereu, geme... Dar, Doamne, ce se-ntâmplă, la mine, Acasă? Tristețea mă doboară, gându-mi poartă doliu Imi văd glia mamă... în genunchi, oftează Lacrima o-neacă, grijile-o apasă! Unde-mi este
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
faptul că s-au pus bazele Forumului Cultural „Constantin Brâncuși”, care să servească atât numelui marelui artist, cât și zonei în care acesta s-a născut. Sorin Lory Buliga Din cuvântul scriitor-compozitorului Marin Voican-Ghioroiu Genialului Constantin Brâncuși, cel care a-nălțat peste lume curcubeul spiritualității românești alături de privighetoarea Gorjului, Maria Tănase îl venerăm și-i aducem omagiu pios de recunoștință!... Neicuță Costache Brâncuși, fii bun și privește din lumea ta celestă la urmașii tăi care-ți aduc prinos de recunoștință și
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
urmașii tăi care-ți aduc prinos de recunoștință și bucură-te împreună cu noi în zi de sărbătoare, cînd se împlinesc 141de ani de când te-ai născut aici, în satul Hobița, comuna Peștișani de Gorj. Genialului Constantin Brâncuși, cel care a-nălțat peste lume curcubeul spiritualității românești alături de privighetoarea Gorjului, Maria Tănase îl venerăm și-i aducem omagiu pios de recunoștință!... Neicuță Costache Brâncuși, fii bun și privește din lumea ta celestă la urmașii tăi care-ți aduc prinos de recunoștință și
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
fie greu. Te iubesc, dragoste purtată pe ape, Te iubesc, dragoste purtată pe pământ, Te iubesc, dragoste purtată spre cer, Te iubesc, chiar și când vântul bate, bate, pustiit de dor. Nimic nu mă va face să cobor. Totul mă-nalță! Mă ridică la tine, prin aburul scânteii divine, ființa mi-e plină de lumină. FECUNDAȚIE Sămânță plămădită din iubire Ce înăbușă durerile care tac, Tac, la Poarta sărutului, Pentru a mă purta pe pânza nevăzutului, În noaptea pământului. Și inima
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
mine. Dar nu scriu cu creionul Și nu scriu Cu picături de suflet Am scris și voi mai scrie. MAI GÂNDESC ADESEA Roibul plin de zile și de nopți cu stele Fuge pe câmpie-n vântul vălmășit. Pasul i se-nalță pe poteci cu iele. Strâng suflarea-i blândă-n pumnul căușit. Mai adun acolo colbul de pe valuri Framântat de viață-n timpul tumultuos Și adulmec gânduri risipite-n maluri De trăire-n pace și în mult frumos. Taie-n ritmuri
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
elementelor naturii, ale stărilor, revelând profunzimea, plină de înțelepciune și mister, a eului liric. Un splendid astfel de psalm merită reproducere integrală, spre exemplificare: Liberă/ mîna mea/ să mîngîie miresmele gîndului tău/ pe care-l aud/ la vremea cînd se-nalță/ păsările-n văzduh./ mulțumescu-ți Doamne,/ de pîine./ Și pentru dragostea pe care pot/ să ți-o dărui. Necontenit./ Dar cum/ te voi mai recunoaște/ cînd ochii mei/ vor fi țărîna verzilor ierburi?/ Aprinde/ luminile toate, Doamne./ Și să nu mă
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]