2,578 matches
-
soarelui de a da vești prin razele sale de o zi senină. Asfaltul șoselei șerpuinde contrasta cu albul dâmburilor de zăpadă de pe margine. Liniștea înghețată a acestui tablou de iarnă se completa cu tăcerea celor doi logodnici ale căror gânduri năvăleau cu voie sau fără voie în mintea lor, gânduri ce nu excludeau situația nouă în care se găseau, iubirea manifestată puternic, dramatismul despărțirii apropiate și inevitabile. Apropiindu-se de locul unde se logodiseră, Cecilia îl face atent: Să ne oprim
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ești despărțit de multă vreme. Abia acum te-a cuprins tristețea? — Ceea ce nu știți este că m-am logodit cu ea. —Cuum!? rămân cu gurile căscate toți trei. Unde te-ai logodit? În Germania? —În America? Când te-ai logodit? năvălesc întrebările. Matei le povestește amănunțit tot ce s-a întâmplat. — Acum că sunteți informați vreau părerea voastră. Ne ceri părerea după ce faptul este consumat? Să ai noroc, să fiți fericiți împreună, îl felicită Virgil. Ce ți-am spus eu, dragă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Pa, iubitule. Cecilia ajunsă în Germania intrase în ritmul muncii de fiecare zi. Nu prea mai avea timp să se gândească la zilele frumoase petrecute în România alături de Matei, dar totuși cu voia sau fără voia ei impresiile acelea îi năvăleau în minte. Unchiul ei de câte ori o vedea în asemenea stare recita din “Călin (file de poveste)” făcând aluzie la asemănarea Ceciliei cu fata din poemul lui M. Eminescu, care îndrăgostită la rândul ei de tânărul care îi dăruise inelul îl
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
în noaptea nunții. Ea, de asemenea, i-a surprins, că nu a spus nimănui că vine. Ai ei s-au pomenit într-o seară cu ea. Noroc că Lupaș era închis. — Sunteți acasă? a întrebat intrând pe ușă. Toți au năvălit s-o îmbrățișeze, s-o sărute. —Cecilia dragă, să nu ne anunți că vii, a fost surprins tatăl ei. Nu-i mai bine că v-am făcut o surpriză? —Ce bine arăți! o pupă Leni, luându-i-o înainte mamei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
respirat ușurați, aplaudând. Au semnat pe rând, Matei foarte emoționat de răspunsul imprevizibil al Ceciliei, ea foarte veselă că le băgase rățoiul în traistă, cum s-ar spune. Au primit certificatul de căsătorie, au ieșit la o horă în fața primăriei, năvălind toți cu întrebări pe Cecilia. Cum ți-a dat în gând să procedezi așa? Ne-ai creat emoții. —Mari emoții. Mă gândeam ce te-o fi apucat ca în ultimul moment să renunți la iubirea voastră atât de frumoasă. —Și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cearșaful ce-o acoperea și-a ținut-o de mână sărutându-i-o. Se uita la fața ei de sub aparate așteptând să se trezească, să-i vadă ochii ei frumoși albaștri și surâsul cald. Atâtea gânduri și amintiri i-au năvălit în minte. Se gândea în ce împrejurări neobișnuite a cunoscut-o pe Cecilia. I-a fost dragă și-a iubit-o din prima clipă. Ea de asemenea l-a iubit. Și-a dat seama de lucrul acesta în atâtea și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Pe o coloană, avem datele corporale ale victimei, legate prin complicate lăncii și cabluri, de parametrii fizici ai râului în chestiune, gen lățime, lungime, cu câți metri pe secundă curge apa, cât încetinește la cotituri etc. Într-o altă diagramă, năvălesc rezultatele experimentului poliției care, construind o păpușă de aceleași dimensiuni și greutate cu ale victimei, a căutat să descopere locul probabil de unde a fost aruncată aceasta, calculat în funcție de amplasamentul bancului de nisip unde a fost găsită. Abia apuc să mă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a schițat un semicerc până la pământ semn că-i dăruiește inima din dragoste. Pentru o fracțiune de secundă Magnolia a amețit, ochii s-au închis, în timp ce sângele i-a plecat de la inimă cu o viteză mai mare ca de obicei, năvălind în obraji, după care i-a cuprins întregul corp, învăluindu-l într-o mantie firavă, trepidantă și proaspătă ca o mireasmă. Si-a dat seama că a suferit o transformare și când ochii i s-au deschis se scăldau cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
înaintând mai departe victorioși. La cinci metri de gard, aria de paie îmbibată cu mult seu lichid a izbucnit în flăcări în momentul când primii călăreți barbari au călcat zona. Astfel luptătorii uri au putut vedea primii barbari care au năvălit în teritoriul lor. În totală beznă barbarii cădeau secerați la pământ, unul câte unul, fiind uciși de către uri care acționau în liniște și totală disciplină fiind ajutați și de faptul că, luna în acea seară n-a luminat defel. Pentru
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cuțitul de parlagiu i-l luaseră din carâmbul cizmei când l-au arestat după Încăierarea din corral-ul de comedii; unde, cel puțin, intervenția englezilor făcuse să nu fie omorât pe loc. — Akoom siuntem kit, spusese Charles al Angliei când garda năvăli ca să-i despartă pe adversari sau ca să-l protejeze pe el, nu se știe prea bine. Și după ce băgă spada În teacă se Întoarse cu spatele, odată cu Buckingham, dezinteresându-se suveran de mersul evenimentelor, În aplauzele unui public entuziasmat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
îl țină legat de tânăra programatoare. Firma americană le propusese să își dezvolte colaborarea în domeniul programelor pentru internet, și pentru asta era necesară școlarizarea personalului și o perioadă de lucru în comun în SUA. La aflarea acestei vești, Beatrice năvălise la el în birou și îi ceruse pe un ton vehement să o ia cu el în SUA, căci altfel îl părăsește, și pe el și firma, și oricum ar fi timpul să clarificăm și situația ta civilă, iubițel, adăugase
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fiare! Sigur, existau lupi albinoși, unul la câteva mii. Dar haite întregi?!! Și, oricum, nu prin locurile acelea. Ce balivernă, asta cu lupii albi! Albi - așa era soiul lor; albinoșii se trăgeau din cei obișnuiți! Cică s-ar putea să năvălească peste târg! Se zvonise, cu o săptămână în urmă, e drept, că un câine mare, alb, ar fi atacat doi drumeți, într-o dimineață, doborând pe unul dintre ei, celălalt scăpând cu fuga. Cine știe cum stătuseră, de fapt, lucrurile. Drumeții nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și femei, cam așa. Ea privea spre căciulă: albul prindea, orbitor, soarele. Nori dezlânați coborau umbre. Donna Iulia și-a apăsat ochii, o dureau. S-a trezit întrebând despre noaptea în care urmau să vină lupii. Era convinsă că vor năvăli pe întuneric. Vânătorul i-a spus că vor veni ziua, peste puțin timp; i-a auzit, într-un amurg; avea un corn pe care îl punea, pâlnie, la ureche: nu erau departe. Donna Iulia cerceta un nasture. Și-a privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
străzi, pentru a nu lăsa loc să se strecoare nici unei fiare. Cei cu puști trebuia să alerge înspre hotar, să-l ajute pe Vânător. Copiii s-au speriat, văzând atâta forfotă; noaptea, unii au visat lupi albi, haite întregi, tot năvăleau. Nici adulții nu au avut somn liniștit; bătrânii mai mult au moțăit. Un învățător a scris un poem, Vremea lupului alb, vroia să citească versurile a doua zi iubitei; nici ea nu a dormit, s-a gândit la Vânător. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
nemernic! Ce, a fost la vreun război? Poate la vreo încăierare, o fi omorât pe cineva...” „Așa ne trebuie! Ne-a găsit pe noi idioți!” „A belit-o dacă nu vin lupii!” Nu se mai temeau de haite. Vroiau să năvălească sute de lupi; sau douăzeci; șapte-opt; numai să nu rămână prostiți. I-ar fi zis Vânătorului, pe urmă, că au avut încredere în el. A patra zi, străinul a vegheat singur. Nu mai era Vânătorul de lupi albi decât pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
morți, totuna... Era, poate, nițel uimit: chiar izbutise, cu adevărat, să facă un astfel de ceas? La vreo săptămână, pe șaisprezece martie, noaptea, orologiul a bătut iar. După nici o jumătate de oră, digul - îndelung încercat de torenții de primăvară ce năvăleau din munți - s-a rupt. Apele au prins marginea de vest a târgului, ducând la vale casele mai șubrede și zeci de animale. Oamenii s-au salvat și mai toți au zis că orologiul îi trezise la timp. Unii mârâiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
fusese deszăpezită de bărbații târgului, chemați cu goarna. Așa era în ziua în care a bătut orologiul. Nici nu apucaseră oamenii să se dezmeticească - iar când au făcut-o, mintea lor s-a dus la cutremur -, că asupra localității a năvălit, venind dinspre miazănoapte, o haită de lupi albi. Câteva zeci. Poate o sută; mai mulți; cine să mai aleagă și să numere albul pe alb? Mai bântuiseră, cândva, niște sălbăticiuni asemănătoare prin părțile acelea, se apropiaseră și de târg, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în ziua aceea, era limpede că nu se putea prezenta la un consult medical. „E doar o oboseală, mâine îmi va trece... Dar dacă este ceva definitiv?... E absurd... Totul e mai complicat decât se pare... Mă vor interna, vor năvăli specialiștii...” Într-adevăr, era complicat... Mai ales că divergența dintre persoană și imagine s-a păstrat și în zilele următoare, ba, într-un fel, s-a accentuat. Cel din oglindă, Rebelul, după cum chiar G. începuse a-l numi, arăta rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
dat seama. La început am crezut că nu sunt zdravăn, însă m-am verificat în fel și chip; singur asta, fiindcă nu mă pot arăta nici unui doctor. Cazul ar deveni notoriu și mii de oameni ținând oglinzi în mâini ar năvăli, cu orice prilej, asupra mea, încercând să vadă cu ochii lor ceea ce, într-adevăr, e de necrezut. Așa că, după cum am zis, m-am verificat chiar eu în fel și chip și am ajuns la concluzia că sunt sănătos tun, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
clipă din marea-i frământare,/ Să-și tacă șuieru^ și ropotele multe/ Și să coboare molcom suspinul să-mi asculte.// Când auzit-a vântul ce-i cer cu neobrăzare,/ M-a măsurat în grabă din cap până-n picioare/ Și-a năvălit asupră-mi, cu gând să mă doboare/ Urlând în toată zarea că asta e sfidare.// -Ascultă, pământene! - îmi zise plin de ură -/ Tu crezi că măreția-mi de oameni se îndură?/ Nu te-ai uitat la tine? - ești doar ca
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
Din ce în ce mai rar și cu din ce în ce mai mare fereală, ca și cum ar face un gest desuet și reprobabil. Ca și cum ochii s-ar fi dezvățat să vadă literele scrise și mintea s-ar fi dezvățat să mai citească texte literare. Câteva stații mai încolo năvălește un grup (sau, mai degrabă, o haită) de vreo 20-30 de lucrători care muncesc pe un mare șantier în timpul nopții. O dată cu ei pătrunde o duhoare grea, inconfundabilă. Se trântesc câte 2-3 pe un scaun, cu sacoșele lor mari de pânză
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
din poveștile lui Dabija și ale trupei lui. Pentru mine, reprezentația a avut un prolog pe care l-am crezut parte din regie. Niște spectatori au avut parte de un mic incident, spătarul scaunelor s-a desprins din șuruburi. Au năvălit pe scenă, agitați și aferați, cu tot felul de scule, tehnicienii și mașiniștii teatrului. Problema s-a rezolvat iute. Pe urmă... ...pe urmă au început cele patru spectacole cu Pyram și Thisbe 4 you, scenele cu meșteșugarii din Visul unei
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
carnea proprie prin-tr-un proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii, cu tactilitatea și cu imponderabilul ei. O răbdare descriptivă de tip balzacian se întîlnește cu o memorie proustiană care năvălește, asemenea unei viituri, prin labirinturi și biblioteci borgesiene pentru ca, finalmente, să se închege, dacă de închegare poate fi vorba aici, în construcții cu nenumărate subsoluri, etaje și mansarde, vecine cu arhitecturile vizionare ale lui Cervantes. Astfel, Scurtă istorie a umbrei
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
pe Leonardo DiCaprio în carne și oase. Am trecut și eu pe acolo, cu mulți ani în urmă. Ieri însă, la întâlnirea cu Michel Douglas, după terminarea filmului Beyond the Candelabra (francezii i-au zis Ma vie avec Liberace) au năvălit emoțiile peste noi, în momentul în care protagonistului, Michael Douglas, i-au dat lacrimile, mulțumindu-i regizorului Steven Soderberg și întregii echipe „pentru acest cadou, venit după lupta mea cu cancerul. Vă rog să mă iertați”. Toată sala l-a
Cannes, 2013 - Michael Douglas: ”Nu am jucat pentru premii. Mi-am făcut doar meseria” by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/78962_a_80287]
-
reacționat, după ce fosta peremistă l-a acuzat de tentativă de viol. Atunci, politicianul a tunat atunci când presupusa victimă a ajuns în platou. Cuvinte precum ”cioară borâtă” și altele, care nu pot fi reproduse, dar au fost auzite în direct, au năvălit din gura tribunului, care și-a chemat gărzile personale pentru a o da afară din platou pe Anca Cârcu. Chiar dacă a solicitat întreruperea emisiei cu un moment de publicitate, Dan Capatos nu a reușit să-l oprească pe Vadim Tudor
Capatos, amendat de CNA cu 70.000 de lei pentru emisiunea cu Vadim by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78412_a_79737]